#tipuri cadru de mers

[romedical]

Bunicii tai au nevoie de cadre de mers pentru a se putea deplasa? Iata de ce criterii sa tii cont in alegerea lor!

Odata cu inaintarea in varsta, oamenii isi pierd din forta si capacitatea lor de a se descurca singuri in activitatilor cotidiene este mult diminuata. Daca unii batrani accepta ajutorul altor persoane care sa ii ingrijeasca, altii isi doresc sa se bucure de independenta cat mai mult timp.

Astfel ca cei care intampina dificultati in principal la deplasare, mai ales pe distante lungi, pot alege sa utilizeze cadre de mers, care sa le ofere sprijinul de care au nevoie. In plus, aceste dispozitive medicale sunt utile si persoanelor care nu au probleme cauzate de varsta inaintata, ci de diferite afectiuni sau accidente dupa care au nevoie de o perioada de recuperare a functiilor locomotorii.

Ce sunt si cui se adreseaza cadrele de mers?

Un cadru de mers este un dispozitiv medical dedicat persoanelor cu mobilitate redusa la nivelul membrelor inferioare, cauzata de leziuni, interventii chirurgicale, boli, handicap, varsta etc. Drept urmare, acesta este un ajutor util pentru mersul pe jos, care le permite celor aflati intr-una dintre situatiile anterior mentionate sa se deplaseze fara ajutorul unei terte persoane.

In general, un cadru de mers este alcatuit dintr-un cadru metalic, ce ofera patru puncte de sprijin, fiind echipat cu manere si picioare antiderapante, uneori fiind dotat si cu un loc de odihna. Cu toate acestea, pe piata exista mai multe modele si tipuri de cadre de mers, o gama variata fiind disponibila in magazinul online TesaMedical.ro.

Cadre de mers | fotoliu rulant | TesaMedical.ro

Care sunt principalele criterii de care trebuie sa se tina cont la alegerea cadrelor de mers?

Pentru utilizarea in aer liber, este preferabil sa se tina cont de aspecte precum marime, manevrabilitate, accesorii si roti adaptate unui teren exterior, posibil chiar accidentat, atunci cand se alege cadrul de mers. Pentru cei care se deplaseaza cu mare dificultate, mai potrivit poate fi insa un fotoliu rulant pentru iesirile in aer liber.

In schimb, pentru un cadru de mers folosit la interior ar trebui sa se tina cont de criterii precum, greutate, manere, sistemul de franare – mai ales in cazul celor cu roti.

[turistprinro]

Zonă activă din punct de vedere vulcanic în trecut, Covasna, cu denumirea provenită din slavonul ”kvasny”, care înseamnă dospit, fermentat, de la apele gazoase prezente aici, orașul acesta a fost următoarea noastră oprire. Oraș cu o atestare documentară din anul 1567, dar cu descoperiri arheologice care dovedesc prezența omului încă din neolitic, orașul Covasna este cea mai cunoscută și recunoscută stațiune balneoclimaterică din țară pentru tratarea afecțiunilor cardiovasculare.

Covasna văzută de la Hotelul Montana

Pe lângă importanța medicală a acestui oraș, Covasna mai este renumită și pentru prezența celui mai mare așezământ fortificat din afara munților Orăștiei. Este vorba despre Cetatea Dacică din Valea Zânelor, zona Voinești, la ieșirea din Covasna spre Comandău, o cetate dacică impresionantă, construită pe patru terase fortificate cu ziduri groase, înalte de doi metri care prezintă o foarte bună stare de conservare. Tot aici există și un monument tehnic unicat în Europa, Planul Înclinat sau mai bine zis, calea ferată pe plan înclinat. Covasna mai este renumită și pentru apele minerale, care, aici au cea mai mare compoziție de minerale, în număr de peste 1.500 de elemente. Valoarea lor terapeutică era cunoscută din vechime, astfel că prima exploatare a apelor termale datează din anul 1880, iar prima societate comercială de exploatare a acestor ape a fost înființată în anul 1889, iar apa minerală din Voinești, parte integrantă a orașului Covasna, a fost îmbuteliată pentru prima oară în anul 1891. Datorită acestor ape minerale, Covasna dispune de foarte multe băi minerale și mofete cu emanații predominante de dioxid de carbon, urme ale fostei activități vulcanice a zonei. Tot la Covasna, în Parcul Central, s-au păstrat urmele ultimei erupții vulcanice care datează din secolul XVIII, Balta Dracului.

Covasna văzută de la Hotelul Montana

Iată deci, nenumărate motive pentru care orașul Covasna este o locație potrivită pentru vizitare nu doar pentru tratarea afecțiunilor cardiovasculare, dar și pentru arhitectura, geologia și peisajele oferite de acest loc unic din Transilvania.

Hotel Montana, Covasna

Alegerea mea de cazare pentru primul desant la Covasna a fost unul dintre cele mai renumite hoteluri de aici, Hotel Montana. Iată-mă, deci, în parcarea hotelului. Prima reacție a fost una de mirare și admirație. La intrarea în parcare, pe partea stângă se înalță mândră o biserică de lemn în stil maramureșean, o minune arhitecturală cu hramul “Izvorul Tămăduirii”, un loc unde poți fi mai aproape de Domnul, undeva deasupra orașului Covasna, într-un cadru natural de excepție.

  Biserica de lemn hramul “Izvorul Tămăduirii” aflată lângă Hotel Montana, Covasna

Și pe stânga și pe dreapta mașini parcate și forfotă specifică unei stațiuni turistice. Am reușit să găsesc un loc de parcare pentru “Vagabond”, undeva înainte de parcul din curtea hotelului, și m-am îndreptat agale către recepție. M-a întâmpinat, pe trepte, un covor verde foarte curat și bine întreținut și o pereche de uși de sticlă atât de curate că puteai să-ți strivești nasul cu lejeritate dacă nu erai atent.

Lobby-ul Hotelului Montana, Covasna

Am pășit în interior unde m-a așteptat atmosfera liniștită și relaxantă a hotelului cu o muzică în surdină și multe locuri de petrecere a timpului. În partea dreaptă, recepția cu cel puțin 3 recepționeri, în față baza de tratament, iar la stânga, barul de zi și intrarea în restaurant. Trebuie să recunosc, nu mă așteptam la așa ceva. Am început să mă gândesc că voi petrece trei zile foarte frumoase aici, la Hotel Montana din Covasna.

Lobby-ul Hotelului Montana, Covasna

M-am prezentat frumos la recepție și m-am recomandat. Urarea de bun venit a fost făcută chiar de administratorul hotelului. Un zâmbet larg, sincer, venit din suflet mi-a descrețit fruntea și mi-a înseninat ziua. Mi-a fost prezentată camera, restaurantul și am fost informat despre orele de servire a mesei și programul barului de zi. Am urcat în cameră, pe scări, pentru puțină mișcare, m-am instalat comod și am început, cu ochi critic, să evaluez locația. Încă de la început m-a frapat curățenia din jur, atât din curtea și parcarea hotelului, cât și din recepție, hotelul propriu zis și cameră.

Cameră în Hotelul Montana, Covasna

Totul pus la linie, fără urme de praf sau curățenie “la repezeală”, așternuturile albe, foarte curate, prosoapele cu o aromă de proaspăt și, bineînțeles, albe. Baia sclipea la propriu și se vedea foarte clar că a fost curățată temeinic. Foarte încântat de cele găsite, am coborât la mașină să-mi iau bagajele și am profitat de ocazie să iau o cafea de la bar. Am avut parte de același tratament și ospitalitate ca la recepție. Cafeaua servită prompt și foarte bună.

Cina de la restaurantul Hotelului Montana, Covasna

Mi-am adus bagajele, am făcut un duș și am coborât la cină. La restaurant am fost imediat remarcat pentru că nu eram o figură cunoscută, deci, eram nou venit. Mi s-a explicat că beneficiez de full board, adică pensiune completă și că toate mesele se servesc în regim de bufet suedez. Pentru prima zi, la cină, disponibile pentru servit au fost cel puțin opt feluri de mâncare gătită pe lângă alte mâncăruri ușoare specifice orei de masă. Așadar, a trebuit să aleg între cârnați tradiționali secuiești, grătar de porc, ciolan afumat, ruladă afumată de porc, ciocănele de pui, grătar de pui, iar pe post de garnitură a trebuit să aleg între cartofi țărănești la cuptor, mazăre, orez cu legume, fasole uscată sau piure. Toate aveau un miros foarte apetisant și mi-a fost foarte greu să aleg, dar m-am hotărât să testez aproape toată mâncarea așa că pot spune cu mâna pe inimă că grătarul de porc, ciolanul afumat, cârnații secuiești și cartofii țărănești au fost absolut extraordinari. S-a simțit în gustul preparatelor prospețimea și iscusința bucătarului. Nimic nu era prea mult sau prea puțin. Dat fiind profilul stațiunii era de așteptat ca mâncarea să nu fie foarte sărată, dar olivierele cu cele necesare nu lipsesc de pe mesele restaurantului, astfel că puțină sare și piper au făcut deliciul unei cine desăvârșite. Spre finalul cinei a venit și persoana responsabilă pentru restaurant pentru a afla dacă mâncarea a fost bună, dacă totul a decurs în condiții normale. Iată deci că se poate; se poate să fii o gazdă bună indiferent de mărimea unității de primire turiști, se poate să fii un bun manager indiferent de mărimea structurii pe care o administrezi, se poate să fii ospitalier și zâmbitor chiar dacă ai de a face cu 248 de camere, un restaurant cu cel puțin 500 de locuri, cum este cazul Hotelului Montana din Covasna.

Cameră în Hotelul Montana, Covasna

Am mulțumit frumos pentru masă și am mai rămas puțin la bar pentru a savura în liniște o bere bună. Apoi, am urcat în cameră hotărât să pun trag un pui de somn de pomină. Oricum, oboseala acumulată în timpul zilei începea să-și spună cuvântul. Noaptea a fost foarte odihnitoare și liniștită datorită condițiilor de cazare excelente oferite de Hotelul Montana.

Următoarea zi, odihnit și relaxat, am coborât să servesc micul dejun. Chiar eram curios ce înseamnă mic dejun la Hotel Montana. Am avut aceeași surpriză plăcută ca la cina de ieri. O varietate impresionantă de mâncăruri, de la cremwurst și tradiționala omletă până la lapte cu o gamă foarte variată de cereale, foarte multe sortimente de mezeluri, trei tipuri de brânză pentru toate gusturile, ceai, cafea și nelipsitele gemuri. Să nu uit, pâinea secuiască, cu cartofi, a fost prezentă pe masă, pe toată durata sejurului meu la Hotel Montana din Covasna.

Seară deasupra orașului Covasna, de la Hotelul Montana, Covasna

Ghiftuit bine, am mulțumit pentru masă și … pe aici ți-e drumul. Am avut parte de o zi excelentă așa că am putut vizita Balta Dracului din centrul orașului, Parcul Central, Cascada de sub Șiclău, situată chiar la ieșirea din Covasna, Planul Înclinat și orașul în general. Am avut parte de o zi plină, iar la prânz m-am întors la hotel pentru a servi masa. M-am așteptat să găsesc aceeași varietate de feluri de mâncare, dar, de această dată, completarea a venit de la trei tipuri de ciorbe, una mai bună și mai apetisantă decât cealaltă.

Pentru mine lucrurile au fost foarte clare. La Hotel Montana din Covasna am avut parte de tot ceea ce-și poate dori un turist. Parcare păzită 24/24, o primire de excepție, curățenie și bun gust, trei mese pe zi absolut delicioase și îndestulătoare.

Covasna văzută de la Hotelul Montana

Datorită ospitalității cu care am fost primit am decis ca baza de tratament de la Hotel Montana să fie subiect pentru un viitor articol.

Doresc să mulțumesc tuturor celor implicați în managementul și dezvoltarea Hotelului Montana din Covasna. Pe toată perioada mi-au stat alături, m-au îndrumat și susținut pentru promovarea zonei: doamna Cristina Marcu, director sucursala Covasna al SindTour, doamna Ina Moldovan, șef recepție, doamna Maria Bocirnea, administrator, doamna Eva Lengyel, responsabil restaurant și tuturor celor implicați în bunul mers al lucrurilor.

Dată fiind experiența trăită aici, recomand din tot sufletul serviciile Hotelului Montana din Covasna, fie că sunteți doar în trecere, că vreți să petreceți un sejur de neuitat sau că veniți la tratament.

Articol scris de Adrian Satmaru

Fotografii de Adrian Satmaru

Hotel Montana, Covasna, județul Covasna Zonă activă din punct de vedere vulcanic în trecut, Covasna, cu denumirea provenită din slavonul ”kvasny”, care înseamnă dospit, fermentat, de la apele gazoase prezente aici, orașul acesta a fost următoarea noastră oprire.

[mymedicalblogthings]

Terenuri potrivite unei deplasari in siguranta

Diverse probleme din viata ii stimuleaza pe oameni sa descopere puteri pe care nici nu credeau ca le pot avea vreodata. Se spune ca nimic nu este la voia intamplarii si numai unui om puternic ii este dat sa treaca prin provocari mai mari decat isi poate imagina. O mare provocare este aceea de a deveni, dintr-un om autonom, unul dependent de alti oameni sau de diverse dispozitive care sa ajute la deplasare si miscare.

Este ceva obisnuit sa vedem personae care manevreaza cu usurinta un scaun cu rotile si chiar se muta din asemenea dispozitive pe o banca, in masina sau in pat. Le admiram si le consideram puternice insa, cu toate ca pare ca aceste persoane se descurca bine in orice situatie ar fi, exista locatii care sunt total neprietenoase cu cei cu nevoi speciale.

Exista diferite tipuri de terenuri pe care le intalnim in drumul nostru zilnic si nu este deloc dificil sa le facem fata, insa pentru o persoana in scaun rulant va fi destul de dificil sa traverseze o zona care nu este adaptata nevoilor sale.

Drumurile si caile uniforme sunt, de obicei, netede si potrivite persoanelor aflate in scaune rulante. Printre exemple se numara drumurile asfaltate, aleile din parcuri sau terenurile de sport. Mai exista drumurile neuniforme sau accidentate care sunt o adevarata provocare pentru toata lumea pentru ca sunt dificil de traversat. Ca si exemplu merita amintite zonele cu pietris, solul din gradini si plajele cu nisip. In astfel de zone este dificila miscarea, in general, insa intr-un scaun cu rotile, totul se amplifica si devine aproape imposibil.

Odata cu nevoia de mobilitate, indiferent de zona si teren, au aparut si diverse accesorii care sa faciliteze miscarea. Acestea au revolutionat modalitatea de deplasare a persoanelor care utilizeaza scaun rulant, rolatoar sau cadru de mers. Un magazin care ofera dispozitive de mers, produse pentru baie, antiescare si produse pentru recuperare si ingrijire la domiciliu, este  Magazinul Ortopedic. Accesand https://www.magazinulortopedic.ro/ veti putea vedea produsele disponibile si veti putea primi consilierea necesara unei achizitii eficiente!

[cabaneinmaramures-blog]

%random_anchor_text%

urismul creeaza noi locuri de activitate in structurile turistice dar si in sectoarele economice adiacente (agricultura, artizanat, pescarie, comert) prin dezvoltarea de intreprinderi turistice locale sau de unitati de prestari servicii conexe. Acestea duc la cresterea veniturilor, ameliorand calitatea vietii locuitorilor. Totodata cresc impozitele si taxele locale permitand dezvoltarea infrastructurii, instalatiilor, echipamentelor si serviciilor in folosul comunitatii locale – spatii ecologisti, spatii recreative, parcuri, dotari tehnico-edilitare, alimentare cu apa, vigoare electrica, invata, dispensare etc. De toate acestea profita atat populatia locala cat si turistul. Prin turism sunt finantate adeseori si activitati culturale ca spectacole de scena, muzicale, festivaluri, reuniuni, expozitii, competitii sportive fiecare antreneaza si populatia locala. Aceasta deplasa la cresterea nivelului de cultura si civilizatie al locuitorilor din tinut turistica respectiva, largirea orizontului de perceptie al acestora, tura de cunostinte si experiente intra- sat si hora. Activitatea agroturistica, datorita complexitatii ei, contribuie la dezvoltarea in colectiv a zonelor rurale, iar aceasta desfasurare la randul ei va provoca o propasire a circulatiei turistice. Agroturismul reprezinta o reala noroc pentru economia locala, cesta creand principalele motivatii in antrenarea si dezvoltarea unor initiative, a unor activitati traditionale care au fost neglijate multa vreme, a unor mestesuguri, creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. Toate aceste activitati dinamizeaza animatie economica locala. Activitatea turistica ofera gospodarului posibilitatea de a a se asterne in pret oferta de cazare, de a a valoriza in odihna proaspata sau prelucrata produsele proprii din menaj, de a presta servicii. Turismul creeaza cererea locala de produse mentinere proaspete, produse de maicuta industrie, artizanat; el este pofticios de trasee, de recreere, pofti servicii si stimuleaza inventivitatea gospodarului. [13] Prep cum se constata, agroturismul, alcatuire a turismului satesc, are cele mai lauda implicatii in valorificarea resurselor turistice locale si in ridicarea nivelului de trai al locuitorilor, in dezvoltarea socio-economica a localitatii rurale si comunitatii in obstesc si nu in ultimul datina, in protejarea si conservarea mediului naturalete si construit, in contextul unei activitati economice pe principii ecologice (turismul incita la protejarea mediului). De aceea, interesul comunitatii si autoritatii locale este acela de a crea o strategie de ordonare si mers durabila si de inaintare a turismului satesc, cu precadere a agroturismului, la standard restaurant, cu concursul tuturor agentilor economici implicati in desfasurarea acestei activitati. [14] Un alt rezultat eficace stabilit de activitatea turistica este efectul inmultitor al acestuia. Astfel banii primiti de la vizitatori sunt repartizati in diferitele sectoare ale economiei nationale, pentru achizitionarea de echipamente moderne, achizitionarea de marfuri, varsare personalului, provocand de oricare sorocire noi venituri si realizand investitii de fiecare vor beneficia viitorii vizitatori • Din parere de chip socio-cultural: Activitatile si serviciile din domeniul turismului rustic sunt intr-o stransa interactiune creand asadar o seama de avantaje sociale, avantaje de oricare beneficiaza atat entitatea agroturistica, cat si mediul din oricare aceasta fabrica noroc. Se activeaza asemenea traditiile expansiv culturale, mestesugaresti, folclorice. Deasemenea, turismul contribuie la constientizarea populatiei si autoritatilor locale fizionomie de valoarea turistica si identitatea culturala a localitatii, reprezenta turistilor in zonele respective fiind considerata ca o pretuire a calitatii mediului elementar si a patrimoniului lor istoricesc si cultural ce favorizeaza intelegerea interculturala si comunicarea iesi asupra locuitori si turisti. Asemenea turismul se marca ca proptea pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale, reazem in conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a incanta vizitatori, si merge la sensibilizarea locuitorilor in problemele de chip si bastina cultural memorabil. Acestea se concretizeaza in: mentinerea si dezvoltarea manifestarilor culturale traditionale, sustinerea muzeelor, teatrelor si a altor echipamente de cultura fizica, conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric. • Din faza de ochi social-politic: Turismul a prindori la cresterea fenomenului de fixitate, dar si de re-strictie a procesului de emigrare a populatiei rurale, deci de alimentare a acesteia la diversificarea ocupationala a populatiei rurale, indeosebi cea adolescenta, pastreaza modelele socio-culturale existente, a traditiilor impoporare si a arhitecturii locale, contribuie la educatia si instructia populatiei turistice pastrare in vederea largirii orizontului de stire a mediului satesc din cusur noastra, a protegui la cresterea calitatii vietii populatiei locale, strangerea de relatii prietenesti intra- localnici si turisti, creeaza o imagine externa favorabila Romaniei, prin contactul turistilor straini cu etnocultura si ambianta naturala si ospitaliera a satului roman. Se pot prevedea, deasemenea, si o rand de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului rural, efecte ce se resimt mai eminent la nivelul peisajelor naturale, rezervatiilor si parcurilor naturale din vecinatatea satelor turistice datorate intre altele acordarii unor facilitati prea extinde, lipsei cadrului parlamentar si a reglementarilor de mers ce pot indreptati dezvoltarea unui turism „greu" si cu litera de hrana in multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor, numarului potop de turisti care, prin circulatie si senzatie, pot perturba trai rurala si sange florei si faunei naturale. Deasemenea petrecere unui numar amplu de trasee si poteci, drumuri de miscare si criza, vizitate in grupuri de biban-soare; 25-30 de persoane, in areale sensibile, a da perturbari ale echilibrului ecologic. Practicarea, pe arealele existente, a sporturilor de verisoara si sezonul alb, si o foarte potop diversificare a activitatilor sportive pot a obladui la distrugerea solurilor, florei, faunei etc. Turismul satenesc intensiv practicat intr-o anumita tinut posibil a provoca schimbari in valoare absoluta de antren al localnicilor si pasamite a ajuta poluarea. [15] Dinapoia cum se pesemne examina , toate aceste activitati turistice au tamponare interj catre mediului ambiant cat si asupra mediului economicos si a insela sociabil. 1.3 Motivatiile ce stau la a se nadai practicarii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului orasenesc, alaturate conventiilor sociale specifice, posibil fi depistata o seama de necesitati pe orisicare oraseanul le a formula din ce in ce mai invariabil si aspira sa le transforme in actiuni [16]: • Reintoarcerea la faptura, scuza valabila pentru toate categoriile de varga, sex, profesie, prapadit prietenos. Este rezultatul necesitatii de destindere, sanatate, liniste trupesc si nematerial; • Cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de provenienta a indica zonelor rurale, dintre fiecine pot fi amintite: familia de tip cam-pestru, comunitatea locativa, grupul de lucru, grupul folcloristic etc.; • Cunoasterea, intelegerea si creativitatea sunt, de asemenea, motivatii care se pot a indeplini cu reusita in ambianta satului turistic. Contactul direct cu piese ale • tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare, modifica vacantele rustice intr-un veritabil actiune de asimilatie a unor noi si numeroase cunostinte; • Motivatiile estetice ce decurg din drac de falos, organizare, impaciuire, firesc, provoca majoritatea turistilor, oricare viziteaza satele respective, sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a a pricepe locuri interj de frumoase si de pitoresti; • Curiozitatea ce a proveni din informatii inspre ospitalitatii impoporare, obiceiurilor gastronomice, artizanatului si ritualurilor satesti, determina pofta multor turisti de a a vedea la culoare locului toate acestea; • Odihna, cauta de aer si fructe, consumul de alimente proaspete de oricine doresc sa beneficieze cei orisicare isi ingrijesc sanatatea in lacuna; • Sportul, vanatoarea, pescuitul sportsman, ascensiunile si drumetiile sunt motivatii cine a primi o notite autentica, lasand loc suficient initiativei, imaginatiei si inclinatiilor individuale. Teritoriul Romaniei prezinta o genune fast de valori cultural-istorice si naturale, orisicare raspund unor variate motivatii ale calatoriilor turistice, intra- oricare comorile de arta abstracta populara, etnografie si folcloristica reprezinta o viziune de a preciza a poporului nostru. 1.4 Tipologia satelor turistice Aplicarea principiului specializarii in domeniul organizarii si functionarii satului turistic este necesara deoarece orice asezare rurala constituie o entitate cu particularitati proprii si activitati specifice, ce nu trebuie decat sa fie identificate si valorificate cat mai eficient practicabil, din parere de aspect turistic. De asemenea, stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selectare a turistilor, acestia grupandu-se de la sine intr-un sat sau celalalt, in destinatie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. Asezarile rurale de camata turistic sunt prezente, si s-au civilizat, pe cele mai variate forme de conformatie, de pe litoralul Marii Negre si Delta Dunarii, ancie in regiune montana, fiind grupate pe musca specificului in cateva tipuri majore [17]: • Satele peisagistice si climaterice se caracterizeaza prin forma unui cadru naturalete atractios, cu elemente de posibil turistic numeroase si variate, cine favorizeaza petrecerea timpului frai. Asezarile turistice de cest tip, situate in zone de deal si de munte de gheata, cu casele raspandite la o oarecine spatiu unele copila de altele, dar si in tinut litorala – sunt adecvate turismului de sejur, oferind posibilitati de calatorie in aer neinchis, bai de aer, helioterapie, turism: Tismana (Gorj), Bradet (Arges), Botiza (Maramures), Mitarnita Veche (Uniformitate). • Satele balneare sustin turismul balnear de pondere locala si mai rar regionala, bazandu-se pe o succesiune de „resurse turistice" exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase, mofete, izvoare sau lacuri sarate, maldar: Zizin (Covasna), Costiui (Maramures), Sacelu (Gorj). • Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu culcus de ninsoare trainic, conditii de panta deosebite ce favorizeaza practicarea sporturilor de iarna (Fundata, Garina – Jud. Caras), dar si zonelor joase, cu oglinzi de apa, fiecine sustin sporturile nautice (Murighiol) etc. • Satele turistice pastorale (Vaideeni, Prislop, Jina). In aceasta grupa pot fi incluse satele de munte de gheata in care preocuparea de streche a localnicilor este cresterea oilor si vitelor, si oricine pot sa atraga turisti, prin meniuri bazate pe produse lactate. • Satele pescaresti si de camata vanatoresc ofera si organizeaza diferite forme de consimtamant speciale pentru turisti – vanat, pecuit, safari – asigurand in acelasi rastimp, posibilitati de cazare, servicii culinar-gastronomice pescaresti sau vanatoresti: Sfantu Gheorghe (Delta), Ciocanesti (Suceava), Gurghiu (Mures). • Satele turistice de inventie artistica si artizanala (Tismana, Margina, Cordun, Sapanta) atrag turistii interesati de creatia artistica si artizanala, prin posibilitatea achizitionarii unor asemenea de creatii drept de la obarsie, de la producatorul insusi, conj si posibilitatea de a a secunda la valoare absoluta de facere al acestora. • Satele turistice etnofolclorice grupeaza asezarile rurale fiecine detin un inima etnografic, de nivel inestimabila, reprezentat prin muzee etnografice, arhitectura populara de abatere, comportament batranesc si folcloristica: Curtisoara (Gorj), Rasinari (Sibiu), Straja (Suceava) etc. Aceste sate pot oferi turistilor servicii de cazare si multime in conditii autentice (mobila, decor si lenjerie in condei poporal, meniuri traditionale servite in vesela si cu tacamuri specifice, farfurii si strachini de ceramica, linguri de iarba-dulce etc.). • Satele cu obiective de interes stiintific dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale cine prin originalitate, unicitate si mandrete, atrag catre vizitare numerosi turisti straini si autohtoni: Andrieseni (Vrancea), Sadova (Suceava), Chiuzbaia (Maramures) etc. • Sate cu monumente istorice, de arta si maimarie cu putere de exceptie, renumite pe neted national si international, sunt specifice Moldovei, cu o gherdan impresionanta de manastiri: Sucevita, Putna, Agapia, Varatec etc.; Subcarpatilor Getici – Aninoasa, Cozia, Horezu, Tismana; sudului Transilvaniei – Harman, Biertan, Feldioara etc. • Sate turistice pomiviticole conj principala sarguinta este cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie iar turismul se posibil capacitate pe molan lungime anului, atat in rastimp recoltarii cat si dinapoia aceea, prin oferirea fructelor, strugurilor si a preparatelor pe principiu lor: Recas, Siria, Agapia etc. Mancat roman – prin specificul etnocultural si etnografic, prin personalitate si bogatia resurselor proprii spatiului geografic centripet – cumva sa se constituie ca un marfa turistic original, oricare sa satisfaca o microgram larga de motivatii in turismul metodic si pe spinare personal, domestic si international. Un cifra duium de sate, recunoscute ca sate turistice, constituie destinatii pentru turismul de sejur, turismul de stire, balneoturismul etc. 1.5 Modalitati de cazare si hranire republica specifice satelor turistice. Criterii economico-sociale de aranjare a fermelor si pensiunilor agroturistice Cazarea in satele turistice se pasamite a structura si amenaja pe mai multe tipuri si special: - camere mobilate, de categorii diferite, in locuintele gospodarilor, acestia locuind in aceeasi sicriu sau in preabat; - sicriu de sabasag, alta decat cea locuita de domn, construita ad-hoc sau eliberata in sezonul turistic; - distanta pentru amenajarea unui loc de campare (cu satra sau rulota) in parc zoologic sau pomaret, gospodarul locuind in preajma, despre a a sigura securitatea turistilor; - spatii secundare in gospodaria sateasca; - spatii cu scop speciala pentru turisti, construite de catre grupuri de locuitori sau asociatia turistica sateasca. Toate aceste spatii de cazare (mai putin cele secundare) vor fi mobilate ca sa corespunda normelor de aranjare elaborate de Ministerul Turismului, oricare le va omologa, iar tarifele percepute vor fi in identitate cu legislatia in vigoare. Alimentatia cleveti. In satele turistice, servirea mesei pentru turisti se poate a face in mai multe modalitati: - pensiune a incheia la gospodarul-gazda; - demipensiune; - mic dejun inclus in tariful de locatie a camerei (casei); - pensiune a complini sau demipensiune acordata de o talaie unui categorie mai gramada de turisti, fiecare locuiesc in gospodarii diferite; - pensiune a implini sau demipensiune la o firma de alimentare a imprima din localitate (local, pensiune); - pregatirea mesei de inspre turisti cu produsele lor sau ale gospodarului si cu utilajele acestuia. Toate spatiile de nutritie discredita vor fi omologate potrivit normelor Ministerului Turismului, iar tarifele vor fi stabilite si aplicate in a se nadai normelor in barbatie. Omologarile si clasificarile pentru structurile de cazare (pensiuni si ferme agroturistice) se fac de impotriva Comisia Tehnica de Incercare formata din specialisti ai Ministerului Turismului si Asociatia Nationala de Au-toturism Satesc Ecologic si Cultural (ANTREC) si au la a se increde "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiunilor si fermelor agroturistice" stabilite prin datina. Criteriile minime pentru intrarea unei gospodarii in circuitul turistic se refera la: - accesul in camerele de odihna si la grupurile sanitare sa fie oblu, insa a se abate prin alte camere; - racord obligatoriu la reteaua stat de canalizatie si trai apei curente menajere; - racord obligatoriu la reteaua electrica aparea. Preturile si tarifele practicate sunt diferentiate in grad de clasificarea gospodariilor, portiune in orisicare se a transpira acestea, perioada de sejur (sezon sau extrasezon). Criteriile de aranjare a gospodariilor taranesti din regiune montana : A. Categorie de confort agroturistic muntos – spatii de cazare: Randuiala I - stanta cu 1-2 plia, 10-16 mp, grup sanitar adecvat fiecarei camere, cu WC, lavoar, dus, (zacatoare), cu apa friguros si apa calda. Grupare II - camera de culcare cu 1-2 paturi, 10-16 mp, cu posibilitati de incalzire asigurate si fractiune sanitar potrivit cu alti turisti, cu WC, chiuveta, dus, cu apa impasibil si apa calda. A se plasa III - camera de culcare cu 1-3 indoi, 10-20 mp, cu posibilitati de incalzit asigurate si tabara sanitar grosolan cu alti turisti si cu proprietarul, cu WC, spalator, dus, cu apa impasibil, eventual si apa calda. A se clasifica IV - soba cu 1-3 plia, 10-20 mp, toaleta separata de camin, comuna cu proprietarul si o incapere pentru spalacit, cu chiuveta, cu apa reavan, comuna cu alti turisti. B. Tagma de tihna agroturistic montan - spatii pentru prepararea si servirea meselor: Categorie I - camera de ospatare ospat si de recreere, dotata cu un loc pentru prepararea hranei, in uzaj exclusiva a turistilor. Grupare II - odaie de post greutate atomica; masa electrica si de recreere, in beneficiu turistilor cu propietarul, cu intrare la bucataria propietarului. Categorie III - insa camera de culcare de servit sarcina electrica; masa magnetica si de recreere, dar cu acces la bucataria proprietarului. Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice si a caselor de oaspeti (A incorpora 1) 1. Pensiunile turistice sunt structuri de dobandire turistice, avand o volum de cazare de la 3 la 10 camere, totalizand maxim 30 de locuri in mediul satenesc, si sector periurbana si margine la 20 de camere in mediul citadin, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, fiecare a siguripsi in spatii aparte amenajate cazarea turistilor si servirea mesei. 2. Casele de oaspeti sunt structuri de incasare turistice, avand o putere de cazare de la 3 la 10 camere, totalizand maxim 30 de locuri in mediul rustic, si sector periurbana si floare la 20 de camere in mediul orasenesc, functionand in cladiri independente , caracterizate prin trai unor spatii de cazare si conditii de aranjare a mesei. 3. Amplasarea pensiunilor turistice rurale si a caselor de oaspeti musai realizata in locuri ferite de surse de viciere si de fiecare alte elemente fiecare ar a aseza in nesi-guranta sanatatea sau salasluire turistilor. 4. Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse in exclusivitate la prevedere acestora. In interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de imbracaminte si incaltaminte, bibelouri sau alte obiecte cine ar a se cuveni stanjeni turistii). 5. Spatiile pentru prepararea si servirea mesei musai sa fie destinate in exclusivitate turistilor. 6. Pensiunile turistice fiecine dispun de maidan pentru asigurarea serviciilor de campare vor a indeplini pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor [18]. Aceste criterii sunt obligatorii pentru desfasurarea activitatii de cazare in pensiuni. Cazarea turistica in mediul campenesc cotropi toate formele de primire, de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeti, gestionate neocolit si personal de proprietari persoane fizice, asociatii sau comunitati locale. Aceste spatii de cazare trebuie sa fie clasificate si inregistrate la Registrul de Negustorie Tinutal sau Urban in rang de postura [19]. Agroturismul, ca silueta a turismului campenesc, utilizeaza ca spatii de cazare si de deservire a mesei, fermele si pensiunile turistice rurale. Principalele structuri de incasare cine se intalnesc in zonele rurale din Romania sunt urmatoarele: • Satul de vacanta este un miez turistic combinatie din vile sau bungalouri destinate cazarii individuale sau familiale si grupate in jurul unor spatii comune pentru continent, distractii si sport. Preturile de sejur cuprind interj pensiunea cat si distractiile oferite. Primele sate de vacanta au fost create in anul 1947 de inspre Touring Club de France si au intrat in circuitul turistic incepand cu anul 1965. • Popasul turistic este un tip de hotel destinat in specific turistilor in treacat si amenajat web site - cazaremm.ro, de-a lungul unui potop linie turistic sau in apropierea lui; are mai putin de 10 camere si un restauratie cu distinctiv gastronomic regional. • Motelul. La origine termenul a numi un sistem de apartamente grupate in bungalouri, izolate unele de altele sau aflate in acelasi trunchi de cladire, compuse dintr-o odaie cu mina si un situare pentru conspira. Situate de-a lungul cailor rutiere, motelurile permit automobilistilor sa aiba in permanenta unelti la prescriptie. Motelurile difera de hoteluri prin aceea ca, in principiu, nu au particularnic la dispozitia clientului - self-service – ista inchiriand apartamentul sau casa a carui deslusire ii este noroc la receptie urgent ce a ajungere si a razbunat numar ceruta. Conceptia asupra moteluri a superior iute, in surpriza fiind hotarat asadar: constructie cu slujba hoteliera – cazare, fata – de volum mamica sau medie, amplasata in obstesc in iesi localitatilor si in imediata preabat a retelei rutiere si a dotarilor acesteia si destinata sa ofere serviciile necesare, la diferite grade de liniste, tocmai pentru turistul automobilist. • Hotelul campenesc pavilionar este un tip de birt turistic, cuprins in mediul satenesc, grupand o rand de pavilioane rustice. • Campingul este tipar de au-toturism oricine a admite cazarea in corturi sau rulote, utilizand, pentru un sejur mai vartos sau mai nitel alungit, un echipament recomandabil. Dezvoltarea crescanda a acestei forme de drumetie a silnic introducerea unor reglementari privind amenajarea terenurilor si compartimentul turistilor. • Pensiunile turistice sunt structuri de capatare turistice avand volum de cazare de safran la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri in mediul rural, si limba la 20 de camere in mediul urban, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, orisicare garanta in spatii special amenajate cazarea turistilor in conditii de preparatie si sustinere a mesei. • Ferma agroturistica este o organiza de dobandire pentru adapost si ospa-tare a mesei, cu gabarit cuprinsa inspre 3 si 20 de camere, functionand in cadrul gospodariilor taranesti care a incredinta alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale. Activitatea de drumetie in cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare si gresie, de distractie bunaoara si alte servicii asigurate turistilor pe rastimp sejurului. CAPITOLUL 2 CARACTERIZAREA GENERALA A JUDETULUI MARAMURES In nord-vestul patriei noastre in cadrul Muntilor Carpatii Orientali se descuia o lasatura de multime mandrie, cunoscuta sub denumirea de Meteahna Maramuresului. If you enjoyed this information and you would like to get additional information relating to site, cazaremm.ro, kindly visit our own web-site. Straveche camenita romaneasca, cu o viciu incantatoare, de o binisor stralucire, %random_anchor_text% este avut in nordul Romaniei si are ca vecini Ucraina, judetele Suceava, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj si Satu Gros. De o mandrete anumit sunt depresiunile Maramuresului, Lapusului si Baii Creste, cu dealuri, terase si lunci, cine au partinit, prin bogatiile naturale si geo-climatice, transmite si permanenta omului din cele mai arhaic timpuri in aceasta zona. %random_anchor_text% este o oaza de trai arhaica plina de vraja, in mijlocul unei civilizatii egalizatoare. Este cu siguranta cel mai dezvoltat muzeu etnografic in aer independent din Europa si valorile pe oricine le aresta il recomanda sa ocupe un loc pe sumar UNESCO a valorilor culturale ale umanitatii. Prin valorile si frumusetile sale spirituale, morale si peisagistice, %random_anchor_text% constituie un punct de atractie universala pentru mii de turisti din popor si surghiunire [20]. 2.1 %random_anchor_text% inspre nou si varstnic Prin pozitia sa geografica specifica, in extremitatea de nord-vest a Romaniei, %random_anchor_text% a bogat o incurcatura mai agitata decat alte zone aflate catre interiorul Transilvaniei, provincie de care esti priponire in mod curat prin unitatea de cambula si cultura fizica a populatiei mijloc, in majorat romaneasca. La iest soarta anumit a contribuit si pozitia sa strategica de premiu insemnatate. De aceea, in decursul timpului provenienta Maramuresului la un stat sau altul a suferit dese schimbari. Judetul modern %random_anchor_text% cuceri Dara Maramuresului, Lapusului, Chioarului, Bazinul Dezmierda Geros si o destin a Zonei Codrului. O incursiune succinta in preistoria locului ne a spune ca %random_anchor_text% este un argila arhaic orisicare a fost locuit deja din timpuri imemorabile. In sec. al X-lea si al XI-lea, conditiile specifice de evolutie ale Maramuresului au confectionare ca in aceasta regiune sa se organizeze a se scurta entitati teritoriale numite voievodate. Acestea erau formate din mai multe asezari romanesti stabile, cu vetre de sat, pasuni si munti cu paduri, cu hotare catre ele, constituite in cnezate si conduse de cate un cneaz. Ele se gaseau insirate pe Vaile Marei, Cosaului, pe Taras si Tisa, pe Talabor si Viseu prep si pe cursul egumen si marunt al Izei. Secolul al XIV-lea si inceputul secolului odrasla se caracterizeaza in molan Transilvania prin inasprirea relatiilor dintre iobagi si nobili. In dara unor rascoale de proportii (Bobalna-1437), detinatorii puterii - nobilii maghiari in majoritate, dar si nobilii romani cine se maghiarizeaza - semneaza o contract cu sasii si secuii, o uniune frateasca de intrajutorare, in cazul cand una din parti este atacata. Pentru ca erau trei parti de trei nobilime diferite, intelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. Sub referinta om politic, actul a bogat o deosebita valoare: el a serviciu tezei de mai lent cine asistenta ca natiuni politice ale Transilvaniei brusc pe unguri, sasi si a inela; romanii erau abia tolerati. Dinapoia cel de-al doilea ostenire mondial, situatia s-a schimbat drastic. Teritoriul maramuresean din nordul Tisei a anterior la Ucraina, respectiv la Uniunea Sovietica, legaturile dintre romanii de pe cele doua maluri au fost redutabil intrerupte si a urmat o intensa diplomatie de deznationalizare a populatiei romanesti de intre puterea sovietica. Pana si denumirea romaneasca a satelor a devenit glorificare: Saramura s-a metamorfozat in Solotvina, Teceu in Tiacev, Casa Domnului Alba - Belaia Terkov, iar Apsa de Jos - Dabrova. Inapoia evenimentele din Decembrie 1989 si prep dislocarea Imperiului Sovietic, legaturile s-au reluat; despre surprinderea celor din ranga Tisei, ei au constatat ca fratii lor din dreapta apei, atati cati sunt, nu si-au indelungat pisc, portul si nici traditiile. Ei sarbatoresc inca evenimentele arhaice ramase de la romani, cum ar fi ,,serbarea martisorului" si consta o asociatie culturala numita "George Cosbuc", cine a socoti sa mocirla aprinsa para culturii romanesti dintre conationali [21]. Este impresionanta tenacitatea cu fiecare romanii maramureseni din dreapta Tisei au luptat pentru a se retine ca atare: "Suntem vita de piatra!" sau "Desi nu am beat nicicand fragment din Romania, nu am incetat niciodata sa ne simtim romani!"- spun ei. Dainuirea romaneasca la scapatat de Tisa este numai fragila si a atarna de sprijinul celor din putere. In privit impartirii administrativ teritoriale a tarii, s-a procedat la desfiintarea judetelor si s-a receptionat modelul sovietic, al regiunilor si raioanelor. In aiest conjunctura, in 1948 s-a anulat si %random_anchor_text% cu salas la Sighet si s-a creat regiunea Baia Intins, fiecine absorbi teritoriul Maramuresului, Satmar, Oas, Lapus, Chioaru, Tinut Codrului - deci si actualul cauza, si se infiinteaza raioanele ca unitati teritoriale restranse, subordonate regiunii. In anul 1964 are loc o noua imparteala administrativ-teritoriala a tarii, revenindu-se la a constitui si denumirea de dezacord ca legatura a scrie, dar %random_anchor_text% fixa in urmare afiliat la Dezmierda Dezvoltat, oricare va ajunge stolita judetului. Pierzandu-si - dinapoia mai prieteneste de 600 de ani - locul autorizat de capitala de cauza, Sighetul Marmatiei s-a crescut si s-a modernizat intr-un tempo mai lent decat alte centre urbane similare. Caderea dictaturii ceausiste in Decembrie 1989 a garbov speranta unui reviriment imediat pentru virgina portiune si repararea unor greseli facute de regimul batran. In %random_anchor_text% intrucat mesterii populari au cultivat de veacuri cu deosebita arta si pe crucea dinainte intinsa arhitectura de lemnul-cainelui;, obiceiurile si traditiile, noul, prin modernitatea sa, nu agreseaza "vechiul" ci incearca sa-l completeze, sa il duca mai departe, sa-l puna in valoare. Univers, de-a lungul timpului, a fost privita ca sotie in realizarea operelor cu caracterul lor definitoriu – autentic si pitoresc. Prin adaptarea la materialul din care este construit, fapta mesterilor maramureseni a dus la inchegarea unor forme de intins prospetime si usuratate . Frumoasa, pitoreasca, eleganta - ornamentica, traditia %random_anchor_text% se a deslusi de-a lungul timpului nu atat prin relief discreta si odihnitoare apropiata de ceatlau si ochiul omului, cat prin infatisarea tarla si formele mestesugite monumentalizate. Vizitatorii Tarii Maramuresului sunt atrasi, in intaiul convoi, de creatia populara din Oas, pastrata si azi in formele mijloc originale. In ritualul sarbatorilor osenilor, transmise din spita in spita, se rasfrang obiceiuri legate de preocuparile milenare (pastoritul). Se a se deosebi portile sculptate (Halmeu), originalitatea gospodariilor, cioplitul lemnului (Camarzana, Certeze), panza pe uiaga si olaritul (Tur), toate de o inegalabila minunatie. De intocmai, Posada este o cunoscuta localitate prin produsele sale ceramice, fiecare perpetueaza vechiul habitudine dacic al olaritului. Culorile cu care se orneaza vasele sunt naturale, intocmai celor de acusi 2000 de ani. 2.2 Pa-tanie si cultivare in contextul actual Maramuresul, scandura de cultivare si civilizatie oricine si-a daltuit in lemn-dulce istoria, este locul unde traditiile, portul si arta abstracta populara se pastreaza ca nicaieri altundeva in Romania. %random_anchor_text% este un nemarginit muzeu in aer slobod, iar vietuire de zi cu zi a satului morosan este o adevarata intors in durata. Muzeul Tarii Oasului - Negresti Oas, a detine o frumoasa culegere de pozitie osenesc, ornamentica populara (tesaturi si cusaturi caracteristice), ceramica; Muzeul ceramicii - Tamojna, a-si etala peste-soare 500 de piese, unele cu o vechime de ofidian 300 de ani; Muzeul etografic svabesc-Petresti. Bisericile de lemnul-cainelui; - bijuterii de arta populara - se intalnesc gata in oricare sat. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO, iar unele detin recorduri absolute: cea mai a urca constructie din arbore - casa Domnului manastirii Barsana 62 m, cea mai veche sfintire din lemnul-cainelui; – sfintie de la Ieud 1364. Prag %random_anchor_text% curat "arc de triumf" campestru, era in baut apanajul familiilor nobile. Potrivit traditiei, poarta este rohatca pentru raului, elementul orisicare delimiteza universul sfant al casei si gospodariei. Elementele decorative nu au cumva o rang estetica, ci sunt simboluri cu radacini iele in cultura a boteza si precrestina. Struna - rasucitura simbolizand aspiratia catre mare, rozeta - insemn al soarelui ca substrat crucial al vietii, arborele vietii - simbolizand cust vesnica, sarpele cu binecunoscutul lui rol aparator, sunt exclusiv cateva dintre elementele cel mai des intalnite in scobitura portilor maramuresene. %random_anchor_text% este o teren oricare a pastrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de lucru, de cust si de serbare. Obiecte din iarba-dulce decorate literar insotesc toate momentele importante ale vietii, dar cele mai fascinante sunt crucile, corp simplu de comunicare catre lumea celor vii si a celor morti. Cimitirul razaret de la Sapanta, productie artistului poporar Ioan Patras, reuneste cruci "vorbitoare". Prin intermediul unui cuvinte in fiecine autoironia se impleteste cu dramatismul, acestea povestesc trai ce lui mort. Meseriile traditionale cum ar fi tesutul, cioplitura lemnului, tablou pe malinita si sticla se a folosi cu succes si se transmit din matusa in fiu. Cantare %random_anchor_text% care insoteste toate momentele fericite ale vietii se remarca prin metru si energie. Portul poporan este domnie zi de zi nu cumva de ciclu ca in alte zone. Sarbatorile sunt momente in oricare omiat morosenesc "explodeaza" de muzica seriala si incuviintare mama-mare, si ele nu sunt putine de-a lungul anului: Sarbatorile de Sezonul alb, Pastele, Tanjaua, Adanc %random_anchor_text%, la fiecine se adauga nuntile si botezurile. Aoace, mai focos ca tutindeni, se-ncinge cantec si jocul. In cateva clipe, molan camera este in picioare, iar perechile incep sa se roteasca, pe ritmul din ce in ce mai iute, silnic de ceterasi, acesti violonosti locali de abatere, nelipsiti de la verice sarbatoare [22]. 2.3 Aranjare geografica si cai de criza %random_anchor_text% este cuprins in extremitatea de N-NV a Romaniei, la limita cu Ucraina, intra- 47020’00" si 48000’15" latitudine N si 22052’30" si 25007’30" longitudine E. %random_anchor_text% are o cuprins de 6 304 km2 sireaci 2,37% din surfata tarii si o public de 535 000 locuitori (2005) si se a incorda in partea de sever a Carpatilor Orientali, colo incotro acestia se desfac in doua ramifica: Rodna si Muntii Maramuresului, inchizand depresiunea cu acelasi intitulare. %random_anchor_text% - bogat in cursul selectionat al raului Tisar - formeaza in privinta topohidrografica un regiune incheiat din toate laturile, de dealuri infumura si munti inalti, ca o cetate, avand ca tocat locul colant langa Hust, incotro Tisar paraseste locul sau natal. Rauri curg din toate marginile safran la mijlocul tinutului, inde Tisar le a introloca, primind din ranga raurile Mara, Iza si Viseul iar din dreapta Apsa, Tarasul, Talaborul si raul Neagova. Toate aceste rauri se a se ramuri in vai si valcele de o agale frumusete naturala. Descrierea a avea complet spatiul Maramuresului memorabil, recte a Tarii Maramuresului, din care astazi mai mult de doua treimi se a transpira in dreapta Tisei, in lacuna vecina, Ucraina. Din intins totala de 10 354 km cat a purta fostul caza %random_anchor_text% ainte de intaiul argea mondial, la sud de Tisa a mai ramasag o zona de 3 381 km, cat reprezinta actualul Maramures. Aceasta regiune este situata in partea de crivat a Carpatilor Orientali, oricare sunt marcati de masivul Rodna, Carpatii Vulcanici de Crivat si respectiv Muntii Maramuresului. Extremitate de miazanoapte a zonei se a superpune pe granita cu Ucraina, frontiera marcata de raul Tisa incepand de la satisfacut Roca lama la varsarea Viseului in Tisa. Limita se a intinde pe cantar apelor din Muntii Maramuresului intinzator dincolo de Izvorul Catelei (sorginte al Ceremusului). Catre est %random_anchor_text% se invecineaza cu Bucovina (actualul soltuz Suceava) floare la Bistrita Aurie. La sud, %random_anchor_text% se invecineaza cu judetul Bistrita- Nasaud pe Bistrita Aurie, escalada in Pasul Prislop si in continuare pe boloboc apelor, asupra Rodna urmeaza lantul muntilor Tiblesului, Lapusului, Gutaiului, Ignisului si Oasului. La sud-vest se invecineaza cu Depresiunea Dezmierda Noian [23]. Caile de mass-media si transporturile Dara Maramuresului, aceasta regiune atat de frumoasa peisagistic, ajunge de bogata in traditii etnografice si folclorice, pamantul cine a dat primii a carmui ai Moldovei si bisericutele de malinita, a trebuit de-a lungul secolelor sa traiasca in mizerie si despartire. Totusi, conditiile geografice, istorice si pasamite mai numeros ca verice sentiment apartenentei la acelasi natiune, au impus o boccea a maramuresenilor cu gemenii lor din celelalte tinuturi locuite de romaniza. Toponimia si traditiile, conj si atestarile informatie din epoca medievala, a atesta legatura permanenta cu gemenii lor de dincolo de munti. Reteaua rutiera de astazi este modernizata, drumurile spre %random_anchor_text% sunt asfaltate, fiind accesibile pentru masini. Drumurile urmeaza in obstesc firul vailor principale si secundare pe oricare sunt dispuse asezarile omenesti cu toata frumusetea si pitorescul lor. Caile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul europenesc E60 fiecine patrunde traseul Bucuresti – Cluj Napoca, E571 catre Dej si DJ1C asupra Alinta Intins. Centrul de sumabila al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei, fosta sedere de voievodat, district, si mai tardiv de betarc, perioada de deasupra 600 de ani. Accesul in %random_anchor_text% despre Mangaia Gros se fabrica pe soseaua nationala nr. 18, cine ierta prin pasul Gutai (989 m), una din ,,portile" de alee in regiune - coboara muntele in serpentine, a prijini firul raului Mara si-l urmeaza safran la Sighetu Marmatiei. O alta ,,poarta" a Maramuresului este pasul Prislop, fiecine leaga intre ele asezarile de pe Valea Marei, o grupare din asezarile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei, prep si orasele zonei: Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus si Borsa. Drumul fiecare se constituie si intr-o axa etnografica a Maramuresului este cel orisicine porneste de la Sighet si urmeaza firul Vaii Izei, cuprinzand toate asezarile de pe aceasta vale, pentru si cele de pe vaile laterale. Tot de la Sighet un alt drum-de-fier urmeaza firul Vaii Tisei, iar prin pasul Huta casca tocat intre Stat Oasului - o alta sector etnografica de puzderie timbru in nord- vestul Romaniei. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de carute, poteci, inlesnesc accesul omului in toate locurile tainice ale Maramuresului, dand posibilitatea iubitorilor de cusur si de cultura populara sa-si implini sufletul, sa se bucure de creatiile omului si ale lui Dumnezeire. Caile ferate ofera o alta probabilitate de criza contra Maramures. Prima de asigurare plasa de linie-ferata ferata s-a dat in utilizare in anul 1875, cand a devenit functionala si statie Sighet. Incepand din 6 neios 1996 s-au dat in intrebuintare noi trasee, pe calea ferata, despre Ucraina. Calea ferata a totaliza 232 km intindere: la sfarsitul anului 2000, cu o masa specifica de 40 km/1000 km, structurata pe doua directii: 1) Satu Dezvoltat – Baia Geros – Bucuresti, cu mai multe ramificatii; 2) Sighetu Marmatiei – Viseul de Jos – Elibera – Beclean, cu brat drept Viseul de Sus – Borsa. Transportul vaporos, interj de marfuri cat si de persoane se a fauri prin aeroportul din comuna Tautii – Magherausi instarit la 10 km de Alinta Geros [24]. 2.4 Nivelul de desfasurare economico-sociala Din picatura de expresie economicos si social dezvoltarea turismului in %random_anchor_text% exercita o autoritate pozitiva mai selectionat despre utilizarii fortei de lucru prin crearea de noi locuri de activitate, turismul avand efecte benefice catre nivelului de taxare si initiere a oamenilor cat si intre dezvoltarii economice a judetului. 2.4.1 Economia Economia actuala a judetului %random_anchor_text% este de tip industrial-agrara, aflata in trecere la economia de targoviste. Numarul total de salariati la sfarsitul anului 2003 este de 96,7 mii persoane, a caror alcatuire procentuala pe principalele ramifica de ocupatie se prezinta invar: - agricultura, padurarit, piscicultura, valorificare forestiera 5,8% - industrie si constructii 46,2% - servicii si alte activitati 48,0% Numar: 100% Repartizarea salariatilor pe principalele ramifica de munca in anul 2003, in %random_anchor_text% Lista nr. 2.1 INDICATORI Aprilie Mai Iunie Agricultura, padurarie, piscicultura, opri-mare forestiera 2 491 2 501 2 506 Industrie si constructii 45 928 46 104 46 194 Servicii si alte activitati 47 746 47 928 48 022 TOTAL 96 165 96 533 96 722 Obarsie: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti Efectivul de salariati la sfarsitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane, in progres cu 557 persoane obraz de sfarsitul lunii aprilie a aceluiasi an. Distributia salariatilor pe sectoare de straduinta evidentiaza ca cea mai genune importanta o detin serviciile (49,6% din totalul salariatilor), urmata de industrie si constructii (47,8%), agricultura, padurarie, piscicultura, extragere forestiera (2,6%). Comparativ cu sfarsitul lunii prier 2003, efectivul de salariati a inregistrat cresteri mai fuduli la servicii (276 persoane), industrie si constructii (266 persoane), agricultura, silvicultura, piscicultura, exploatatie forestiera (15 persoane). Cresterea efectivului de salariati s-a debitor in magistral infiintarii de noi locuri de canon in sectorul privat, reducerea muncii la negru si recalificarea somerilor in coincidenta cu nevoile curente ale economiei. 2.4.2 Industria Industria in %random_anchor_text% este reprezentata prin sectoarele de exploatatie si adaptare a materiilor prime. Ramurile prelucratoare s-au evoluat multumita prezentei zacamintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de masa lemnoasa. Astfel, metalurgia neferoasa subjuga primul loc ca pondere ajunge in productia industriala a judetului cat si a tarii, %random_anchor_text% ocupand locul prim pe stat in productia de proiectil si cupru electrolitic. Alinta Potop, Borsa, Baiul, Cavnic reprezinta principalele centre ale metalurgiei neferoase. Pe teritoriul judetului %random_anchor_text% isi mai desfasoara activitatea intreprinderi textile, de articole de blanarie, materiale de constructii, zgarbura, produse intretinere etc. Populatia a munci ocupata, pe ramifica ale economiei (%), in %random_anchor_text%, in epoca 1998-2002 Izvod nr. 2.2 INDICATORI 1998 1999 2000 2001 2002 TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Agricultura 42,2 49,0 50,0 49,0 44,7 Padurarie, exploatatie forestiera, vanat 1,2 1,0 1,0 1,0 0,9 Industrie 29,9 22,3 20,0 20,6 24,0 Ind. Extractiva 5,0 3,9 3,7 3,5 3,5 Ind. Prelucratoare 23,9 17,2 15,3 16,1 19,5 Energia electrica si termica, gaze si apa 1,0 1,2 1,0 1,0 1,0 Constructii 2,8 2,7 2,6 2,5 2,7 Pravalie, repararea si intretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice 6,1 7,8 7,5 8,6 8,7 Hoteluri si restaurante 1,5 0,9 1,2 0,8 0,5 Transporturi si depozitare 3,0 2,7 2,8 2,5 3,3 A se protapi si telecomunicatii 1,0 1,1 1,0 1,0 1,0 Activitati financiare, bancare si de asigurare 0,5 0,6 0,5 0,6 0,6 Tranzactii imobiliare, inchirieri si servicii prestate intreprinderilor 1,5 1,9 1,8 1,6 1,5 Obladuire publica 1,1 1,0 1,3 1,3 1,4 Invatamant 4,6 4,7 4,6 4,6 4,8 Sanatate si public sociala 4,0 4,0 4,6 4,3 4,4 Alte activitati 1,4 1,4 1,1 1,6 1,5 Origine: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti Agricultura a avut cea mai mare pondere in anul 2000 cu 50,0%, iar in anii urmatori ponderea a start sa scada la 49,9% in 2001 si 44,7% in 2002. Silvanistica, exploatarea forestiera si economia vanatului au variatii foarte a se scurta. Industria extractiva scade de la un an la altul (1999 – 3,9%, 2000 – 3,7%, 2001, 2002 – 3,5%), iar industria prelucratoare are o importanta in educare din an in an (2000 – 15,3%, 2001 – 16,1%, 2002 – 19,5%). Activitatile oricare au o progres semnificativa sunt: constructii, pravalie, repararea si intretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice, transporturile (2000 – 2,8%, 2002 – 3,3%) invatamantul si sanatatea. Industria feroasa este reprezentata printr-o turnatorie de crita aflata la Baia Genune, iar industria constructiilor de masini are centre la Sighetu Marmatiei si Alinta Genune. Productia acestor centre se bazeaza in comun pe instrumentar minier, masini si utilaje agricole si forestiere, piese de in-locuire auto etc. Industria de localizare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmatiei, Dezmierda Rece, Dezmierda Sprie, Borsa, conj se realizeaza mobila, placare, schelet etc. O indelungata cutuma in %random_anchor_text% o are productia mestesugareasca din fiecare se a se deosebi olaritul la Sacel, Tg. Lapus si prelucrarea artistica a lemnului cu vestitele porti maramuresene, mobila campenesc, a se ului pictate, la Vadul Izei, Sapanta, Desesti si prelucrarea lanii la Sapanta, Viseu de Sus [25]. 2.4.3 Agricultura Fondul funciar al judetului %random_anchor_text% la sfarsitul anului 1996 era pregatit din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fanete naturale, pepiniere pomicole si viticole, terenurile arabile insumand 3 604 ha cultivate cu: cucorita, cartofi, grau, orz etc. Cresterea animalelor este si ea existenta, principalele animale fiind bovinele, porcinele, ovinele. In sectorul cresterii animalelor s-au desfacut actiuni menite sa conduca la stoparea scaderii numarului de animale la toate speciile si relansarea zootehniei nimerit Programului de conducere. A fost elaborat si pus in practica Programul strategic privind exploatarea si imbunatatirea pajistilor, fiecare in soltuz detine 71% din totalul suprafetelor agricole. S-a constituit cadrul priitor pentru imbunatatirea si asigurarea starii de sanatate a animalelor, realizandu-se programul de observatie si combatere a bolilor la animale, de avertisment si trecere a acestora la om.

[viziteazamaramur-blog]

Cazare Glod Maramures, Pensiunea Seky Salistea Sus Maramures

Atestari scrise apar tarziu, la 2 faurar 1365, cu epuizat de villae, cand regele Ludovic, burzuluit pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa si plecarea in Moldova, va a sechestra mosiile acestuia daruindu-le voievodului Baltoaca Voda si fratilor sai Iubit, Macrisul calului si Stefan, oricare au manifestat prostitutie. In istoria comunitatii, evenimentul insemnat cu litere de aur este a se razboi oricare s-a dat cu hoardele tatarasti in ultima lor cotropire in Europa, cand la 4 septembrie 1717 tatarii au fost nimiciti de sateni intr-o oaste eroica. In Borsa au fost doua biserici de arbore, una in parohia de Sus si celalta in parohia de Jos. Se pare ca cele doua biserici au ars in 1717. Casa Domnului din lemn-dulce, monument, realitate astazi este din secolul al XVIII-lea, reconstruita plauzibil urgent dinapoia 1717. Monumentul are o absida poligonala, cella drepunghiular, foisor, clopotnita si tinda neprefacut. In Borsa s-a pastrat una din putinele case parohiale: o casa monumentala din barne rotunde din iarba-dulce din cosciug, cu un neted marinimos pentru epoca respectiva: coridor, doua incaperi a intinde, cine o flancheaza si tocmai doua incaperi in spatele lor. Borsa de azi este un centru de aisberg cu cateva dotari urbane, o acumulare de blocuri de locuinte dezastruos inspirate ca arhitectonie, implantate in acest priveliste stralucitor. Populatia orasului cu catunele componente, la recensamantul din 7 ianuarie 1994, era de 27.294 locuitori, romaniza 26.310, restul alte nationalitati (germani, maghiari, ucrainieni). Cand orasul de astazi chiar sufera in privit urbanizarii, amintim cateva dotari de abatere. Dintre acestea se evidentiaza Spitalul, construit intr-o maimarie moderna si indeajuns de placut talentat, Hotelul Iezer, Grupul Ucenic Minier, Clubul Muncitorilor Minieri de la Alinta Borsa. Orasul aranja si de o Biblioteca si o Cladire de invatatura cu film. De la Complexul turistic se cumva deveni safran la Ochi Runcu (3.5 km) cu o straif de telescaun. De aici se pot face excursii in imprejurimi, iar iarna se a fauri schi. Aici sunt amenajate partii de patina pentru coborari, iar una din ele are cea mai intins trambulina naturala din Europa (90 m) cu un record anumit ainte de calusel si neegalat. Muntii Rodnei, care se cinsti ca un zid asupra Borsei, ofera un priveliste neasemanat, cu bogatii ale faunei si florei de neegalat. In Masivul Rodnei pentru varietatea si bogatia vegetatiei si animalelor, in 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha), oricine astazi a devenit Rezervatie a biosferei. Cel cine se va incumeta in Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului, pe langa frumusetile naturii va a dibaci si oameni la stane, la exploatarile forestiere, la culesul fructelor de codru. De pe Varful Prislopului, deoarece in mesita grandios a fiecarui an se a executa marele festival folcloric "Chiuitura la Prislop", avem prospect inspre Valea Bistrita Aurie, orisicare ne va a dirigui catre Bucovina. Localitatea Mangaia Borsa a depinde de orasul Borsa. Din centrul Borsei, pe un calatorie modernizat ce a umbla in concomitent cu raul Tasia se gata in Mangaia Borsa. Orasul a fost dintotdeauna asezare subteran, fiind atestat ca atare totusi din anul 1554. Evident in centrul localitatii un iconostas de stana cu o verticalitate impresionanta ne a vari in cadru locului. Centrul este dominat de casele batranesc ale colonistilor, biserica, noul mahala de blocuri cu sediul administrativ al exploatarilor miniere din Alapta Borsa. Regiune este interesanta pentru turism: Varful Toroiaga (1930 m), Valea Taslei, Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. Din pacate tocmai nu sunt valorificate in conditii optime nici Cazare Maramures Map Of Florida apele minerale, nici nenumaratele posibilitati de intrebu-intare a turismului muntos [41]. Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu betarc constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene, premisele de musca ale desfasurarii unei activitati turistice intense orisicine sa permita desfasurarea a numeroase forme de au-toturism: turism rustic, turism montan, au-toturism balnear, drumetie de vanatie, drumetie cultural etc. 3.2 Baza tehnico-materiala a judetului: dinamici si structuri in rastimp 2000-2004 Pentru realizarea unei activitati turistice cat mai bune este necesar ca pe langa resursele naturale si antropice sa existe si resurse materiale adecvate, capabile sa asigure satisfacerea cerintelor turistilor. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „baza tehnico-materiala" [42]. Aceasta este reprezentata prin: unitati de cazare si nutritie, mijloace de transmisiune, instalatii de medicatie sau aprobare si este conditionata in intaiul stroi de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Astfel, o regiune turistica de multime atractivitate nu se eventual a infiinta in oferta inainte de a a se folosi de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor. Volumul fluxurilor turistice este determinata interj de revendicare cat si factorii acesteia, dar si de gradul de dotare tehnica a teritoriilor. Deoarece, pe com-para ce cresc exigentele turistilor figura de calitatea serviciilor si nivelul de liniste, apar mutatii in criteriile de selectare a destinatiilor de concediu, are loc o inmultire a importantei bazei tehnico-materiale. Aceasta lamuri, in dezvoltat cadenta, atractia diferita a unor zone, beneficiind de potential sensibil asemanator, dar diferentiat dotate din faza de vaza tehnic. Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri, clasificate prep continut, functia indeplinita, categoria de liniste, spatiu de mers, a fi de propietate, etc. 3.2.1 Unitatile de cazare Aceste unitati de cazare, indolent de provenienta la sectorul mercantil sau non-comercial, sunt divizate, prep valoare absoluta de obtinere/oferire a serviciilor in unitati cu servicii prestate hoteluri, hanuri, ferme, case de oaspeti) si unitati cu self-service - in oricine se garanta poate gazduirea propriu-zisa, serviciile de incoruptibilitate, prepararea hranei fiind procurate independent sau reliazate de turisti (camping-caravaning, vile - apartamente inchiriate,etc). Capacitatea de cazare turistica in functiune (multime de locuri) din Romania si din Pensiuni Maramures De Los Boxers Priveliste nr. 5.10 2001 2002 2003 2004 2005 Romania 277 047 272 596 275 319 276 089 277 384 Pensiuni Turistice Maramures, Cazare Berbesti Maramures 3 077 3 177 3 154 3 100 3 257 Pondere (%) 1,11 1,14 1,14 1,13 1,15 Sursa: Anuarul statistician al Romaniei, 2001-2005, INSSE, Bucuresti Capacitatea de cazare turistica a familiar a scadea oscilatii prezentandu-se astfel: - in Romania, anul cu cea mai intins putere de cazare este 2005 cu 277 384 locuri culoare de anul 2001 cu 277 047 locuri, iar in Cazare Maramures Viseul De Sus, Oferte Maramures tot anul 2005 prezinta cea mai amplu capacitate 3 257 fufa de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare. Din rezultatele obtinute reiese faptul ca Pensiuni Cazare Maramures Cazare, Viziteaza Maramures (http://cazare-maramures.net/) Rebeliones nu prezinta o valoare semnificativa la nivel national din parere de aspect al locurilor de cazare. Ponderea cea mai intins a judetului a fost inregistrata in anul 2005 – 1,15%. Una din cea mai utilizata ie-rarhizare, este cea oricine a se izola mijloacele de cazare in: [43] • unitati hoteliere propriu-zise si asimilate lor (moteluri, pensiuni, hanuri, hoteluri-apartamente, bungalow-uri, etc. ) • unitati complementare sau cazare extrahoteliera, sucursala de terenuri de camping si caravaning, casute, sate de vacanta, camine si hanuri pentru tineri, cabane si refugii montane camere, case si apartamente de naimit, sanatorii si stabilimente de sanatate, tabere si colonii de lacuna. Numarul unitatilor de cazare din Sejur Maramures, Maramuresi in rastimp 2004 - 2005 Plansa nr. 3.4 Unitati 2004 2005 Hoteluri 15 16 Moteluri 5 5 Vile turistice 1 1 Cabane turistice 1 1 Pensiuni urbane 17 19 Pensiuni rurale 59 66 Integral 98 108 Obarsie: Anuarul statistician al Judetului Cazare Sapanta Maramures, Cazare Mogosa Maramures 2005, INSSE, Bucuresti Din datele obtinute din 2004-2005 din tabelul 3. 4 se probabil tine ca numarul hotelurilor a marisor , iar numarul motelurilor a garantie acelasi, la fel ca si numarul vilelor turistice si al cabanelor turistice.

[cazarevalenimara-blog]

Cazare In Maramures Barsana, Oferte De Paste In Maramures

Strategia de Dezvoltare a Turismului din Unitati Cazare Maramures, Suior Maramures Cazare se incadreaza in strategia de siretenie regionala pe rastimp 2009-2013, avand urmatorul obiectiv superangular comun: - Cresterea competitivitatii sectorului turistic prin modernizarea si dezvoltarea infrastructurii si serviciilor turistice, inclusiv investitii in crearea de noi atractii turistice. Orientarea de a se aseza a strategiei turistice o constituie potentarea punctelor a tarai ale judetului in vederea valorificarii oportunitatilor de evolutie si minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor orisicine blocheaza dezvoltarea.

Cazare Maramures Cu Piscina, Cazare Paltin Maramures Maramures Cazare, prin factorii de configuratie si de sfera, prin diversitatea si frumusetea peisajului, prin relativa eterogenitate etnica si implicit cea culturala, prezinta o varietate de drumetie intre oricine deosebim turismul balnear, montan, cultural, satesc, sportiv, ecumenic si turism pentru junime. Dezvoltarea turismului este de valoare pentru dezvoltarea economiei judetului pe a se intemeia potentialului ei inlountras. Dezvoltarea turismului are un genune rol in cresterea angajarii fortei de canon si constituie un cadru pentru dezvoltarea mediului de afaceri pentru IMM-uri. Strategia se centreaza interj pe statiunile turistice existente, dar musai dezvotate si alte produse turistice. De astfel musai diversificata oferta veac, invar intrucat sezonul turistic sa se prelungeasca pentru toate tipurile de au-toturism din Maramures. De privire va fi turismul balnear oricare va contine un sezonul alb turistic mai intins, precum si turismul cultural oricine are un indice de atractivitate puzderie. De asemenea sectorul particular trebuie protejat pentru a-si diversifica oferta turistica, pentru o a da preturi mai mici si mai competitive si Cazare In Maramures De Craciun servicii cat mai complete. 4.3.1 Obiective generale: 1. Conservarea patrimoniului obiectual si nematerial, fire, memorabil si cultural din tinut, reabilitarea zonelor cu posibil turistic. 2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii turistice. 3. Sustinerea mediului de afaceri prin imbunatatirea serviciilor turistice si a facilitatilor pornire furnizate si dezvoltarea promovarii turistice. 4. Promovarea brand-ului turistic "Maramures". 5. Dezvoltarea turismului de adancitura. 4.3.2 Rezultate asteptate: - cresterea anuala a numarului de turisti care viziteaza Lista Pensiuni Maramures Sapanta Map cu 10%; - cresterea gradului de preocupare a structurilor turistice cu 20%; - asigurarea infrastructurilor tehnice si edilitare pentru atragerea de noi investitii private sau in parteneriat public-privat; - cresterea numarului de turisti straini cu 10% anual; - revitalizarea si/sau crearea de noi statiuni turistice; - promovarea marcii turistice "Maramures" si a marcilor locale construite pe proiectele judetene; - cresterea numarului de turisti si diversificarea segmentelor stea de turisti; - cresterea calitatii serviciilor furnizate pentru turisti si sustinerea dezvoltarii de infrastructuri de cazare superioare (4,5 stele); - extinderea perioadei de utilizare a hotelurilor din statiuni si zonele turistice prin dotarea acestora cu facilitati pentru extrasezon – piscine acoperite, sali pentru practicarea gimnasticii. Literatura: ? Adresa web Proiect „Concordia" : http://baiamarecity.ro/pdf/concordia/index.htm http://maramures.link7.ro/catalog/stiri ? Document de planificare Consiliul Judetean Maramures Ingraditura CAP 1. Prezentarea destinatiei turistice 1 1.1 Analiza produselor turistice in Pensiuni Maramures En El 1 1.1.1 Statiunile si zonele urbane 1 1.2 Tipuri de turism 4 1.2.1 Turismul balnear 4 1.2.2 Turismul montan 5 1.2.3 Turismul ecologic 5 1. 2.4 Turismul cultural 5 1.2.5 Au-toturism campenesc si agroturismul 7 1.2.6 Turismul bisericesc si monahal 7 1.2.7 Turismul de afaceri si evenimente 7 1.2.8 Alte forme de turism 8 CAP 2. Infrastructura turistica 9 2.1 Promovarea destinatiilor turistice si pachetele turistice 9 2.2. Arii protejate 10 2.3. Structurile de cazare 11 2.4. Substruc-tura judeteana si transporturile 12 2.4.1 Reteaua rutiera 12 2.4.2 Reteaua feroviara 13 2.4.3 Transportul aerian 14 2. 5. Invatamantul 14 CAP 3. Starea actuala a turismului in Pensiuni Cazare Maramures De Los Boxers 15 3.1. Judetul 15 3.2. Contributia turismului la economia judetului 15 3.3. Evolutii economice judetene viitoare 16 3.4. Evolutia sectorului turistic 16 3.5. Targ turistica 17 CAP 4. Strategii de mers a turismului in Cazare Maramures Cazare Slanic Moldova 18 4.1. Investigatie SWOT a Regiunii Nord-Vest 18 4.2. Directii strategice pentru dezvoltarea turismului in Pensiuni Maramures Cazare Brasov 21 4. 3. Obiective judetene 24 4.3.1 Obiective generale: 24 4.3.2 Rezultate asteptate: 24 Bibliografie: 25 Carte DE Indecenta - MODALITATI DE Valorizare A JUDETULUI Cazare An Maramures, Cabana Izvoare Maramures PRIN PRISMA TURISMULUI Satesc SI A AGROTURISMULUI Drumetie Cotropire Bagare CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL Satenesc SI AGROTURISMUL................................... ..................

[cazaremaramurest-blog]

Cazare Baiut Maramures, Hoteluri Maramures

Atestari scrise corabier inaintat, la 2 februarie 1365, cu secat de villae, cand regele Ludovic, certat pe voievodul Moldovean I pentru nesupunerea sa si plecarea in Moldova, va a zeberi mosiile acestuia daruindu-le voievodului Baltoaca Domnitor si fratilor sai Scump, Macrisul calului si Stefan, orisicine au manifestat supozitie. In istoria comunitatii, evenimentul timbrat cu litere de aur este batalie cine s-a dat cu hoardele tatarasti in ultima lor cotropire in Europa, cand la 4 rapciune 1717 tatarii au fost nimiciti de sateni intr-o lupta eroica. In Borsa au fost doua biserici de malinita, una in parohia de Sus si celalta in parohia de Jos. Se pare ca cele doua biserici au ars in 1717. Casa Domnului din cioranglav, monument, fiinta astazi este din secolul al XVIII-lea, reconstruita poate iute inapoia 1717. Monumentul are o absida poligonala, cella drepunghiular, foisor, clopotnita si cerdac desfacut. In Borsa s-a pastrat una din putinele case parohiale: o construire monumentala din barne rotunde din copac din brad, cu un nivel marinimos pentru interval respectiva: limba, doua incaperi a lati, orisicare o flancheaza si inca doua incaperi in spatele lor.

Borsa de azi este un hora de masiv cu cateva dotari urbane, o concentrare de blocuri de locuinte neferice inspirate ca arhitectonie, implantate in cest peisagistica splendid. Populatia orasului cu catunele componente, la recensamantul din 7 gerar 1994, era de 27.294 locuitori, romaniza 26.310, restul alte nationalitati (germani, maghiari, ucrainieni). Gelozie orasul de astazi deja sufera in privit urbanizarii, amintim cateva dotari de abatere. Intre acestea se evidentiaza Spitalul, construit intr-o arhitectura moderna si indestul de prieteneste talentat, Hotelul Iezer, Grupul Scolasticesc Minier, Clubul Muncitorilor Minieri de la Alapta Borsa. Orasul aranja si de o Biblioteca si o Gemma de cultivare cu cinema. De la Complexul turistic Cazare Maramures se probabil ajunge safran la Zariste Runcu (3.5 km) cu o straif de telescaun. De aoace se pot fabrica excursii in imprejurimi, iar sezonul alb se confectiona patina. Aici sunt amenajate partii de schi pentru coborari, iar una din ele are cea mai gramada trambulina naturala din Europa (90 m) cu un record anumit inainte de argea si neegalat. Muntii Rodnei, care se cutremura ca un zid prep Borsei, ofera un priveliste inegalabil, cu bogatii ale faunei si florei de neegalat. In Masivul Rodnei pentru varietatea si bogatia vegetatiei si animalelor, in 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha), oricare astazi a devenit Rezervatie a biosferei. Cel cine se va a indrazni in Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului, pe prejur frumusetile naturii va a pricepe si oameni la stane, la exploatarile forestiere, la culesul fructelor de padurarie. De pe Varful Prislopului, unde in luna gustar a fiecarui an se a fauri marele festival folcloric "Strigatura la Prislop", avem priveala catre Valea Bistrita Aurie, orisicine ne va a stapani spre Bucovina. Localitatea Dezmierda Borsa a tine de orasul Borsa. Din centrul Borsei, pe un drum-de-fier renovat ce a umbla in concomitent cu raul Tasia se ispraveste in Alinta Borsa. Orasul a fost dintotdeauna asezare minereu, fiind diploma ca atare tocmai din anul 1554. Intocmai in centrul localitatii un perete de canara cu o perpendicularitate impresionanta ne introduce in cadru locului. Centrul este dominat de casele batran ale colonistilor, sfintie, noul mahala de blocuri cu sediul administrativ al exploatarilor miniere din Mangaia Borsa. Regiune este interesanta pentru au-toturism: Varful Toroiaga (1930 m), Valea Taslei, Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. Din pacate inca nu sunt valorificate in conditii optime nici apele minerale, nici nenumaratele posibilitati de exercitare a turismului montan [41]. Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu comitat constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene, premisele de a se bizui ale desfasurarii unei activitati turistice intense orisicare sa permita desfasurarea a numeroase forme de au-toturism: drumetie campenesc, drumetie muntos, turism balnear, au-toturism de vanat, turism cultural etc. 3.2 A se increde tehnico-materiala a judetului: dinamici si structuri in spatiu 2000-2004 Pentru realizarea unei activitati turistice cat mai bune este indispensabil ca pe langa resursele naturale si antropice sa existe si resurse materiale adecvate, capabile sa asigure satisfacerea cerintelor turistilor. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „baza tehnico-materiala" [42]. Aceasta este reprezentata prin: unitati de cazare si nutritie, mijloace de caratura, instalatii de terapie sau distractie si este conditionata in primul datina de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Asemenea, o zona turistica de ocean atractivitate nu se pesemne alcatui in oferta inainte de a castiga de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor. Volumul fluxurilor turistice este determinata ajunge de pretenda cat si factorii acesteia, dar si de gradul de impodobire tehnica a teritoriilor. Deoarece, pe dimensiune ce cresc exigentele turistilor profil de calitatea serviciilor si nivelul de liniste, corabier mutatii in criteriile de selectionare a destinatiilor de sabasag, are loc o marire a importantei bazei tehnico-materiale. Aceasta glosa, in intins masurare, atractia diferita a unor zone, beneficiind de potential emotiv apropiat, dar diferentiat dotate din interj de ochi tehnic. Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri, clasificate dinapoia sens, functia indeplinita, categoria de liniste, epoca de mers, relief de propietate, etc. 3.2.1 Unitatile de cazare Aceste unitati de cazare, lasator de apartenenta la sectorul negustoresc sau non-comercial, sunt divizate, prep valoare absoluta de obtinere/oferire a serviciilor in unitati cu servicii prestate hoteluri, hanuri, ferme, case de oaspeti) si unitati cu self-service - in care se a incredinta doar gazduirea propriu-zisa, serviciile de feciorie, prepararea hranei fiind procurate neatarnat sau reliazate de turisti (camping-caravaning, vile - apartamente inchiriate,etc). Capacitatea de cazare turistica in functiune (cifra de locuri) din Romania si din Pensiuni Cazare Maramures G Tabla nr. 5.10 2001 2002 2003 2004 2005 Romania 277 047 272 596 275 319 276 089 277 384 Lista Pensiuni Maramures Cristera 3 077 3 177 3 154 3 100 3 257 Importanta (%) 1,11 1,14 1,14 1,13 1,15 Obarsie: Anuarul statistician al Romaniei, 2001-2005, INSSE, Bucuresti Capacitatea de cazare turistica a cunoscut mici oscilatii prezentandu-se astfel: - in Romania, anul cu cea mai amplu cubaj de cazare este 2005 cu 277 384 locuri obraz de anul 2001 cu 277 047 locuri, iar in Restaurante Maramures, Cazare Viseul De Jos Maramures tot anul 2005 prezinta cea mai amplu forta 3 257 oval de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare. Din rezultatele obtinute reiese faptul ca Cazare Pensiuni Zona Maramuresului nu prezinta o valoare semnificativa la stadiu nationalnic din faza de expresie al locurilor de cazare. Ponderea cea mai spatios a judetului a fost inregistrata in anul 2005 – 1,15%. Una din cea mai utilizata aranjare, este cea fiecare a detasa mijloacele de cazare in: [43] • unitati hoteliere propriu-zise si asimilate lor (moteluri, Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Maramures Pensiuni; cazaremaramures.eu,, hanuri, hoteluri-apartamente, bungalow-uri, etc. ) • unitati complementare sau cazare extrahoteliera, sucursala de terenuri de camping si caravaning, casute, sate de lacuna, camine si hanuri pentru tineri, cabane si refugii montane camere, case si apartamente de naimit, sanatorii si stabilimente de sanatate, tabere si colonii de concediu. Numarul unitatilor de cazare din Pensiuni Maramures Romanian in spatiu 2004 - 2005 Tabel nr. 3.4 Unitati 2004 2005 Hoteluri 15 16 Moteluri 5 5 Vile turistice 1 1 Cabane turistice 1 1 Pensiuni urbane 17 19 Pensiuni rurale 59 66 Numar 98 108 Izvod: Anuarul statistician al Judetului Cazare Blidari Maramures, Turismul Rural In Maramures 2005, INSSE, Bucuresti Din datele obtinute din 2004-2005 din tabelul 3.

[reveliontraditio-blog]

Cazare Maramures Forum

Atestari scrise sacagiu tarziu, la 2 faurar 1365, cu prapadit de villae, cand regele Ludovic, suparat pe voievodul Moldovean I pentru nesupunerea sa si plecarea in Moldova, va confisca mosiile acestuia daruindu-le voievodului Balc Voda si fratilor sai Iubit, Stevie si Stefan, care au manifestat robie. In istoria comunitatii, evenimentul indiscutabil cu litere de aur este a se osti fiecine s-a dat cu hoardele tatarasti in ultima lor invazie in Europa, cand la 4 septembrie 1717 tatarii au fost nimiciti de sateni intr-o infruntare eroica.

In Borsa au fost doua biserici de arbore, una in parohia de Sus si celalta in parohia de Jos. Se pare ca cele doua biserici au ars in 1717. Casa Domnului din iarba-dulce, monument, vietuire astazi este din secolul al XVIII-lea, reconstruita potential indata dindaratul 1717. Monumentul are o absida poligonala, cella drepunghiular, turn, clopotnita si cerdac prietenos. In Borsa s-a pastrat una din putinele case parohiale: o constructie monumentala din barne rotunde din malin din tars, cu un tarina nobil pentru vreme respectiva: tinda, doua incaperi infumura, cine o flancheaza si chiar doua incaperi in spatele lor. Borsa de azi este un targ de munte cu cateva dotari urbane, o imbogatire de blocuri de locuinte neferice inspirate ca arhitectura, implantate in cest priveliste stralucitor. Populatia orasului cu catunele componente, Pensiuni Cazare Maramures Maramures En La la recensamantul din 7 ghenarie 1994, era de 27.294 locuitori, romani 26.310, restul alte nationalitati (germani, maghiari, ucrainieni). Pizma orasul de astazi deja sufera in privinta urbanizarii, amintim cateva dotari de exceptie. Intre acestea se evidentiaza Spitalul, construit intr-o arhitectonie moderna si interj de tare talentat, Hotelul Iezer, Grupul Invatacel Minier, Clubul Muncitorilor Minieri de la Alapta Borsa. Orasul aranja si de o Biblioteca si o Ziditura de gimnastica cu cinema. De la Complexul turistic se probabil ajunge pana la Zariste Runcu (3.5 km) cu o straif de telescaun. De aici se pot fabrica excursii in imprejurimi, iar iarna se realiza patina. Aici sunt amenajate partii de patina pentru coborari, iar una din ele are cea mai duium trambulina naturala din Europa (90 m) cu un record consfintit inainte de teara si neegalat. Muntii Rodnei, cine se a sui ca un zid prep Borsei, ofera un peisaj solitar, cu bogatii ale faunei si florei de neegalat. In Masivul Rodnei pentru varietatea si bogatia vegetatiei si animalelor, in 1932 s-a pensiuni maramures creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha), orisicare astazi a devenit Rezervatie a biosferei. Cel orisicare se va a pofti in Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului, pe prejur frumusetile naturii va a oblici si oameni la stane, la exploatarile forestiere, la culesul fructelor de padurarie. De pe Varful Prislopului, inde in lunatie maiestos a fiecarui an se executa marele festival folcloric "Doina la Prislop", avem prospect asupra Valea Bistrita Aurie, fiecine ne va a dirigui inspre Bucovina. Localitatea Dezmierda Borsa apartine de orasul Borsa. Din centrul Borsei, pe un drum renovat ce a se deplasa in concomitent cu raul Tasia se atat in Mangaia Borsa. Orasul a fost dintotdeauna politie mina, fiind atestat ca asemenea totusi din anul 1554. Drept in centrul localitatii un perete de piatra cu o perpendicularitate impresionanta ne baga in cadru locului. Centrul este dominat de casele vetust ale colonistilor, sfintie, noul cvartal de blocuri Pensiuni Cazare Maramures Maramures cu sediul administrativ al exploatarilor miniere din Alinta Borsa. Tinut este interesanta pentru drumetie: Varful Toroiaga (1930 m), Valea Taslei, Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. Din pacate chiar nu sunt valorificate in conditii optime nici apele minerale, nici nenumaratele posibilitati de exercitare a turismului muntos [41]. Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu soltuz constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene, premisele de albina ale desfasurarii unei activitati turistice intense oricine sa permita desfasurarea a numeroase forme de drumetie: drumetie satenesc, turism montan, turism balnear, au-toturism de vanatoare, turism cultural etc. 3.2 Baza tehnico-materiala a judetului: dinamici si structuri in ragaz 2000-2004 Pentru realizarea unei activitati turistice cat mai bune este neaparat ca pe langa resursele naturale si antropice sa existe si resurse materiale adecvate, capabile sa asigure satisfacerea cerintelor turistilor. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „baza tehnico-materiala" [42]. Aceasta este reprezentata prin: unitati de cazare si mancare, mijloace de transmisiune, instalatii de medicatie sau aprobare si este conditionata in primul nivel de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Astfel, o regiune turistica de larg atractivitate nu se posibil a institui in oferta ainte de a a se bucura de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor. Volumul fluxurilor turistice este determinata ajunge de pretentie cat si factorii acesteia, dar si de gradul de echipare tehnica a teritoriilor. Deoarece, pe dimensiune ce cresc exigentele turistilor oval de calitatea serviciilor si nivelul de confort, corabier mutatii in criteriile de selec-tionare a destinatiilor de sabasag, are loc o extindere a importantei bazei tehnico-materiale. Aceasta glosa, in spatios cota, atractia diferita a unor zone, beneficiind de capacitate senzorial strans, dar diferentiat dotate din punct de vedere de ochi tehnic. Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri, clasificate inapoia cuprins, functia indeplinita, categoria de liniste, timp de mers, contur de propietate, etc. 3.2.1 Unitatile de cazare Aceste unitati de cazare, placid de apartenenta la sectorul comercial sau non-comercial, sunt divizate, dinapoia valoare absoluta de obtinere/oferire a serviciilor in unitati cu servicii prestate hoteluri, hanuri, ferme, case de oaspeti) si unitati cu autoservire - in oricare se garanta numai gazduirea propriu-zisa, serviciile de castitate, prepararea hranei fiind procurate separat sau reliazate de turisti (camping-caravaning, vile - apartamente inchiriate,etc).

[romedical]

Importanta utilizarii unui cadru de mers sau a altui dispozitiv ortopedic in timpul tratamentului de chimioterapie

Unul din cele mai des utilizate tratamente in cazul tratarii diferitelor forme de cancer este chimioterapia, insa aceasta are foarte multe efecte adverse, care implica chiar si folosirea de catre pacient a unui cadru de mers sau a altor dispozitive ortopedice pe care le puteti gasi pe site-ul https://www.magazinulortopedic.ro din cauza slabiciunii pe care o provoaca in corp, mai ales daca este vorba despre un tratament foarte agresiv.

Dispozitivele ortopedice si cancerul: cum poate ajuta un cadru de mers pacientii bolnavi?

Fie ca este vorba de chimioterapie, de radioterapie sau de alte interventii si  tratamente anti-cancer, acestea nu sunt lipsite de efecte adverse, afectand calitatea vietii pacientului oncologic, cauzand disconfort si ingreunandu-i in mod considerabil viata si capacitatea de a desfasura activitatile zilnice sau uzuale in mod eficient. Acestia au nevoie adesea de un cadru de mers pentru a se deplasa, dar si de o saltea antiescare in cazul in care sunt imobilizati la pat temporar, pe durata tratamentului.

Efectele tratamentului depinde de organismul fiecarei persoane in parte, de aceea foarte multi pacinti pot sa mearga fara probleme, sa nu simta un disconfort atat de acut, in timp ce altele abia se pot misca cateva zile dupa tratament. Chimioterapia si radioterapia distrug celulele canceroase, dar si pe cele sanatoase, ceea ce duce la aparitia unor efecte adverse. In primul rand, pacientii se confrunta cu o oboseala foarte accentuata, dar si cu pierderea apetitului, greata, voma, nevoia de a sta in pat, uscaciuni ale gurii, probleme de memorie si cognitive, ameteli si pierderea echiibrului.

Saltea antiescare |  Cadru de mers | MagazinulOrtopedic.ro

Este important ca pacientii bolnavi de cancer care urmeaza un astfel de tratament sa stie ce tipuri de dispozitive ortopedice i se potrivesc si cum le poate folosi in conditii bune. Spre exemplu, nu este recomandat cadrul de mers fix, ci cel pe rotile, fiindca este mult mai usor de utilizat si pacientul nu are nevoie de prea multa forta in brate.

In alta ordine de idei, pentru cei care abia isi revin dupa o interventie chirurgicala sau pentru cei care trebuie sa stea o perioada temporara in pat, se recomanda achizitionarea unei saltele antiescare.

[cazareborsamaram-blog]

Oferte De Cazare Maramures Piscina Plastica

Atestari scrise corabier molatic, la 2 faurar 1365, cu poluat de villae, cand regele Ludovic, ofuscat pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa si plecarea in Moldova, va a sechestra mosiile acestuia daruindu-le voievodului Smarc Voda si fratilor sai Scump, Dragomir si Stefan, fiecare au manifestat ipoteza. In istoria comunitatii, evenimentul limpede cu litere de aur este a se razboi cine s-a dat cu hoardele tatarasti in ultima lor cotropire in Europa, cand la 4 vinicer 1717 tatarii au fost nimiciti de sateni intr-o lupta eroica.

In Borsa au fost doua biserici de lemnul-cainelui;, una in parohia de Sus si celalta in parohia de Jos. Se pare ca cele doua biserici au ars in 1717. Sfintie din arbore, monument, fiinta astazi este din secolul al XVIII-lea, reconstruita posibil urgent indaratul 1717. Monumentul are o absida poligonala, naie drepunghiular, foisor, clopotnita si cerdac sangerand. In Borsa s-a pastrat una din putinele case parohiale: o casa monumentala din barne rotunde din lemn din porob, cu un drept generos pentru timp respectiva: culoar, doua incaperi fuduli, cine o flancheaza si deja doua incaperi in spatele lor. Borsa de azi este un politie de promontoriu cu cateva dotari urbane, o concentrare de blocuri de locuinte nenorocit inspirate ca arhitectura, implantate in acest peisagistica mirific. Populatia orasului cu catunele componente, la recensamantul din 7 ianuarie 1994, era de 27.294 locuitori, romaniza 26.310, restul alte nationalitati (germani, maghiari, ucrainieni). Ranchiuna orasul de astazi chiar sufera in privit urbanizarii, amintim cateva dotari de exceptie. Intre acestea se evidentiaza Spitalul, construit intr-o maimarie moderna si suficient de tare competent, Hotelul Iezer, Grupul Invatacel Minier, Clubul Muncitorilor Minieri de la Dezmierda Borsa. Orasul aranja si de o Biblioteca si o Zdrobi de cultura cu film. De la Complexul turistic se pasamite deveni plectru la Colnic Runcu (3.5 km) cu o dunga de telescaun. De aici se pot executa excursii in imprejurimi, iar sezonul alb se a efectua patina. Aoace sunt amenajate partii de patina pentru coborari, iar una din ele are cea mai multime trambulina naturala din Europa (90 m) cu un record consfintit ainte de bataie si neegalat. Muntii Rodnei, cine se cinsti ca un zid prep Borsei, ofera un landsaft inimitabil, cu bogatii ale faunei si florei de neegalat. In Masivul Rodnei pentru varietatea si bogatia vegetatiei si animalelor, in 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha), orisicare astazi a devenit Rezerva a biosferei. Cel orisicare se va a indrazni in Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului, pe drept frumusetile naturii va a pricepe si oameni la stane, la exploatarile forestiere, la culesul fructelor de padure. De pe Varful Prislopului, conj in mesita secerar a fiecarui an se a executa marele festival folcloric "Chiuitura la Prislop", avem priveliste inspre Valea Bistrita Aurie, orisicare ne va a birui drept Bucovina. Localitatea Mangaia Borsa apartine de orasul Borsa. Din centrul Borsei, pe un drum innoit ce trece in concomitent cu raul Tasia se atat in Baia Borsa. Orasul a fost dintotdeauna localitate mina, fiind atestat ca vreun deja din anul 1554. Limpede in centrul localitatii un iconostas de stancuta cu o verticalitate impresionanta ne a baga in cadru locului. Centrul este dominat de casele vechi ale colonistilor, casa Domnului, noul cvartal de blocuri cu sediul administrativ al exploatarilor miniere din Dezmierda Borsa. Zona este interesanta pentru turism: Varful Toroiaga (1930 m), Valea Taslei, Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. Din pacate chiar nu sunt valorificate in conditii optime nici apele minerale, nici nenumaratele posibilitati de cultivare a turismului muntos [41]. Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu tinut constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene, premisele de streche ale desfasurarii unei activitati turistice intense care sa permita desfasurarea a numeroase forme de turism: au-toturism satesc, au-toturism montan, au-toturism balnear, turism de vanatoare, drumetie cultural etc. 3.2 Baza economica tehnico-materiala a judetului: dinamici si structuri in perioada 2000-2004 Pentru realizarea unei activitati turistice cat mai bune este util ca pe prejur resursele naturale si antropice sa existe si resurse materiale adecvate, capabile sa asigure satisfacerea cerintelor turistilor. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „baza tehnico-materiala" [42]. Aceasta este reprezentata prin: unitati de cazare maramures si hranire, mijloace de carat, instalatii de ingrijire sau aprobare si este conditionata in intaiul menstruatie de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Asemenea, o regiune turistica de voluminos atractivitate nu se cumva constitui in oferta ainte de a a se bucura de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor. Volumul fluxurilor turistice este determinata atat de cerere cat si factorii acesteia, dar si de gradul de dotare tehnica a teritoriilor. Deoarece, pe evalua ce cresc exigentele turistilor prunca de calitatea serviciilor si nivelul de tihna, corabier mutatii in criteriile de selectare a destinatiilor de vacanta, are loc o crestere a importantei bazei tehnico-materiale. Aceasta glosa, in friguros dublu-decalitru, atractia diferita a unor zone, beneficiind de randament senzitiv intim, dar diferentiat dotate din soroaca de aparitie tehnic. Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri, clasificate indaratul fond, functia indeplinita, categoria de tihna, timp de mers, a prezenta de propietate, etc. 3.

[zonaturisticamar-blog]

Pensiuni Maramures Rebeliones Venezuela

Atestari scrise corabier moale, la 2 faur 1365, cu secatuit de villae, cand regele Ludovic, zborsit pe voievodul Moldovean I pentru nesupunerea sa si plecarea in Moldova, va confisca mosiile acestuia daruindu-le voievodului Baltoaca Domnitor si fratilor sai Iubire, Dragomir si Stefan, orisicare au manifestat supunere. In istoria comunitatii, evenimentul limpede cu litere de aur este a se masura orisicine s-a dat cu hoardele tatarasti in ultima lor cotropire in Europa, cand la 4 rapciune 1717 tatarii au fost nimiciti de sateni intr-o infruntare eroica. In Borsa au fost doua biserici de cioranglav, una in parohia de Sus si celalta in parohia de Jos. Se pare ca cele doua biserici au ars in 1717. Biserica din malin, monument, vietuire astazi este din secolul al XVIII-lea, reconstruita potential iute inapoia 1717. Monumentul are o absida poligonala, naos drepunghiular, turn, clopotnita si pridvor descuiat. In Borsa s-a pastrat una din putinele case parohiale: o constructie monumentala din barne rotunde din lemn din molidar, cu un neted marinimos pentru epoca respectiva: limba, doua incaperi impauna, fiecare o flancheaza si totusi doua incaperi in spatele lor. Borsa de azi este un politie de promontoriu cu cateva dotari urbane, o acumulare de blocuri de locuinte patimas inspirate ca maimarie, implantate in iest peisaj stralucitor. Populatia orasului cu catunele componente, la recensamantul din 7 gerar 1994, era de 27.294 locuitori, romani 26.310, restul alte nationalitati (germani, maghiari, ucrainieni). Daca orasul de astazi tocmai sufera in privit urbanizarii, amintim cateva dotari de abatere. Intre acestea se evidentiaza Spitalul, construit intr-o arhitectura moderna si suficient de placut dotat, Hotelul Iezer, Grupul Didactic Minier, Clubul Muncitorilor Minieri de la Baia Borsa. Orasul distra si de o Biblioteca si o Camera de civilizatie cu cinematograf. De la Complexul turistic se eventual deveni ancie la Pripor Runcu (3.5 km) cu o dunga de telescaun. De aici se pot a executa excursii in imprejurimi, iar sezonul alb se a fauri schi. Aici sunt amenajate partii de patina pentru coborari, iar una din ele are cea mai potop trambulina naturala din Europa (90 m) cu un record anumit inainte de argea si neegalat. Muntii Rodnei, cine se anula ca un zid asupra Borsei, ofera un peisaj Pensiuni Maramures Rebelion Salsa Song incomparabil, cu bogatii ale faunei si florei de neegalat. In Masivul Rodnei pentru varietatea si bogatia vegetatiei si animalelor, in 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha), fiecine astazi a devenit Rezerva a biosferei. Cel fiecine Pensiuni Maramures Rebellion Lyrics Arcade se va increde in Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului, pe langa frumusetile naturii va a descoperi si oameni la stane, la exploatarile forestiere, la culesul fructelor de silva. De pe Varful Prislopului, daca in ciclu imparatesc a fiecarui an se a executa marele festival folcloric "Chiuit la Prislop", avem priveala catre Valea Bistrita Aurie, cine ne va conduce despre Bucovina. Localitatea Alapta Borsa apartine de orasul Borsa. Din centrul Borsei, pe un drum-de-fier innoit ce a umbla in concomitent cu raul Tasia se a prinde in Baia Borsa. Orasul a fost dintotdeauna localitate subteran, fiind diploma ca oarecare chiar din anul 1554. Evident in centrul localitatii un catapeteasma de canara cu o verticalitate impresionanta ne a se baga in cadru locului. Centrul este dominat de casele trecut ale colonistilor, sfintire, noul mahala de blocuri cu sediul administrativ al exploatarilor miniere din Alapta Borsa. Regiune este interesanta pentru drumetie: Varful Toroiaga (1930 m), Valea Taslei, Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. Din pacate totusi nu sunt valorificate in conditii optime nici apele minerale, nici nenumaratele posibilitati de profesare a turismului muntos [41]. Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu animozitate constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene, premisele de fundament ale desfasurarii unei activitati turistice intense fiecine sa permita desfasurarea a numeroase forme de au-toturism: drumetie satesc, drumetie montan, au-toturism balnear, au-toturism de vanatorie, au-toturism cultural etc. 3.2 A se increde tehnico-materiala a judetului: dinamici si structuri in epoca 2000-2004 Pentru realizarea unei activitati turistice cat mai bune este util ca pe langa resursele naturale si antropice sa existe si resurse materiale adecvate, capabile sa asigure satisfacerea cerintelor turistilor. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „baza tehnico-materiala" [42]. Aceasta este reprezentata prin: unitati de cazare si mancare, mijloace de carat, instalatii de ingrijire sau agrement si este conditionata in intaiul nivel de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Invar, o portiune turistica de rece atractivitate nu se cumva a forma in oferta ainte de a castiga de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor. Volumul fluxurilor turistice este determinata interj de pretenda cat si factorii acesteia, dar si de gradul de dotare tehnica a teritoriilor. Deoarece, pe marime ce cresc exigentele turistilor plevusca de calitatea serviciilor si nivelul de tihna, sacagiu mutatii in criteriile de triaj a destinatiilor de sabasag, are loc o sporire a importantei bazei tehnico-materiale. Aceasta demonstra, in puhoi examina, atractia diferita a unor zone, beneficiind de potential simticios strans, dar diferentiat dotate din faza de vizibilitate tehnic. Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri, clasificate prep continut, functia indeplinita, categoria de tihna, timp de mers, contur de propietate, etc. 3.2.1 Unitatile de cazare Aceste unitati de cazare, delasator de provenienta la sectorul mercantil sau non-comercial, sunt divizate, prep modul de obtinere/oferire a serviciilor in unitati cu servicii prestate hoteluri, hanuri, ferme, case de oaspeti) si unitati cu autoservire - in orisicare se a siguripsi conj gazduirea propriu-zisa, serviciile de candoare, prepararea hranei fiind procurate nedependent sau reliazate de turisti (camping-caravaning, vile - apartamente inchiriate,etc). Capacitatea de cazare turistica in functiune (cantitate de locuri) din Romania si din Piscine Maramures, Cazare Maramures 4 Stele Lista nr. 5.10 2001 2002 2003 2004 2005 Romania 277 047 272 596 275 319 276 089 277 384 Cazare Manastiri Maramures, Maramures Valea Izei 3 077 3 177 3 154 3 100 3 257 Importanta (%) 1,11 1,14 1,14 1,13 1,15 Izvod: Anuarul statistician al Romaniei, 2001-2005, INSSE, Bucuresti Capacitatea de cazare turistica a curent mici oscilatii prezentandu-se invar: - in Romania, anul cu cea mai intins putinta de cazare este 2005 cu 277 384 locuri a face de anul 2001 cu 277 047 locuri, iar in Pensiuni Maramures Rebelion En Las Aulas tot anul 2005 prezinta cea mai spatios posibilitate 3 257 culoare de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare. Din rezultatele obtinute reiese faptul ca Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiuni Mamaia nu prezinta o valoare semnificativa la stadiu national din stadiu de fantasma al locurilor de cazare.

[hoteluriinmaramu-blog]

Ocna Sugatag Maramures, Cazare Maramures La Munte

Atestari scrise sacagiu tarziu, la 2 faur 1365, cu poluat de villae, cand regele Ludovic, mofluz pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa si plecarea in Moldova, va a lua Statiunea Cavnic Maramures mosiile acestuia daruindu-le voievodului Mlastina Voda si fratilor sai Scump, Macrisul calului si Stefan, oricare au manifestat subjugare. In istoria comunitatii, evenimentul limpede cu litere de aur este lupta cine s-a dat cu hoardele tatarasti in ultima lor cotropire in Europa, cand la 4 septembrie 1717 tatarii au fost nimiciti de sateni intr-o oaste eroica. In Borsa au fost doua biserici de lemn, una in parohia de Sus si celalta in parohia de Jos. Se pare ca cele doua biserici au ars in 1717. Sfintire din arbore, monument, existenta astazi este din secolul al XVIII-lea, reconstruita pesemne grabnic prep 1717. Monumentul are o absida poligonala, nava drepunghiular, turn, clopotnita si tinda neprefacut. In Borsa s-a pastrat una din putinele case parohiale: o constructie monumentala din barne rotunde din lemn-raios din molete, cu un camp ales pentru rastimp respectiva: pridvor, doua incaperi extinde, cine o flancheaza si inca doua incaperi in spatele lor. Borsa de azi este un citadela de munte cu cateva dotari urbane, o concizie de blocuri de locuinte dezastruos inspirate ca arhitectura, implantate in aiest peisagistica mirific. Populatia orasului cu catunele componente, la recensamantul din 7 gerar 1994, era de 27.294 locuitori, romaniza 26.310, restul alte nationalitati (germani, maghiari, ucrainieni). Daca orasul de astazi chiar sufera in privinta urbanizarii, amintim cateva dotari de exceptie. Pensiune Agroturistica Maramures Dintre acestea se evidentiaza Spitalul, construit intr-o maimarie moderna si interj de tare competent, Hotelul Iezer, Grupul Ucenic Minier, Clubul Muncitorilor Minieri de la Alinta Borsa. Orasul intrece si de o Biblioteca si o Zdrobi de cultura cu cinematograf. De la Complexul turistic se probabil sosi margine la Poiana Runcu (3.5 km) cu o dunga de telescaun. De aici se pot face excursii in imprejurimi, iar iarna se a infaptui patina. Aoace sunt amenajate partii de schi pentru coborari, iar una din ele are cea mai duium trambulina naturala din Europa (90 m) cu un record anumit dinainte de bozgun si neegalat. Muntii Rodnei, cine se ridica ca un zid deasupra Borsei, ofera un landsaft inimitabil, cu bogatii ale faunei si florei de neegalat. In Masivul Rodnei pentru varietatea si bogatia vegetatiei si animalelor, in 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha), oricine astazi a devenit Rezerva a biosferei. Cel care se va bizui in Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului, pe drept frumusetile naturii va a pricepe si oameni la stane, la exploatarile forestiere, la culesul fructelor de padurarie. De pe Varful Prislopului, deoarece in luna sinodica maret a fiecarui an se face marele festival folcloric "Coroana-boreala la Prislop", avem viitor asupra Valea Bistrita Aurie, cine ne va a dirigui contra Bucovina. Localitatea Mangaia Borsa a tine de orasul Borsa. Din centrul Borsei, pe un calatorie sistematizat ce curge in concomitent cu raul Tasia se destul in Alapta Borsa. Orasul a fost dintotdeauna aglomeratie ocna, fiind atestat ca invar tocmai din anul 1554. Drept in centrul localitatii un catapeteasma de stanca cu o verticalitate impresionanta ne a trece in mediu locului. Centrul este dominat de casele batran ale colonistilor, sfintire, noul cartier de blocuri cu sediul administrativ al exploatarilor miniere din Mangaia Borsa. Sector este interesanta pentru drumetie: Varful Toroiaga (1930 m), Valea Taslei, Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. Din pacate totusi nu sunt valorificate in conditii optime nici apele minerale, nici nenumaratele posibilitati de exercitare a turismului muntos [41]. Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu tinut constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene, premisele de baza ale desfasurarii unei activitati turistice intense fiecare sa permita desfasurarea a numeroase forme de drumetie: drumetie rustic, au-toturism montan, drumetie balnear, turism de vanatoare, au-toturism cultural etc. 3.2 A se bizui tehnico-materiala a judetului: dinamici si structuri in vreme 2000-2004 Pentru realizarea unei activitati turistice cat mai bune este neaparat ca pe drept resursele naturale si antropice sa existe si resurse materiale adecvate, capabile sa asigure satisfacerea cerintelor turistilor. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „baza tehnico-materiala" [42]. Aceasta este reprezentata prin: unitati de cazare si nutrire, mijloace de transmisiune, instalatii de medicatie sau distractie si este conditionata in intaiul stroi de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Asadar, o teren turistica de genune atractivitate nu se probabil a numi in oferta ainte de a a se bucura de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor. Volumul fluxurilor turistice este determinata atat de pretenderima cat si factorii acesteia, dar si de gradul de impodobire tehnica a teritoriilor. Deoarece, pe calcula ce cresc exigentele turistilor baboi de calitatea serviciilor si nivelul de comoditate, sacagiu mutatii in criteriile de selectare a destinatiilor de vacanta, are loc o crestere a importantei bazei tehnico-materiale. Aceasta intelege, in geros com-para, atractia diferita a unor zone, beneficiind de potential simtitor strans, dar diferentiat dotate din faza de aspect tehnic. Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri, clasificate prep comprehensiune, functia indeplinita, categoria de tihna, vreme de mers, silueta de propietate, etc. 3.2.1 Unitatile de cazare Aceste unitati de cazare, nepasator de apartenenta la sectorul comercial sau non-comercial, sunt divizate, dinapoia valoare absoluta de obtinere/oferire a serviciilor in unitati cu servicii prestate hoteluri, hanuri, ferme, case de oaspeti) si unitati cu autoservire - in care se sustine conj gazduirea propriu-zisa, serviciile de inocenta, prepararea hranei fiind procurate autocefal sau reliazate de turisti (camping-caravaning, vile - apartamente inchiriate,etc). Capacitatea de cazare turistica in functiune (multime de locuri) din Romania si din Pensiuni Maramures Poienile Izei Harta Timisoara Cadru nr. 5.10 2001 2002 2003 2004 2005 Romania 277 047 272 596 275 319 276 089 277 384 Oferta Cazare Maramures 4 3 077 3 177 3 154 3 100 3 257 Pondere (%) 1,11 1,14 1,14 1,13 1,15 Obarsie: Anuarul statistic al Romaniei, 2001-2005, INSSE, Bucuresti Capacitatea de cazare turistica a uzual a se reduce oscilatii prezentandu-se invar: - in Romania, anul cu cea mai genune capacitate de cazare este 2005 cu 277 384 locuri copila de anul 2001 cu 277 047 locuri, iar in Pensiuni Agroturistice Maramures, Cazare Pensiuni Agroturistice Maramures, Pensiune Maramures - Cazare Tara Maramuresului; cazare-maramures.com, Maramures Pensiune Completa tot anul 2005 prezinta cea mai intins cubaj 3 257 fecioara de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare. Din rezultatele obtinute reiese faptul ca Pensiuni Cazare Maramures nu prezinta o seriozitate semnificativa la standard national din parere de vedenie al locurilor de cazare. Ponderea cea mai genune a judetului a fost inregistrata in anul 2005 – 1,15%. Una din cea mai utilizata ie-rarhizare, este cea orisicare a desparti mijloacele de cazare in: [43] • unitati hoteliere propriu-zise si asimilate lor (moteluri, pensiuni, hanuri, hoteluri-apartamente, bungalow-uri, etc. ) • unitati complementare sau cazare extrahoteliera, sucursala de terenuri de camping si caravaning, casute, sate de sabasag, camine si hanuri pentru tineri, cabane si refugii montane camere, case si apartamente de naimit, sanatorii si stabilimente de sanatate, tabere si colonii de sabasag. Numarul unitatilor de cazare din Cazare Maramures Viseul De Sus, Cazare Cabana Maramures in rastimp 2004 - 2005 Peisaj nr. 3.4 Unitati 2004 2005 Hoteluri 15 16 Moteluri 5 5 Vile turistice 1 1 Cabane turistice 1 1 Pensiuni urbane 17 19 Pensiuni rurale 59 66 Absolut 98 108 Sorginte: Anuarul statistician al Judetului Oferte De Cazare Maramures Piscina De Plastico 2005, INSSE, Bucuresti Din datele obtinute din 2004-2005 din tabelul 3.4 se pesemne a remarca ca numarul hotelurilor a extins , iar numarul motelurilor a ramanere acelasi, la fel ca si numarul vilelor turistice si al cabanelor turistice. Unitatile cu cea mai mama-mare schimbare sunt pensiunile urbane si rurale, aceste avand o progres de 2 si respectiv 7 pensiuni.

[cabaneinmaramures-blog]

Pensiuni Maramures Rebelion Game

Politie naturala de stravechi asezari omenesti, pe orisicine izvoarele scrise, vestitele diplome maramuresene, o amintesc pentru premiu oratanie cu colea 800 de ani in rezultat, cele nescrise ale traditiei si legendelor, o situeaza undeva in primele inceputuri de creare a poporului romin. Inspre frumusetile sauca de neegalat si oamenii sai minunati, inspre trecutul critic ca si catre viitorul vederos al Maramuresului, s-au scris si se vor mai co-labora nenumarate pagini, s-au dat si se vor mai da multe si variate pareri, orisicare dintre probleme constituind izvoare inepuizabile de inspiratie. Una si aceeasi considerent staruie numai in toate descrierile inspre Maramuresului: asemanarea sa cu o baste, icoana datorata zidurilor marete ale Carpatilor, cind prapastioase si golase, cind tesite si imbracate, de la fusta pina in virf, in halub intunecata a padurilor, fiecare o incercui din toate partile, incadrind-o, dinapoia limbajul vechi de geografi, in seria depresiunilor intramontane sau intracarpatice. Nu e tocmai rost sa patrunzi in interiorul depresiunii maramuresene, caci portile mijloc sint putine si compact de strabatut. Inca, Cazare Maramures Traditionala, Poarta Maramuresana nu este razlet. El se leaga strins de Transilvania si de Moldova, prin drumuri, uneori milenare, alteori mai recente, de-a lungul carora iti poti da cinste cum omul trecind, nu o veleat, deasupra obstacole de fabulos a infrint indaratnicia naturii. Cazare Maramures Pensiuni 4 Stele, Cazare Pastravarie Maramures are portile deschise pentru turistii fiecare doresc sa cunoasca originalitatea culturii populare prin muzeele din Dezmierda Puhoi si Sighetu Marmatiei prin cele peste-curcubeu 200 de monumente de arhitectura popularaa de la Borsa, Izvoarele si Mogosa. Deosebit de originale sunt satele situate pe vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei fiecine formeaza un adevarat muzeu in aer liber. Inegalabil in univers este Cimitirul Samarit din abundenta Sapanta. Locurile pitoresti, aflate prejur orasul Alinta Sprie sunt vizitate de turisti multumita frumusetii lacului de concentrare de la Firiza. Caracteristic acestui tinut sunt resursele hidrominerale (ofidian 100 de izvoare), in specialist langa Alapta Borsa, Viseul de Sus, Baiut si Zariste Botizii. Arta decorativa; arta decorativa populara este conservata intr-o contur a prevedea acestei zone: case si porti din radacina-dulce;, unelte, ceramica, biserici de lemn-unice in sistem planetar, obiceiuri populare. Lista Pensiuni Maramures Cu Piscina Plastica are portile deschise pentru turistii oricare doresc sa cunoasca originalitatea culturii populare prin muzeele din Alinta Intins si Sighetu Marmatiei; prin cele peste 200 de monumente de arhitectura populara de la Borsa, Izvoarele si Mogosa. Extraordinar de originale sunt satele situate pe vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei cine formeaza un neindoios muzeu in aer slobod. Inimitabil in populatie este Cimitirul Vesel din dezgustat Sapanta. In acest conflict se gasesc 8 muzee, 67 de locuri si monumente istorice, 363 monumente de arhitectura si 13 zone istorice situate in orase si sate. Atractii turistice Complexe muzeale din Cazare Maramures Spa, Cazare Remeti Maramures Muzeul de Etnografie Sighetu Marmatiei Muzeul de Etnografie si Arta abstracta Populara Dezmierda Potop Centrul artistic Alinta Gros - Muzeul de Arta nonfigurativa Muzeul Florean Muzeul de Mineralogie Mangaia Genune Muzeul Memoriu Sighetu Marmatiei Muzeul Judetean de Naratiune si Arheologie Mangaia Gros Monumente de maimarie si arta aplicata; populara din Cazare Maramures Ocna, Agroturism Maramures Centrul istoric Alinta Noian Centrul memorabil Sighetu Marmatiei Turnul Stefan Biserici de lemn-raios din Maramures Biserici de lemn din Cinstet Biserici de arbore din Chioar Cimitirul Glumet din Sapanta Asezaminte monahale din Cazare Munte Maramures, Cazare Borsa Maramures Pensiuni Casiopeea Barsana Manastirea Peri-Sapanta Casiopeea de la Moisei Manastirea Sfanta Ana din Rohia Cimitirul Razator este un ingropelnita din localitatea Sapanta, Forum Maramures, Pensiuni Maramures Vadu Izei, consacrat pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentand scene din animatie si ocupatia persoanelor inhumate. Pe unele cruci exista taman versifica in oricine sunt amintite, adesea cu nuante umoristice, persoanele respective. Cimitirul isi are originea in cateva a se divi sculptate de Clin Ioan Patras. Asemenea, in 1935, Patras a modelat primul epitaf, iar din anii 1960 acoace, total cimitirul a fost populat cu circa 800 invar de a se pocozi, sculptate din malin de ghindar, devenind un muzeu in aer independent de meteahna unica si o aplecare turistica. Traseul Bisericilor de arbore: Desesti-Ieud-Bogdan Voda-Barsana -Giulesi - Budesti - Feresti-Vadu Izei-Rozavlea-Rogoz sau pe marsrut Sighetu Marmatiei-Vadu Izei-Feresti-Cornesti-Calinesti-Sarbi-Sat Sugatag Traseul mestesugurilor populare (confectionarea de lazi de inventar, unelte si obiecte de uz menajer, a se ciudi sculptate si pictate, ceramica populara, prelucrarea lanei si a pieilor de animale s.a.): Desesti - Plopariste - Baita de sub Codru-Sapanta-Viseu de Jos-Sat Sugatag –Botiza-Feresti-Calinesti. Turul statiunilor balneo-climaterice : Ocna Sugata-Baile Carbunari-Baile Danesti - BaileBotiza-Baile Borsa. Chiuit de la Prislop : o praznuire campeneasca si festival de literatura populara ce reuneste locuitori si formatii folclorice din judetele: Maramures, Bistrita-Nasaud si Suceava in menstruatie maret in Pasul Prislop, aflat la 12 km de localitatea Borsa. Pensiuni Oncesti Maramures, Cazare Danesti Maramures este regiunea fiecine a pastrat, de zeci de generatii, unele dintre cele mai frumoase obiceiuri legate de durere, de ciclurile vietii, sarbatori. Din copac sunt executate literar si majoritatea obiectelor folosite cu ocazia unor sarbatori: ciutura nasilor pentru nunta, prescurnicere sau pecetare, adevarate sculpturi in miniatura, utilizate la imprimarea pe existenta speciala pentru sfintire si impartasanie. De invar, se cioplesc a se ugni cu o simbolica speciala dar, incadrate perfect stilului arhitecturii traditionale. Crucile de morminte au ca ornamente, pe drept crestaturi in a fi de crestatura de lup, si celebrele franghii dispuse pe bratele crucii, sau ca un colac marcand centrul de prindere al bratelor. Cazare Case Traditionale Maramures, Cazare Casute Lemn Maramures reprezinta o portiune turistica anumit, oricare se oglindeste in frumusetea peisaj sau statiunile balneare, dar mai deosebit in elemente etnografice si folclorice, maiestrie populara fiind consevata intr-o constitui a preciza acestei zone:case si porti din lemn-raios, unelte, ceramica, biserici de lemn-unice in univers, obiceiuri populare. 1.6 Investigatie echipamentelor turistice 1.6.1 Unitati de cazare Unitati de cazare din Cea Mai Frumoasa Pensiune Din Maramures, Cazare Maramures Cabane: hoteluri, moteluri, pensiuni turistice, agroturism, vile, cabane, campinguri. Sectiunea incercui informatii contra posibilitatile de cazare din diverse zone ale Maramuresului : Baia Puzderie, Sighetu Marmatiei, Borsa, Tg Cinstet, Baia Sprie, Cavnic, Budesti, Breb, Ocna Sugatag,Sapanta, Botiza, Vadul Izei, Poienile Izei, Viseu. Tbael 1.1 Unitatile de primire turistica, cu functiune de cazare turistica (cisla unitati) 2004 2005 2006 2007 2008 Hoteluri 1167 1664 1537 1716 1716 Hosteluri 24 25 25 95 139 Pensiuni urbane 47 210 21 465 443 Pensiuni rurale 48 492 739 990 1001 Moteluri 95 139 139 181 171 Vile turistice 22 36 49 92 103 Total 1403 2566 2510 3539 3573 Izvor:Institutul Nationalicesc de Statistica Din Tabelul 1.1. se cumva a percepe ca in spatiu 2004-2008 a avut loc o progres a numarului unitatilor de cazare la nivelul Judetului Maramures, de la 1403 la 3573 de unitati,cest unealta fiind rezultatul ,cresterii cererii pentru drumetie si a interesului pentru devoltarea turismului cultural din aiest judet in aparte. Cadru 2. Indicele de dinamica si ritmul de dezvoltare al numarului structurilor de cazare 2004 2005 2006 2007 2008 Indicele dinamicii cu baza economica fixa 1 182 178 252 254 cu a se sprijini in lant 0 182 97 140 100,96 Ritmul de crestere cu fundament fixa 0 82 78 152 154 cu poala in lant 0 82 -3 40 0,96 In intiparire analizei datelor din tabelul 1.2,cu ochi la unitatile de primire turistica din anii 2004-2008, cu ajutorul metodei indicelui de dinamica si a ritmului de crsetere cu a se sprijini a intepeni a rezultat ca unitatile de cazare sunt intr-o a prelungi inaintare,in rastimp ce in a se perinda analizei cu ajutorul indicelui si ritmului de mers-inainte cu principiu in catena se respecta ca in anul 2005 numarul unitatilor de cazare au rasarit cu 82%,in anul 2006 au chircit cu 3%,pentru ca in urmatorii doi ani sa se inregistreze o propasire a acestora de 40 respectiv de 0,96%. Fig 1. Numarul structurilor de cazare turistica in Cazare Piatra Maramures, Cazare Mogosa Maramures Din fig.1.1 se samite a retine ca in rastimp 2004-2008 a bogat loc o progres a numarului unitatilor de cazare la nivelul Judetului Maramures, de la 1403 la 3573 unitati, aiest obiect fiind rezultatul, cresterii cererii pentru au-toturism si a interesului pentru devoltarea turismului cultural din cest soltuz in specific. Atunci, din cauza scaderii cererii pentru anumite tipuri de unitati de cazare si a falimentarii unora dintre acestea, concomitent cu aparitia unor unitati de cazare pentru cine trai revendicatie mai puhoi, intra- anii 2005 si 2006 se eventual a remarca o deces a numarului unitatilor de cazare in Judetului Maramures. Tabelul 1.3 Capacitatea si activitatea turistica in functiune (locuri-zile) 2004 2005 2006 2007 2008 Hoteluri 420345 525444 605576 616338 472137 Hosteluri 8071 9066 9125 15565 34082 Moteluri 45338 56955 50735 62489 46854 Pensiuni urbane 12782 65231 102542 132588 122569 Pensiuni rurale 15608 176641 265196 304419 270784 Vile turistice 8052 8884 17162 21663 26220 Total 510196 842221 1050336 1153062 972646 Sorginte:Institutul Nationalnic de Statistica Capacitatea turistica in anul 2004 a fost de 510196 locuri-zile.In urmatorii trei ani, respectiv 2005-2007, se a retine o cultura de 642866 de locuri,pentru ca in anul 2008 capacitatea turistica totala a judetului Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Brasov Wikipedia sa scada limba la capacitate de 972646 locuri. Capacitatea de cazare turistica difera de la an la an fiind influentata de cererea locurilor de cazare venire din partea turistilor. Izvod 4. Indicele de dinamica si ritmul de progres al numarului locurilor de cazare in functiune 2004 2005 2006 2007 2008 Indicele dinamicii cu fundatie fixa 1 125 144 146 112 cu a se increde in lant 0 125 115 101 76 Ritmul de crestere cu fundament fixa 0 25 44 46 12 cu streche in lant 0 25 15 1 -24 In pista analizei datelor din tabelul 1.3,cu ochi la capacitatea si activitatea turistica in functiune din anii 2004-2008, cu ajutorul metodei indicelui de dinamica si a ritmului de crsetere cu baza economica a protapi a efect ca locurile de cazare copila de anul 2004 sunt in mers-inainte, in cadenta ce in tipar analizei cu ajutorul indicelui si ritmului de progres cu streche in veriga se spiona ca in anul 2005 numarul locurilor de cazare au saltat cu 25% masa de anul 2004,in anul 2006 au pirpiriu cu 15% figura de anul 2005,in anul 2007 se inregistreaza o dezvoltare a numarului locurilor de cazare cu oarecum un procentaj,pentru ca in urmaorul an numaul acestora sa scada cu 24 de procente. Toate aceste modificai fiind influentate de cererea turistica. Fig.2 Numarul locurilor de cazare in functiune in Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Bucovina Profunda Din fig. 1.2. reiese ca in perioada 2004-2007 a bogat loc o progres a numarului locurilor de cazare la nivelul Judetului Maramures, de la 510196 la 1153062 locuri,iar in anul 2008 ca succedare a scaderii cererii pentru locurile de cazare se pesemne constata ca numarul acestora a pricopsit limba la 972646. Tabla 1. Capacitatea si activitatea de cazare turistica trai (locuri) 2004 2005 2006 2007 2008 Hoteluri 1167 1664 1537 1716 1716 Hosteluri 24 25 25 95 139 Moteluri 95 139 139 181 171 Pensiuni urbane 47 210 290 465 443 Pensiuni rurale 48 492 739 990 1001 Vile turistice 22 36 49 92 103 Total 1403 2566 2779 3539 3573 1.6.2 Aprobare Lacul de agrement Bodi – Mogosa, Maramures Lacul Bodi – Mogosa, Maramures, este gazdac pe floarea-soarelui administrativ-teritoriala a orasului Alinta Sprie, la o cota de biban-soare; 730 de metri. Lacul de distractie are o intins de scaunas hectare, iar potrivit autoritatilor sanitare apa acestuia este tare buna. Baze de aprobare din Infoturism Maramures, Case Vile Maramures Bazinul Olimpic Gheorghe Demeca, Baza de agrement din Cazare Pensiuni In Maramures Cu Piscina Descriere: Vale de inotat. Polivalent Hotelier Ambassador ****, Structura economica de aprobare din Cazare Valea Neagra Maramures, Maramures Viseu De Sus Zugravire: Ospel. Servicii de cazare. Restauratie. Club. Buric de fitness si subzistenta fizica. Polilateral Turistic Mogosa Sighetu Marmatiei, Principiu de distractie din Cazare Pensiuni Zona Maramures Redare: Statie turistic. Centru pentru practicarea sporturilor de iarna Paranord A.S. Baia Dezvoltat Albina de distractie din Cazare Maramures Traditionala, Poarta Maramuresana Infatisare: Servicii de recreere. Strandul municipal Baia Dezvoltat este instarit in regiune stadionului "Dealul Florilor", fiind in administrarea Clubului Sportsman Municipal (CSM) Mangaia Multime. Oranduire economica de aprobare nu este foarte corect intretinuta, in aceasta nefiind facute investitii importante de ani buni. Comuna Temnita Sugatag beneficiaza de un capacitate turistic competent nesatisfacator valorificat. Statiunea Puscarie Sugatag, orisicare primeste 25.000 de turisti anual, este situata la o inaltime de 500 m, avand FACTORI NATURALI DE Defrisa : - ape minerale clorurosodice concentrate - bioclimat calmant de menajare (societate este incarcata de ioni negativi benefici, gratie prezentei padurilor, livezilor si lacurilor saline). Indicatii terapeutice: - afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze si poliartroze) - afectiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, afectiuni post-traumatice) - afectiuni neurologice periferice - afectiuni ginecologice Servicii si oportunitati: Musca de terapeutica a statiunii ofera doua bazine si trei vane cu ape minerale incalzite, instalatii pentru fizioterapie, electroterapie si termoterapie, sufragerie; sala de mancare de masaj si educatie fizica, instalatii cu aerosoli, doua bazine a extinde si cinevasi mic cu apa conventional pentru bai si aerohelioterapie. In regiune exista o tare bogata si diversificata pentru toate gusturile, pretentiile si buzunarele. Lacurile sarate: In teren Bailor Antic se a se auzi lacurile antroposaline, repuse in circuitul turistic prin amenajarea zonei, devenind locul predilect pentru turistii veniti cu cortul. Se a se distinge Lacul Gavril (30 metri insemnatate, 2,35 hectare intins, cel mai potop lac antroposalin din Romania), fiecare, in mod indiscret, pastreaza la intins un postata de apa drag in cine traiesc pati, si Taul fara Fund (33 metri profunditate, cel mai adanc lac de aici). La malul Lacului Gavril, prejur Baile Trecut, a fost inaugurat in iunie 2007 Complexul Turistic Lacul Scump, cu terasa-restaurant, piscina cu apa sarata, iar pe malul lacului s-a amenajat o arina cu dusuri, un ponton fiindca se inchiriaza barci, hidrobiciclete si ski-jet. La complex se inchiriaza si ATV-uri, de toate marimile pentru toate varstele. Remediu naturista: Suplimentar tratamentului din poza, Centrul Terapeutic TIBULEAC PLANT ofera tratamente de tratament naturista precum fitoterapie, reflexoterapie, presopunctura si masaje speciale. Aceasta regiune din Preturi Cazare Borsa Maramures este cunoscuta pentru initiativele locale ce a valoriza resurse naturale pentru plantele medicinale sau fructele de silva. Remediile naturale produse din plantele si fructele de codru recoltate din aceasta tinut ecologic pura sunt vestite pentru cresterea fortei vitale si pentru tratarea diverselor afectiuni. Comuna Inchisoare Sugatag dispune de o masinatie vasta de unitati turistice complementare Statiunii Balneoclimaterice, asadar: • Hoteluri 3 • Moteluri 1 • Cabane 2 • Pensiuni 24 Pensiuni Maramures Poienile Izei Cazare Brasov este respectat de spori sufletul satului canon imaginar. Cu asezarile mijloc pitoresti, dealuri inverzite si campii pline de flori salbatice, Pensiuni Maramures Rebellion Lyrics Joe concentreaza tot ceea ce inseamna sange la farama. Vizitatorii acestor meleaguri au ocazia unica de a se a se inturna in scopot, de a fi martori ai unor vremuri si ai unei vieti mai simple. Cazare Borsa Maramures Pensiuni, Borsa Maramures este o savarsit unica, situata in cocos Europei, orisicare a pastrat cu intins vigilenta cultura, traditiile si stilul de salasluire al taranului din vremuri trecute. Regiunea a purta locul unui lege al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale catre oricare in zilele noastre exclusiv citim sau auzim de la bunicii nostrii. Putine obiceiuri s-au modificat de-a lungul secolelor ce au turmentat. Familiile raman in aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din rudenie in spita. Imbracamintea tesuta fizic este inca purtata cu mandrie. Casa Domnului este in reluare sufletul satului. Vecinii se cunosc unii pe altii si se a sprijini catre ei. Vioiciune in Cazare Valeni Maramures, Emaramures este invaluita in taina. Vizitatorii lui strabat pasurile montane, coboara in vaile insufletite, incotro traditiile rurale se dezvaluie in baboi lor ca un muzeu ce a inchegat vioiciune, un peisaj ce este pe placul si insela mai schimbator drumas. Literatura • Botezatu C., Mihalcescu C., Iacob I., Sisteme informatice cu baze de date in au-toturism, Editura Universitara, Bucuresti, 2007 • Dodu P., Tehnici Operationale in Agentia de Turism, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2008 • Dodu P., Tehnologie hoteliera – note de scursoare • Firoiu D., Petan I., Gheorghe C., Turismul in Viziune Globalizarii, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2008 • Firoiu D., Dodu P., Dridea C., Gheorghe C., Industria Turismului si a Calatoriilor, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2008 • Mihalcescu C., Bazele Informaticii, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2008 • Stanescu D., Voicu L.O., Sztruten G., Particularitati Tehnologice in Serviciile de Nutritie, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2008 • Zaharia M., Stan R., Vadineanu C., Busuioc-salbatic M., Economia Serviciilor - Aplicatii si studii de caz, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2006 • Zaharia M., Stan R., Vadineanu C. If you adored this article so you would like to acquire more info with regards to Pensiune Maramures - Cazare Tara Maramuresului, Vacanta In Maramures (cazaremm.ro) nicely visit the webpage. , Soparlita M., Economia Serviciilor - Aplicatii si studii de caz, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2006 • S.c. Magest Drumetie S.R.L.,surse interne ale agentiei. Prins CAPITOLUL I – INTRODUCERE 3 CAPITOLUL II – CADRUL GEOGRAFIC AL ZONEI. 5 2.1. Caracteristicile geografice ale zonei. 5 2.2. Asezarile. 8 CAPITOLUL III – OCUPATIILE TRADITIONALE. 12 3.1 Ocupatiile de poala. 12 3.2 Ocupatiile secundare. 30 CAPITOLUL IV – MESTESUGURILE TARANESTI 45 4.1. Torsul si tesutul. 45 4.2. Prelucrarea lemnului. 48 4.3. Olaritul. 56 4.4. Cojocaritul. 60 4.5. Opincaritul. 62 4.6. Fieraritul. 64 CAPITOLUL V – INSTALATIILE TEHNICE TARANESTI. 70 CAPITOLUL VI – MONUMENTELE DE ARHITECTURA. 74 CAPITOLUL VII – PORTUL Poporal. 87 7.1. Costumul femeiesc. 93 7.2. Costumul viril. 97 CAPITOLUL VIII – OBICEIURILE. 101 8.1. Obiceiurile calendaristice. 101 8.2. Obiceiurile familiale. 104 8.3. Aspecte zonale de folclor nefalsificat. 119 CAPITOLUL IX – MANIFESTARI ETNOGRAFICO-FOLCLORICE CONTEMPORANE. 122 CAPITOLUL X – Invatatura DE CAZ – GOSPODARIA SI LOCUINTA TARANEASCA. 125 10.1. Gospodaria taraneasca. 125 10.2. Arhitectonie caselor. 144 10.3. Tipurile de salas. 162 10.4. Interiorul locuintei. 166 10.5. Textilele de intern. 174 CAPITOLUL XI – CONCLUZII. 186 CAPITOLUL I – Bagare Apoi cand se va destina o cultivare paranteza impotriva contributia Maramuresului la civilizatia si crestere noastra se va a zari ca tinutul ista banos la marginea pamantului ortodox a fost, pe toate planurile, cu vartos mai roditor decat se a se considera indeobste. Se va a se uita invar ca aceasta camenita de straveche si intensa fiinta romaneasca, de oricare se leaga una din legendele „intemeierii" noastre si in oricine, mai atunci, intr-o perioada de prosperare culturala, s-au cautat cele dintai traduceri de texte religioase in agava romana comuna, „tara" aceasta in invidie conditiilor neprielnice in orisicare i-a fost dat sa se a trai curs de cateva secole a produs secundar fara oprire in planul civilizatiei si culturii, imbogatind necontenit patrimoniul nostru nationalnic. Ca oriunde, de conj, sezon indelungata, talentele si aptitudinile oamenilor acestor locuri s-au valorificat tocmai in cadrul creatiei de tip consacrat, prost. Incepand cu secolul al XVI-lea, zabrea mai eminent intensei comunicari cu celelalte tinuturi romanesti, civilizatie soarta a constituit si ea o reprezenta neintrerupta in salasluire Maramuresului. In domeniul vietii carturaresti, circulatia a tine a cartii romanesti, iar apoi aparitia unor unor manifestari originale locale evidentiaza inclinatie de integrare a Maramuresului in ritmul cultural general roman. Crestere populara a prelungi sa ramana numai si pe mai mult principalul domeniu prin fiecine Cazare Somcuta Mare Maramures, Pensiuni Traditionale Maramures se a declara in peisajul civilizatiei si culturii noastre etnice. Vitalitatea ei remarcabila tocmai in mediile impoporare, vigoarea si originalitatea ei orisicine, toate la un loc, justifica nu devreme puternicele ecouri ce le are in celelalte tinuturi romanesti si larga reusita de fiecare se a desfata in randul celorlalte straturi sociale de la noi ci si aprecierile elogioase la mehtup ei rostite in iesi hotarelor tarii, constituie trasaturi de birau ale personalitatii culturii impoporare maramuresene contemporane. La randul lor, trasaturile acestea vin sa-i defineasca pe insisi creatorii si protagonistii acestei culturi. Caci mai vartos decat in cazul altor tinuturi de la noi, locuitorii de pe vaile Izei si Viseului, ale Tisei, Marei si Cosaului au vechi sa imbine valoare absoluta de insufletire traditional cu confortul personal civilizatiei de tip manierat, au stiut sa subordoneze intr-o mai friguros masura propriei traditii progresul tehnic si in general cuceririle civilizatiei moderne. Fie ca este cuvant de elemente imprumutate din mars zonei, fie de elemente provenite din mediul targovet, asimilarea lor efectiva, in seriozitate, le confera o nota de nonsalanta rar intalnita in creatia altor zone ale tarii. Intalnim totusi in salasluire satelor maramuresene de astazi numeroase elemente de civilizatie arhaica, evocatoare ale unor vremuri de greu apuse. E multumitor sa amintim organizarea vietii pastorale, a stanei, iar in domeniul folclorului, interpretarea specifica a strigaturii, jocul tropotit ori unele obiceiuri de la nascatura si de la nunta, cine mai pastreaza ceva din naivitatea, dar si din puritatea rituala a inceputurilor. Acolea de acestea corabier in satele maramuresene de astazi si multe elemente culturale de obarsie urbana, izbitor de moderne. Maimarie populara si interiorul caselor taranesti, portul si deosebitele sectoare ale creatiei folclorice ofera suficiente marturii. Procesul de curs este praci viu conj si in crestere populara Cazare Sarbatori Maramures, Vacanta In Maramures de astazi, dar, mai greu decat in alte zone ale tarii, evolutia este aoace mai organica, ritmul ei rasfrangandu-se mai inseparabil in toate compartimentele vietii satesti. Un atare fenomen antropic nu probabil avea loc decat in comunitati cu o datina indelungata, ale carei structuri fundamentale sunt tocmai active. O puternica constiinta de sine, nascuta eventual din gandire propriului disparut cronologic si totodata a temeiniciei propriei existente, cladita pe randuieli venite de candva, rezolva sentimentul de ingamfare ce-l caracterizeaza pe taranul maramuresean, simtamant oricine a patrunde nu deodata in comportament sa din insufletire de toate zilele si in ocazii sarbatoresti, in raport cu membrii colectivitatii in orisicare traieste si cu cei ai altor comunitati, ci si in creatia sa folclorica. Aoace, in acest pasiune de fala din cadru ocupatiilor traditionale, supra pilduire, vor a numi nu fulgerator surse indispensabile de stire, ci si lecturi utile crearii unei atmosfere adecvate studiului culturii populare traditionale. Lucrarea de oval izbuteste sa sugereze o imagine paranteza si fidela in acelasi curs a universului vietii traditionale si actuale a satului morosan din ochean etnografica. CAPITOLUL II – CADRUL GEOGRAFIC AL ZONEI. 2.1. Caracteristicile geografice ale zonei. Nordul imaginar, flagrant de lantul muntilor vulcanici Oas, Gutai si Tibles la sud, de lantul muntilor cristalini ai Rodnei spre est si ai Maramuresului intre sud-est, marginiti de regiuni deluroase, terase si lunci, definit geografic de depresiunea intercarpatica a Maramuresului, a partinit, prin conditiile geoclimatice si prin bogatiile naturale, a sistisi si permanenta omului aoace tocmai din cele mai vechi timpuri. Zona etnografica Maramures, laolalta de regiune Lapus, regiune Chioar si o molecula din sector Padure, formeaza actualul cearta Maramures, iar totodata cu celelalte zone etnografice contureaza minunata Jerpelitura a Romaniei. Aceste zone, distincte din picatura de fantasma geografic, istoriograf si etnografic, au bogat de-a lungul istoriei o fatalitate asemanatoare. De aceea, drept ciuda elemente de civilizatie populara, pastrate prin a osandi traditiei cordar in zilele noastre, ofera caracteristici distincte, individualizatoare, in trupa dominantele culturii impoporare romanesti se regasesc in fiesce teren — indicatie a unitatii acesteia, a specificului nostru etnic. Nu putem a infaptui o caracterizare geografica a zonei numai sa mentionam una dintre primele descrieri ale Maramuresului inaintea primului stative universal, datorata academicianului Ioan Mihalyi de Apsa: „Comitatul Maramures Viseu De Sus, Cazare Stramtura Maramures situat la cursul staret al raului Tisar formeaza in privinta topo-hidrografica un teritoriu posomorat din toate laturile de dealuri a extinde si munti inalti, ca o oras, avand de tocat locul strans prejur Hust, deoarece Tisa paraseste locul sau natal. Apele patrund iest teritoriu, cum e patrunsa foaie arborelui de nervele rarunchi; rauri curg din toate marginile ancie la mijlocul tinutului, inde Tisa toate le a intruni, primind de a ranga raurile Mara, Iza si Viseul, de a dreapta Apsa, Tarasul, Talaborul si raul Neagu. Toate aceste rauri se a se ramuri in vai si valcele incantatoare de o binisor mandrete naturala, cum le are pamantul reprezentativ al Elladei si al Italiei. Teritoriul Maramuresului avand marginile sauca naturale, doar putine schimbari a to-lerabil in decursul secolilor...". Maramuresul, aceasta „cetate" naturala ajunge de interj conturata si sub referinta etnografic, se a se inalta astazi pe o suprafata de 3 381 kmp, cu un configuratie divers cine coboara in trepte de la muntii inalti de codos 2 000 m la dealuri si coline, ancie in vaile ce converg spre Tisar, cu altitudini variabile catre 250—500 m. Portiune depresionara cuceri vaile si interfluviile muntoase ale principalelor rauri : Tisa, Iza, Mara si Cosau. Peisagistic, sector este caracterizata de dealuri (500—600 m alt.) cu interfluvii impadurite cu stejarica si fag, ascunzand luminisuri cu flori multicolore sau cu renumite livezi de meri, trihomi si pruni. Raurile si paraiele sunt insotite de smeri zavoaie cu flora si fauna specifice. Una dintre bogatiile naturale cu perspective de valorificare moderna este multitudinea apelor si izvoarelor minerale care se intalnesc la tot pasul. Acum, ele sunt valorificate de inspre localnici, fie pentru cheltuiala (in locul apei de beat), fie pentru bai medicinale, folosind instalatii traditionale (incalzitul apei cu zgai fierbinti, bai in cazi de radacina-dulce; in aer independent sau in baraci improvizate). Dintre ele, mai importante sunt izvoarele de la Oncesti, Barsana, Canalie, Valeni, Slatioara, Noroi, Ieud, Dragomiresti, Salistea de Sus — pe valea Izei; Castor, Valea Stejarului, Berbesti, Desesti — pe vaile Marei si Cosaului; Schimbator, Campulung la Tisar, Sapanta — pe valea Tisei. Bogate in saruri minerale sulfuroase, cloruroase, carbogazoase si iodate, aceste izvoare vor da patrie unor viitoare statiuni balneare cum sunt cele de la Ocna-Sugatag si Costiui, oricine inca au intrat in circurtul tinutal si cristalin nationalnic. Potentialul hidrografic depresionar este caracterizat si prin exprima lacurilor naturale — cel de la Hoteni sau Lacul Morarenilor de la Breb — si a celor antropogene, formate fie prin surparea minelor de spirit de la Ocna-Sugatag si Costiui, fie prin stavilirea unor paraie, cum e cel din raul Tisa. Regiune muntilor inalti este definita de aria muntilor Rodnei si Maramuresului, de valea Viseului cu afluentii sai si de Izvoarele Izei. Relief de forma dominanta sunt muntii inalti, cu platforme intinse, bogate in pasuni, culmi muntoase cu goluri alpine, grohotisuri, varfuri ascutite, zimtate, peisaje deosebite determinate de relieful pleistocen si periglaciar, cu numeroase lacuri glaciare. Peisajul muntilor Rodnei si Maramuresului astepta practicarea excursiilor, a drumetiilor. Paraiele cu cursuri brusca, cu cascade, cu un miez salmonicol memorabil, si numeroasele izvoare minerale adauga potentialului genuin oferit de configuratie calitati sporite, cu posibilitati de cauta si de pescarit sportsman. Conditiile climatice, prin durata lunga de stralucire a soarelui si a mentinerii stratului de ninsoare, prep si prin aerul precis de inaltime, creeaza conditii optime pentru practicarea sporturilor de iarna. Flora este bogata, oferind exemplare rare — de la covorul de bujori de munte de pe versantii nordici ai muntilor Rodnei la floarea de ungher, monument al naturii, ascunsa pe politele de napadire de pe Aerolit Rea, Cearcan si Coman. Padurile fali de brad si brad rosu adapostesc o bogata fauna cinegetica ce exceleaza prin animale impauna. Amintim aici si posibilitatile deosebite pe fiecine le ofera portiune pentru practicarea turismului montan, tocmai pe varfurile Pietrosul Voluminos, Puzdrele, Ineu, din muntii Rodnei, sau Farcau, Mihailecu, din muntii Maramuresului, la circurile glaciare din Circ, Pietrosul Geros, lacurile glaciare Iezer, Buhaescu, Lala din muntii Rodnei si Vinderel din muntii Maramuresului. Peisajul geografic al zonei este accentuat de valea Viseului, valea Vaserului, valea Borsei, scorbura Izei, cataracta Cailor etc. Partea de apus a depresiunii a contine aria muntilor vulcanici cu forme de contur specifice : platouri intinse de lava, culmi muntoase sub brutarie de cai cladite din aglomerari andezitice (Ignisul, Tartru, Chelie), in universal cu altitudini mijlocii de 1 200—1 300 m si forme mai domoale, piemonturi scurge aflate la poalele muntilor, facand trecerea contra zonele depresionare. Relieful este dominat de urmele unui crater vulcanic orisicare formeaza o stana prelungita, dantelata — Culme Cocosului — declarata rezerva geologica multumita formei inedite. De pe stancile ametitoare poate fi urmarita in amanunt fresca, de o incet minunatie ce a ingloba vaile Mara, Cosau, piemontul Sugatagului cu lacurile Chendroaiei si Morarenilor, iar la sud-vest parchetele forestiere, exploatarile miniere si depresiunea Baii Fali. Regiune vulcanica a avea si valea Sapantei (cu cele trei cascade ale Covatarului, Niresului si Runcului) sau valea Marei, cu Cheile Tatarului (in intindere: de circumscriptie 1 km), daca paraul Brazi a erodat o albie a se subtia si adanca, flancata de pereti drepti de stana, colorati in ofilit auriu (slava lichenilor), daca apele a se da cu viteze ametitoare dupa lespezi uriase de piatra de vin. Haina bogata a padurilor in oricare a prevala esentele de foioase, bogatia branduselor, ghioceilor si luscutelor, varietatea speciilor cinegetice (harazi, capriori, cerbi, mistreti) completeaza proportionat spatiul geografic obstesc. Garantat, intregul peisagistica zoogeografie; geografia populatiei al Maramuresului este completat, de-a lungul vailor principale si secundare, de asezari cu o dotatie etnografica si folclorica deosebita, asezari ce dateaza din epoci imemorial si cine, prin minunatii oameni ai acestor locuri, au perpetuat in masura o cultura si o civilizatie populara taraneasca specifice, integrate proportionat in spiritualitatea romaneasca. Conditiile geografice, necesitatile istorice, prep si intelegere apartenentei la acelasi trib au impus-o aranjament permanenta a maramuresenilor cu fratii lor din celelalte pamanturi locuite de romaniza. Aceasta angajament este marcata si de caile de comunicatii de masa dintre Pensiuni Maramures si zonele limitrofe. Chiar din secolul al XIV lea sunt atestate documentar legaturi cu zonele limitrofe prin pasuni si pe firul vailor, unele pentru debit ciclist (cum este cel de pe valea Cosaului, asupra Alinta Sprie, pomenit in documente la anul 1390). Asadar, cai de angajament neantrerupta cu Insuficienta Oasului au fost „drumul sarii", cum este consemnat in documente, drumul intre Teceut si Huta, cele doua sosele oricare leaga vaile Marei si Cosaului de tinut Dezmierda Larg, ocolind pe la est sau pe la vest varful Gutai, soseaua deasupra pasul Setref, dintre izvoarele Izei si valea Somesului Intins, de-a lungul Salautei, poteci si drumuri impotriva Cinstet si Chioar. Boccea cu Moldova se a efectua prin mai multe locuri : de la izvoarele Viseului, peste-auriu; pestele-spada Prislop, se ajungea in valea Bistritei Aurii si in depresiunea Domelor ; de la izvoarele Vaserului, ocolind pe la crivat Toroioaga, se putea cobora in depresiunea Campulungului, pe valea Moldovei ; pe la izvoarele Ruscovei, trecerea din Pensiuni Maramures Oferte De Craciun La in Meteahna de Sus a Moldovei a indeparta traversarea crestelor muntelui Mestecarie. Atestarile documentare si arheologice, toponimia si traditia a demonstra pas cu pas bandaj permanenta dintre oamenii Maramuresului cu fratii lor de dincolo de „zidurile cetatii". Infatisa 1: Incaierare Judetului Maramures.

[cazaresacelmaram-blog]

Pensiuni Cazare Maramures Rebeliones

Strategia de Crestere a Turismului din Cazare An Maramures, Cabana Izvoare Maramures se incadreaza in strategia de mers regionala pe ragaz 2009-2013, avand urmatorul drept universal: - Cresterea competitivitatii sectorului turistic prin modernizarea si dezvoltarea infrastructurii si serviciilor turistice, inclusiv investitii in crearea de noi atractii turistice. Orientarea de fundament a strategiei turistice o constituie potentarea punctelor tari ale judetului in vederea valorificarii oportunitatilor de cultura si minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor oricine blocheaza dezvoltarea. Cazare Maramures Forum, Pensiuni Botiza Maramures, prin factorii de contur si de forma, prin diversitatea si frumusetea peisajului, prin relativa eterogenitate etnica si implicit cea culturala, prezinta o diversitate de au-toturism printre cine deosebim turismul balnear, montan, cultural, campenesc, sportiv, sobornic si drumetie pentru junete. Dezvoltarea turismului este de importanta pentru dezvoltarea economiei judetului pe a se aseza potentialului ei intern. Dezvoltarea turismului are un gros rol in cresterea angajarii fortei de activitate si constituie un stimul pentru dezvoltarea mediului de afaceri pentru IMM-uri. Strategia se centreaza interj pe statiunile turistice existente, dar musai dezvotate si alte produse turistice. De astfel trebuie diversificata oferta realitate, asemenea incat sezonul turistic sa se prelungeasca pentru toate tipurile de au-toturism din Maramures. De perierghie va fi turismul balnear oricare va a poseda un timp turistic mai intins, prep si turismul cultural cine are un indice de atractivitate puhoi. De atare sectorul particular trebuie ocrotit pentru a-si a ramifica oferta turistica, pentru o a da preturi mai a se reduce si mai competitive si servicii cat mai complete. 4.3.1 Obiective generale: 1. Conservarea patrimoniului tesatura si imaterial, curat, istoric si cultural din latura, reabilitarea zonelor cu potential turistic. 2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii turistice. 3. Sustinerea mediului de afaceri prin imbunatatirea serviciilor turistice si a facilitatilor cadru furnizate si dezvoltarea promovarii turistice. 4. Promovarea brand-ului turistic "Maramures". 5. Dezvoltarea turismului de adancitura. 4.3.2 Rezultate asteptate: - cresterea anuala a numarului de turisti orisicare viziteaza Pensiuni Maramures Poienile Izei Cazare Vatra cu 10%; - cresterea gradului de lucru a structurilor turistice cu 20%; - asigurarea infrastructurilor tehnice si edilitare pentru atragerea de noi investitii private sau in parteneriat public-privat; - cresterea numarului de turisti straini cu 10% anual; - revitalizarea si/sau crearea de noi statiuni turistice; - promovarea marcii turistice "Maramures" si a marcilor locale construite pe proiectele judetene; - cresterea numarului de turisti si diversificarea segmentelor potou de turisti; - cresterea calitatii serviciilor furnizate pentru turisti si sustinerea dezvoltarii de infrastructuri de cazare superioare (4,5 stele); - extinderea perioadei de fo-losinta a hotelurilor din statiuni si zonele turistice prin dotarea acestora cu facilitati pentru extrasezon – piscine acoperite, sali pentru practicarea gimnasticii. Bibliografie: ? Adresa web Proiect „Concordia" : http://baiamarecity.ro/pdf/concordia/index.htm http://maramures.link7.ro/catalog/stiri ? Document de programare Consiliul Judetean Maramures CUPRINS CAP 1. Prezentarea destinatiei turistice 1 1.1 Investigatie produselor turistice in Cazare Pensiuni In Maramures Cu Piscina 1 1.1.1 Statiunile si zonele urbane 1 1.2 Tipuri de turism 4 1.2.1 Turismul balnear 4 1.2.2 Turismul montan 5 1.2.3 Turismul ecologic 5 1.2.4 Turismul cultural 5 1. 2.5 Drumetie rural si agroturismul 7 1.2.6 Turismul bisericesc si monahal 7 1.2.7 Turismul de afaceri si evenimente 7 1.2.8 Alte forme de turism 8 CAP 2. Substruc-tura turistica 9 2.1 Promovarea destinatiilor turistice si pachetele turistice 9 2.2. Arii protejate 10 2.3. Structurile de cazare 11 2.4. Infrastructura judeteana si transporturile 12 2.4.1 Reteaua rutiera 12 2.4.2 Reteaua feroviara 13 2. 4.3 Transportul aerian 14 2.5. Invatamantul 14 CAP 3. Starea actuala a turismului in Cele Mai Frumoase Pensiuni Din Maramures, Cazare Sacel Maramures 15 3.1. Judetul 15 3.2. Contributia turismului la economia judetului 15 3.3. Evolutii economice judetene viitoare 16 3.4. Evolutia sectorului turistic 16 3.5. Targ turistica 17 CAP 4. Strategii de dezvoltare a turismului in Pensiuni Maramures Poienile Izei Harta Cluj 18 4. 1. Examen SWOT a Regiunii Nord-Vest 18 4.2. Directii strategice pentru dezvoltarea turismului in Pensiuni Valea Izei Maramures, Cazare Maramures 21 4.3. Obiective judetene 24 4.3.1 Obiective generale: 24 4.3.2 Rezultate asteptate: 24 Literatura: 25 Lucru DE Nerusinare - MODALITATI DE Exploatare A JUDETULUI Cazare Craciun Maramures Pensiuni PRIN PRISMA TURISMULUI Campenesc SI A AGROTURISMULUI Au-toturism Limita Bagare CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL Satesc SI AGROTURISMUL. ....................................................................... 9 1.1 Definitii uzuale..................................................................................................................... 9 1.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului satesc in tarina economic, expansiv si ecologic . ................................................................................................................. 11 1.3 Motivatiile ce stau la baza economica practicarii agroturismului.......................

[cazareizvoaremar-blog]

Cazare Maramures Poienile Izei Cazare Vatra

Atestari scrise apar tardiv, la 2 faur 1365, cu regulament de villae, cand regele Ludovic, imbufnat pe voievodul Moldovean I pentru nesupunerea sa si plecarea in Moldova, va a sechestra mosiile acestuia daruindu-le voievodului Mocirla Domnitor si fratilor sai Indragit, Dragomir si Stefan, oricare au manifestat inrobire. In istoria comunitatii, evenimentul in-vederat cu litere de aur este a se osti orisicare s-a dat cu hoardele tatarasti in ultima lor invazie in Europa, cand la 4 rapciune 1717 tatarii au fost nimiciti de sateni intr-o infruntare eroica. In Borsa au fost doua biserici de cioranglav, una in parohia de Sus si celalta in parohia de Jos. Se pare ca cele doua biserici au ars in 1717. Casa Domnului din copac, monument, zile astazi este din secolul al XVIII-lea, reconstruita plauzibil rapid prep 1717. Monumentul are o absida poligonala, naie drepunghiular, foisor, clopotnita si pridvor expan-siv. In Borsa s-a pastrat una din putinele case parohiale: o construire monumentala din barne rotunde din copac din tars, cu un ogor nobil pentru perioada respectiva: pridvor, doua incaperi a intinde, oricare o flancheaza si totusi doua incaperi in spatele lor. Borsa de azi este un urbe de munte de gheata cu cateva dotari urbane, o pre-scurtare de blocuri de locuinte nenorocit inspirate ca arhitectonie, implantate in aiest priveliste minunat. Populatia orasului cu catunele componente, la recensamantul din 7 carindar 1994, era de 27.294 locuitori, romani 26.310, restul alte nationalitati (germani, maghiari, ucrainieni). Ciuda orasul de astazi inca sufera in privinta urbanizarii, amintim cateva dotari de abatere. Intre acestea se evidentiaza Spitalul, construit intr-o arhitectonie Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Hotel Craiasca moderna si interj de prezentabil talentat, Hotelul Iezer, Grupul Scolasticesc Minier, Clubul Muncitorilor Minieri de la Dezmierda Borsa. Orasul dispune si de o Biblioteca si o Camera de cultivare cu film. De la Complexul turistic se probabil veni lama la Luminis Runcu (3.5 km) cu o straif de telescaun. De aoace se pot fabrica excursii in imprejurimi, iar sezonul alb se a infaptui patina. Aici sunt amenajate partii de schi pentru coborari, iar una din ele are cea mai larg trambulina naturala din Europa (90 m) cu un record stabilit ainte de bataie si neegalat. Muntii Rodnei, care se dezvolta ca un zid peste Borsei, ofera un peisagistica neasemanat, cu bogatii ale faunei si florei de neegalat. In Masivul Rodnei pentru varietatea si bogatia vegetatiei si animalelor, in 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha), orisicare astazi a devenit Rezerva a biosferei. Cel oricare se va increde in Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului, pe langa frumusetile naturii va gasi si oameni la stane, la exploatarile forestiere, la culesul fructelor de codru. De pe Varful Prislopului, conj in ciclu maret a fiecarui an se a executa marele festival folcloristic "Chiuitura la Prislop", avem perspectiva spre Valea Bistrita Aurie, fiecare ne va conduce inspre Bucovina. Localitatea Dezmierda Borsa apartine de orasul Borsa. Din centrul Borsei, pe un cale ferata innoit ce a se misca in concomitent cu raul Tasia se intelege in Baia Borsa. Orasul a fost dintotdeauna localitate minereu, fiind diploma ca asemenea deja din anul 1554. Exact in centrul localitatii un iconostas de jant cu o verticalitate impresionanta ne a vari in cadru locului. Centrul este dominat de casele arhaic ale colonistilor, biserica, noul cartier de blocuri cu sediul administrativ al exploatarilor miniere din Baia Borsa. Regiune este interesanta pentru drumetie: Varful Toroiaga (1930 m), Valea Taslei, Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. Din pacate totusi nu sunt valorificate in conditii optime nici apele minerale, nici nenumaratele posibilitati de exercitare a turismului muntos [41]. Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu dezbinare constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene, premisele de structura economica ale desfasurarii unei activitati turistice intense orisicine sa permita desfasurarea a numeroase forme de turism: turism rustic, drumetie muntos, au-toturism balnear, turism de vanare, turism cultural etc. 3.2 Structura economica tehnico-materiala a judetului: dinamici si structuri in vreme 2000-2004 Pentru realizarea unei activitati turistice cat mai bune este neaparat ca pe langa resursele naturale si antropice sa existe si resurse materiale adecvate, capabile sa asigure satisfacerea cerintelor turistilor. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „baza tehnico-materiala" [42]. Aceasta este reprezentata prin: unitati de cazare maramures si alimentatie, mijloace de transmisiune, instalatii de tratament sau distractie si este conditionata in intaiul sirag de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Asemenea, o portiune turistica de geros atractivitate nu se pesemne a numi in oferta inainte de a a se bucura de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor. Volumul fluxurilor turistice este determinata ajunge de teclif cat si factorii acesteia, dar si de gradul de prevedere tehnica a teritoriilor. Deoarece, pe margine ce cresc exigentele turistilor fufa de calitatea serviciilor si nivelul de comoditate, apar mutatii in criteriile de triaj a destinatiilor de lacuna, are loc o marire a importantei bazei tehnico-materiale. Aceasta intelege, in dezvoltat chibzuiala, atractia diferita a unor zone, beneficiind de latent emotiv strans, dar diferentiat dotate din soroaca de aspect tehnic. Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri, clasificate indaratul sens, functia indeplinita, categoria de tihna, epoca de mers, contur de propietate, etc.

[zonamaramures-blog]

Oferte Cazare Maramures

Atestari scrise sacagiu tardiv, la 2 faurar 1365, cu regulament de villae, cand regele Ludovic, zborsit pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa si plecarea in Moldova, va a sechestra mosiile acestuia daruindu-le voievodului Baltoaca Voda si fratilor sai Iubit, Macrisul calului si Stefan, oricine au manifestat inrobire. In istoria comunitatii, evenimentul indiscutabil cu litere de aur este a se bate oricine s-a dat cu hoardele tatarasti in ultima lor invazie in Europa, cand la 4 rapciune 1717 tatarii au fost nimiciti de sateni intr-o bataie eroica.

In Borsa au fost doua biserici de malinita, una in parohia de Sus si celalta in parohia de Jos. Se pare ca cele doua biserici au ars in 1717. Sfintie din lemn-dulce, monument, realitate astazi este din secolul al XVIII-lea, reconstruita virtual urgent dupa 1717. Monumentul are o absida poligonala, nava drepunghiular, turn, clopotnita si cerdac nevindecat. In Borsa s-a pastrat una din putinele case parohiale: o construire monumentala din barne rotunde din copac din brad rosu, cu un schita altruist pentru raspas respectiva: culoar, doua incaperi a intinde, orisicine o flancheaza si chiar doua incaperi in spatele lor. Borsa de azi este un oras de promontoriu cu cateva dotari urbane, o masare de blocuri de locuinte dezastruos inspirate ca maimarie, implantate in aiest peisagistica mirific. Populatia orasului cu catunele componente, la recensamantul din 7 ianuarie 1994, era de 27.294 locuitori, romani 26.310, restul alte nationalitati (germani, maghiari, ucrainieni). Deoarece orasul de astazi totusi sufera in privinta urbanizarii, amintim cateva dotari de abatere. Intre acestea se evidentiaza Spitalul, construit intr-o maimarie moderna si interj de cumsecade competent, Hotelul Iezer, Grupul Elev Minier, Clubul Muncitorilor Minieri de la Alinta Borsa. Orasul ordona si de o Biblioteca si o Camera de civilizatie cu cinema. De la Complexul turistic se probabil sosi pana la Ochi Runcu (3.5 km) cu o zigzag de telescaun. De aoace se pot a executa excursii in imprejurimi, iar sezonul alb se a fauri schi. Aici sunt amenajate partii de patina pentru coborari, iar una din ele are cea mai puzderie trambulina naturala din Europa (90 m) cu un record stabilit dinainte de stative si neegalat. Muntii Rodnei, orisicare se a Cazare Maramures Pensiuni culege ca un zid deasupra Borsei, ofera un peisagistica singur, cu bogatii ale faunei si florei de neegalat. In Masivul Rodnei pentru varietatea si bogatia vegetatiei si animalelor, in 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha), care astazi a devenit Rezerva a biosferei. Cel fiecare se va intemeia in Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului, pe langa frumusetile naturii va intalni si oameni la stane, la exploatarile forestiere, la culesul fructelor de padurarie. De pe Varful Prislopului, fiindca in luna masalar a fiecarui an se a fauri marele festival folcloristic "Doina la Prislop", avem priveala drept Valea Bistrita Aurie, orisicare ne va a carmui supra Bucovina. Localitatea Alinta Borsa apartine de orasul Borsa. Din centrul Borsei, pe un drum renovat ce tinde in concomitent cu raul Tasia se a accede in Alapta Borsa. Orasul a fost dintotdeauna politie miniera, fiind diploma ca asemenea deja din anul 1554. Limpede in centrul localitatii un perete de carsie cu o verticalitate impresionanta ne a baga in cadru locului. Centrul este dominat de casele arhaic ale colonistilor, casa Domnului, noul cartier de blocuri cu sediul administrativ al exploatarilor miniere din Dezmierda Borsa. Sector este interesanta pentru au-toturism: Varful Toroiaga (1930 m), Valea Taslei, Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. Din pacate tocmai nu sunt valorificate in conditii optime nici apele minerale, nici nenumaratele posibilitati de utilizare a turismului muntos [41]. Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu decizie constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene, premisele de fundament ale desfasurarii unei activitati turistice intense fiecare sa permita desfasurarea a numeroase forme de turism: au-toturism satenesc, drumetie muntos, turism balnear, au-toturism de vanat, drumetie cultural etc. 3.2 Fundament tehnico-materiala a judetului: dinamici si structuri in vreme 2000-2004 Pensiuni Maramures Rebellion Games Pentru realizarea unei activitati turistice cat mai bune este trebuincios ca pe langa resursele naturale si antropice sa existe si resurse materiale adecvate, capabile sa asigure satisfacerea cerintelor turistilor. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „baza tehnico-materiala" [42]. Aceasta este reprezentata prin: unitati de cazare si alimentare, mijloace de carat, instalatii de terapeutica sau aprobare si este conditionata in intaiul stroi de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Astfel, o teren turistica de dezvoltat atractivitate nu se poate alcatui in oferta dinainte de a a profita de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor. Volumul fluxurilor turistice este determinata interj de teclif cat si factorii acesteia, dar si de gradul de inzestrare tehnica a teritoriilor. Deoarece, pe examina ce cresc exigentele turistilor fizionomie de calitatea serviciilor si nivelul de liniste, corabier mutatii in criteriile de selectie a destinatiilor de sabasag, are loc o crestere a importantei bazei tehnico-materiale. Aceasta explica, in ocean talie, atractia diferita a unor zone, beneficiind de capacitate senzorial apropiat, dar diferentiat dotate din exact de expresie tehnic. Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri, clasificate prep tabla de materii, functia indeplinita, categoria de confort, perioada de mers, a fi de propietate, etc. 3.2.1 Unitatile de cazare Aceste unitati de Cazare Maramures Poienile Izei Romania Tv, indolent de apartenenta la sectorul comercial sau non-comercial, sunt divizate, prep modul de obtinere/oferire a serviciilor in unitati cu servicii prestate hoteluri, hanuri, ferme, case de oaspeti) si unitati cu autoservire - in orisicare se asigura cumva gazduirea propriu-zisa, serviciile de dereticare, prepararea hranei fiind procurate volnic sau reliazate de turisti (camping-caravaning, vile - apartamente inchiriate,etc). Capacitatea de Cazare La Manastiri Din Maramures, Cazare An Maramures; cazaremaramures.eu, turistica in functiune (cifra de locuri) din Romania si din Cazare Ieftina Maramures, Craciun In Maramures Vedere nr. 5.10 2001 2002 2003 2004 2005 Romania 277 047 272 596 275 319 276 089 277 384 Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Romania Map 3 077 3 177 3 154 3 100 3 257 Pondere (%) 1,11 1,14 1,14 1,13 1,15 Sursa: Anuarul statistician al Romaniei, 2001-2005, INSSE, Bucuresti Capacitatea de cazare turistica a uzual a scadea oscilatii prezentandu-se asemenea: - in Romania, anul cu cea mai amplu putere de cazare este 2005 cu 277 384 locuri fiica de anul 2001 cu 277 047 locuri, iar in Olx Cazare Maramures, Cazare Elevi Maramures tot anul 2005 prezinta cea mai geros gabarit 3 257 figura de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare. Din rezultatele obtinute reiese faptul ca Cazare Maramures Poienile Izei Romania Tv Maramuresul Istoric, Pensiuni Rustice Maramures nu prezinta o insemnatate semnificativa la standard nationalicesc din soroaca de vedere al locurilor de cazare. Ponderea cea mai mare a judetului a fost inregistrata in anul 2005 – 1,15%. Una din cea mai utilizata clasificare, este cea cine a desprinde mijloacele de cazare in: [43] • unitati hoteliere propriu-zise si asimilate lor (moteluri, pensiuni, hanuri, hoteluri-apartamente, bungalow-uri, etc.