antoniaene82

[antoniaene82]

Din 2015, Institutul Cantacuzino nu a mai produs nicio doză de vaccin antigripal, după ce autorizaţia de punere pe piaţă a fost retrasă în urma unor nereguli descoperite la vaccinuri ♦ ��n prezent, giganţii farma care au dezvoltat vaccinul împotriva COVID caută noi situri de producţie pentru a le achiziţiona sau a externaliza producţia.

Harta ţărilor în care se produc cele trei tipuri de vaccinuri aprobate la nivelul Uniunii Europene – Pfizer, Moderna şi Astrazeneca arată două părţi ale continentului la extreme, pentru că în Europa de Est nu este nicio fabrică deţinută sau preluată de cei trei giganţi, arată o analiză de pe site-ul publicaţiei Bloomberg.

Astfel, Astrazeneca produce vaccinul în opt fabrici în UK, Spania, Italia, Belgia şi Germania, Pfizer are şapte situri de unde ies dozele de vaccin, în Belgia, Germania şi Austria, iar Moderna fabrică vaccin în Franţa şi Elveţia.

„Dacă Cantacuzino rămânea deschis şi continua să se modernizeze, era o şansă foarte bună ca unul dintre producătorii de vaccin COVID, poate nu cei doi cu ARN, dar cel cu condiţii mai normale, să poată externaliza în România la Cantacuzino. Noi închizând institutul, din păcate doar putem să ţinem vaccinul de import în frigider, pentru că asta e ceea ce face. Este o mare pierdere pentru România. Tot vestul Europei care e industrializat farma merge foarte bine”, a spus pentru ZF Dragoş Damian.

[antoniaene82]

Antreprenorii români sunt mai prezenţi ca niciodată în busi­­nessurile lor şi sunt activi în ceea ce priveşte i­den­­­­tificarea de soluţii pentru a-şi extinde afacerile, iar acest senti­ment se menţine şi în 2021, a explicat Bog­dan Neacşu, director general – preşe­dinte al comitetului de direcţie al CEC Bank, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Ce am observat în 2020 şi cred că va continua şi în 2021 este că antreprenorul român e mai prezent ca niciodată în businessul său şi doreşte să îl ducă spre pieţe noi sau perspective noi, nu doar să îl salveze. Vedem că antreprenorii cred în businessurile lor şi caută soluţii financiare şi nonfinanciare ca businessul să se conserve sau chiar să crească. Am văzut antreprenori care au putut să beneficieze de acest context, oportunistic vorbind. Fie s-au poziţionat altfel în pieţele externe, fie s-au adaptat după nevoia pieţei interne“, a declarat Bogdan Neacşu, cel care conduce cea mai mare bancă a statului român.

[antoniaene82]

Consumul a crescut cu 2,2% anul trecut, ţinut în teritoriu pozitiv de apetitul pentru produse electro-IT, mobilă şi medica­men­te. La polul opus, vânzările de haine, pantofi şi carburanţi au scăzut cu 8-13% în 2020 în contextul în care libertatea de mişcare a fost li­mi­tată mai ales în prima parte a anului trecut, iar mun­ca de acasă a devenit deja o normă. Acest con­text este de altfel şi cel care a dus la o ex­plozie a consumului în online - pentru toate ti­purile de produse, de la alimente la bunuri ne­ali­mentare -, datele INS indicând un avans de aproape 40%.

Consumul este al doilea indicator impor­tant pentru care există date la nivelul întregului an 2020, după inflaţie, care a crescut cu 2,6% la nivelul anului trecut. Inflaţia în România a crescut până aproape de 8% la începutul crizei trecute, în 2008, iar apoi a scăzut gradual până în 2016. Atunci, indicatorul privind preţurile s-a aflat în teritoriu negativ, la minus 1,6%. „Este evident că în 2020 consumul nu a avut impact asupra inflaţiei. Nici anterior nu se întâmpla asta pentru că deşi au fost ani cu creşteri chiar mai mari ale consumului, inflaţia rămânea în anumiţi parametri. Consumul suplimentar s-a realizat din import, el fiind finanţat prin datorie. Iar datoria acumulată rapid în 2020 nu şi-a facut simţite efectele încă“, spune analistul Aurelian Dochia.

[antoniaene82]

Fabrica de Ulei Mândra, fosta Întreprindere de Ulei Bârlad, este în căutare de investitori pentru repunerea în funcţiune şi dezvoltarea activului.

Activul, înfiinţat ca urmare a iniţiativei marelui industriaş român Nicolae Malaxa şi recunoscut pentru crearea mărcilor de ulei Floris şi Clariol, este compus din teren în suprafaţă de 21.317 mp, clădiri, utilaje şi echipamente, oferă posibilitatea de utilizare în domeniul procesării uleiului, precum şi în alte scopuri industriale sau chiar dezvoltarea de proiecte rezidenţiale.

[antoniaene82]

"Uniunea Europeană dovedește că reducerea emisiilor este posibilă concomitent cu asigurarea creșterii economice. Raportul de astăzi confirmă însă încă o dată că este necesar să ne intensificăm eforturile în toate sectoarele economiei pentru a ne atinge obiectivul comun al neutralității climatice până în 2050. Tranziția este fezabilă dacă ne respectăm angajamentul și dacă profităm de oportunitățile oferite de redresare pentru a reimpulsiona economia într-un mod mai ecologic și mai rezilient și pentru a crea un viitor sănătos și sustenabil pentru toți", a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Emisiile care fac obiectul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) au înregistrat cea mai mare reducere în 2019, scăzând cu 9,1%, adică aproximativ 152 de milioane de tone de dioxid de carbon echivalent, față de 2018. Această scădere s-a datorat mai ales sectorului energiei electrice, în care emisiile au scăzut cu aproape 15%, în principal ca urmare a înlocuirii producției de energie electrică pe bază de cărbune cu producția de energie electrică din surse regenerabile și pe bază de gaze naturale.

[antoniaene82]

Politicieni autohtoni avansează ideea că România este cel mai mare producător de gaze din UE, dar producția internă este la acest moment afectată, zăcămintele fiind unele îmbătrânite. Dovadă: pentru prima dată în istorie, în această săptămână, pentru a asigura gazul necesar acoperirii consumului intern, retragerile din depozite au fost superioare volumului de gaz extras din sonde. Luni și marți, pentru asigurarea consumului intern, care s-a situat la 680 GWh/zi, retragerile din depozitele operate de Depogaz (Romgaz) și Depomureș (Engie) au fost mai ridicate, 258 GWh/zi, decât producția curentă, de 250 GWh/zi. Restul, de aproximativ 150 GWh, au reprezentat importuri efectuate prin punctele de interconectare Isaccea (cu Ucraina), Negru Vodă (cu Bulgaria) și Csanadpalota (cu Ungaria). Cu alte cuvinte, consumul intern a fost acoperit numai în proporție de 38% din producția curentă, restul gazului provenind din depozite (39%) și din importuri (23%). Interesant este că temperaturile nu au fost extrem de scăzute, cum a fost cazul unor perioade din iernile 2016 și 2017. Dovadă: nivelul retragerilor de luni și marți, de 258 GWh/zi (239,6 GWh/zi din depozitele operate de Depogaz, 18,6 GWh/zi din depozitul Depomureș), este departe de recordul maxim al extragerilor din depozitele autohtone.

[antoniaene82]

România a exportat energie electrică, în dimineața de luni, în pofida opririi controlate a reactorului 1 al centralei de la Cernavodă, deficitul creat pe partea de energie nucleară fiind compensat de parcurile eoliene, care au atins și un maxim de 2.703 MW. Parcurile eoliene conduc detașat în topul producției de energie la începutul acestei săptămâni. Luni, la ora 06:27, producția de energie eoliană a atins maximul zilei (2.703 MW), 40% din energia produsă în România (6.881 MW) fiind produsă de morile de vânt. Pe următoarele poziții se situau energia produsă din cărbune (1.215 W), cea pe hidrocarburi (1.118 W) și cea hidro (1.079 MW). Energia nucleră, produsă doar de reactorul 2, se situa la jumătatea capacității totale de producție, aproximativ 700 MW.