#cuvântul lui dumnezeu

[mihaicioranu]

[a-godman]

Ne ostenim zilnic asupra lui Cristos pentru a avea mâinile pline de Cristos pentru a I-L oferi lui Dumnezeu

Trebuie să vedem cum să trăim o viață în ochii lui Dumnezeu care să ne permită să-L savurăm pe Cristosul atotinclusiv reprezentat de țara bună; trebuie să trăim o viață de osteneală asupra lui Cristos zilnic pentru a obține un produs bogat al lui Cristos și pentru a avea mâinile pline de Cristos atunci când venim la adunări pentru a ne închina Domnului. Amin! În calitate de credincioși în…

[ciochinaflorin]

138 I 2024. CUVÂNTUL, SEMNELE PREZENȚEI DIVINE ȘI CREDINȚA [ Exodul 4.5 I Exodul 4.27-31 I Faptele Apostolilor 13.12] 17 Mai 2024

138 I 2024. CUVÂNTUL, SEMNELE PREZENȚEI DIVINE ȘI CREDINȚA I Podcast I Pasaje Biblice : Exodul 4 : 5 I Exodul 4 : 27 – 31 I Faptele Apostolilor 4 : 29 – 30 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 17 Mai 2024 I Atunci când Cuvântul Lui Dumnezeu care este rostit, este însoțit de semnele care dovedesc prezența Lui Dumnezeu, se produce credința în ascultătorii prezenți în locul respectiv. În…

[uncrestinnou]

Cel mai important gest al nostru

Scriptura este foarte clară: creștinii ar trebui să fie cunoscuți pentru dragostea lor. În repetate rânduri, Cuvântul lui Dumnezeu ne spune că dragostea ar trebui să fie cea mai importantă calitate a noastră.

Poate că sunteți familiarizați cu afirmațiile lui Isus din Matei 22:36-40, unde El spune că cea mai mare poruncă este să-L iubim pe Dumnezeu cu tot ceea ce suntem. Dar la fel de important este să îi iubim pe ceilalți.

Isus spune chiar în Ioan 13:35 că toată lumea ne va recunoaște ca fiind ucenicii Săi după modul în care îi iubim pe ceilalți. Nu vom fi recunoscuți după cunoștințele noastre despre Biblie, după familiile noastre, după cariera pe care o urmăm sau după timpul petrecut la biserică. Deși toate acestea sunt lucruri importante, Isus spune că cea mai importantă calitate este modul în care îi iubim pe ceilalți oameni.

1 Petru 4:8 ne spune același lucru: ar trebui să fim printre cei mai iubitori oameni de pe pământ, iar scopul nostru ar trebui să fie acela de a ne iubi profund unii pe alții. Petru, autorul acestui verset, spune, de asemenea, că dragostea este cheia pentru a-i ierta pe ceilalți. Așa cum am fost iertați de Isus, dragostea noastră pentru alți oameni ar trebui să ne încurajeze să îi iertăm pe cei care ne-au greșit.

Iertându-i pe cei care ne-au maltratat este unul dintre cele mai grele lucruri de făcut - necesită să iubim profund. De aceea, iertarea este o dovadă a unei vieți marcate de dragostea lui Dumnezeu.

Așadar, dacă cei mai apropiați prieteni ai tăi ar fi întrebați care sunt cele mai bune calități ale tale, ce ar spune ei? Calitatea ta de top ar fi cât de iubitor ești față de ceilalți? Dacă nu, să știi că nu ești singur. Niciunul dintre noi nu este perfect și cu toții putem face mai mult la acest capitol.

Așadar, ce măsuri poți lua pentru a-i iubi mai bine pe ceilalți? Există persoane care ți-au greșit și pe care trebuie să le ierți? Există persoane cărora le-ai greșit și cu care trebuie să te împaci? Alcătuiește o listă de moduri în care poți arăta iubire altor oameni. Fă-ți timp astăzi pentru a-i cere lui Dumnezeu să te ajute să devii mai iubitor. Amin 🙏🙏❤️🇮🇱

[arhivaduhovniceasca]

Mântuirea se face prin Dumnezeu. Noi degeaba vrem să facem niște lucruri extraordinare. Ceea ce trebuie să facem noi este să ne lăsăm în mâinile lui Dumnezeu și apoi lucrează Dumnezeu ca un Sfânt, cum știe cu fiecare dintre noi, și dacă vrea Dumnezeu să ne afirme, ne afirmă, și dacă nu vrea Dumnezeu să ne afirme, degeaba vrem să ne afirmăm noi. Asta înseamnă să urmăm exemplul Maicii Domnului, să fim smeriți, adică să fim fără veleități, și mai ales fără veleități religioase. Nu zice nimeni că nu trebuie să ocupăm, ca creștini, locuri de frunte în societate, locuri de frunte în cultură, locuri de frunte chiar în conducerea oamenilor. Putem să avem astfel de locuri și să dea Dumnezeu să fie cât mai mulți creștini la locuri de frunte și la locuri din care să poată ajuta pe alții, dar lucrul de căpetenie pentru noi este să-I slujim lui Dumnezeu și să ne ridice Dumnezeu acolo unde vrea El să fim. Așa a făcut Maica Domnului. Maica Domnului parcă ar fi știut cuvântul Sfântului Isaac Sirul că: „Desăvârșirea este o prăpastie de smerenie”.

Arhimandritul Teofil Părăian

[editura-pazitorul-adevarului]

Dumnezeu este iubire

„Cine nu iubește n-a cunoscut pe Dumnezeu pentru că Dumnezeu este dragoste.” 1 Ioan 4:8 Dumnezeu este iubire. Natura Lui, legea Sa, sunt iubire. Aşa a fost şi va fi totdeauna. Orice manifestare a puterii creatoare este o expresie a iubirii infinite. ¹⁰⁴ Prin puterea Lui, vara şi iarna, semănatul şi seceratul, ziua şi noaptea, urmează una alteia într-o perfectă succesiune. Prin Cuvântul Lui…

[pastorhogg]

Credință intenționată pentru 16 februarie

Previzualizarea de astăzi La începutul zilei: înrădăcinat în Cuvântul lui DumnezeuAceastă meditație de dimineață la Psalmul 1:1-3 ne amintește că adevărata hrană spirituală vine din plăcerea în legea lui Dumnezeu. Ca un copac plantat lângă pâraie de apă, cei care meditează la Scriptură vor da roade la timp și vor găsi putere în toate împrejurările. Paradoxul puterii în slăbiciune: Exegeza din 2…

[dianapopescu]

20 noiembrie: Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul

Sfântul Cuvios Grigorie s-a născut în orașul Decapolis din Isauria, în secolul al VIII-lea. Din copilărie a iubit casa Domnului și slujbele bisericești. A citit constant și cu respect Sfânta Scriptură. Pentru a evita o căsătorie aranjată de părinții săi, a plecat de acasă și și-a petrecut intreaga viață ca un rătăcitor. A călătorit la Constantinopol, Roma, Corint, și a trăit o vreme ca ascet pe Olimp. Sfântul Grigorie a propăvăduit Cuvântul lui Dumnezeu pretutindeni, ortodocșilor care era persecutați, torturați și întemnițați de iconoclaști.

https://www.diane.ro/2024/11/20-noiembrie-sfant-cuvios-grigorie-decapolit.html

[euvincurand1]

Eliberează-te din carcera păcatului!

Unul dintre cele mai subtile și cumplite lucruri despre păcat este că faptul ca orbeste oamenii și nu mai realizează că tot ceea ce au este doar pentru o vreme, nu mai pot vedea că fala și gloria lor materială sunt doar temporare. S-ar putea întâmpla oricui, legându-se de lucruri și situații, chiar și Asaph era pe punctul de a cădea din invidie:  Psalmul 73: 2   2. Totusi, era sa mi se indoaie piciorul si era sa-mi alunece pasii! 3. Caci ma uitam cu jind la cei nesocotiti, cand vedeam fericirea celor rai.2. Dar harul lui Dumnezeu, care abundă întotdeauna exact acolo unde păcatul ar dori să-și dezlănțuie furia, l-a făcut pe psalmist să se întoarcă la el însuși și să termine psalmul spunând: Ps 73:28  Cat pentru mine, fericirea mea este sa ma apropii de Dumnezeu: pe Domnul Dumnezeu Il fac locul meu de adapost, ca sa povestesc toate lucrarile Tale. Dacă ți s-a întâmplat o situație similară, să știi că probabil ești chiar tu acea persoana pe care Dumnezeu a ales-o pentru a scoate pe cineva din capcana propriei opulențe, a falei și a mandriei de sine. Roaga-te  cu mine:  Doamne, fa ca inima mea să fie mereu plină de compasiune pentru toți, în special pentru cei care prosperă în moduri ilicite, astfel încât să fiu vehicolul  necesar pe care îl folosești pentru a le aduce Cuvântul Tău de eliberare din închisoarea propriilor lor posesii și dorințe. Mulțumesc Doamne pentru acest mandat important.Rămân neclintit în Tine. În Numele lui Isus, Amin @Cristina Ricci Ministries montaj :@Any Petrov

[a-godman]

Să obținem un surplus din Cristos și să-l aducem la adunări pentru a ne închina lui Dumnezeu în mod corporativ

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să-L contactăm pe Domnul, să Îl savurăm pe Domnul și să tratăm multe lucruri, astfel încât să putem să ne ostenim asupra lui Cristos pentru a obține un surplus din Cristos pe care să-l aducem la adunările bisericii pentru închinarea lui Dumnezeu și pentru hrănirea sfinţilor pentru zidirea bisericii. Amin! Săptămâna aceasta venim la subiectul,…

[ciochinaflorin]

288 I 2024. DUMNEZEU ESTE APĂRĂTORUL VĂDUVELOR [Psalmul 68.5-6 I 1 Samuel 24.15] 14 Octombrie 2024

288 I 2024. DUMNEZEU ESTE APĂRĂTORUL VĂDUVELOR I Podcast I Pasaje Biblice : Psalmul 68 : 5 – 6 I I Samuel 24 : 15 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 14 Octombrie 2024 I Dumnezeu este Apărătorul văduvelor ! Despre Dumnezeu scrie că : „El este tatăl orfanilor, apărătorul văduvelor, El, Dumnezeu …”. (Psalmul 68 : 5) Înțelegem la ce se referă cuvântul tată dar astăzi, cu ajutorul Lui…

[mihaicioranu]

MAi dULcE dEcÂT MiErEA cUvÂNtUL LUi dOmNU dUmNEzEU sAvAOT împĂrAtUL sLAvEi iİsUS ÎNvĂțĂtOrUL <>MArİ SLĂvitE prEAîNALtE sUNt LUcrĂriLE LUi dUmNezEU❌️❌️❌️🔥🔥☦️♋️🎶

[uncrestinnou]

Devenind asemenea lui Hristos

Scriptura ne spune că noi, cei care aparținem lui Hristos, suntem acum ambasadori pentru Hristos. În calitate de ambasadori, suntem însărcinați cu două lucruri: misiunea lui Dumnezeu și caracterul lui Isus.

Scopul pe care ni-l stabilește acest pasaj pare destul de simplu: să devenim din ce în ce mai mult ca Isus în modul în care acționăm, gândim și simțim și, de asemenea, să îndeplinim scopurile pe care Dumnezeu le are pentru viața noastră. Avem sarcina de a împlini lucrarea lui Dumnezeu în modul în care El dorește să o facă, urmând „cuvântul adevărului” sau Biblia.

În calitate de creștini, ar trebui să ne străduim să fim asemenea lui Hristos. Vrem să avem aceeași minte și atitudine pe care le-a avut El. Încurajarea lui Pavel către Timotei din 2 Timotei 3:15 întărește această mentalitate cu privire la caracterul nostru. În mijlocul unei culturi care cârtește și se ceartă, tu acționează ca Isus.

În această scrisoare, Pavel îi spune lui Timotei să nu se rușineze de trecutul său, ci, în schimb, să lase trecutul său să fie o mărturie a modului în care Isus i-a schimbat viața. Trecutul tău face parte din povestea ta și nu este ceva de care să-ți fie rușine. Este o modalitate prin care le poți arăta altora cum Isus ți-a schimbat viața.

Cel mai bun mod în care putem continua să fim transformați de Isus este să căutăm continuu adevărul Său în Scriptură. Pe măsură ce viața noastră este condusă de Scriptură și Duhul Sfânt, mintea, inima și mâinile noastre sunt schimbate pentru a semăna mai mult cu Hristos.

Cum te poți asemăna mai mult cu Hristos astăzi? Gândește-te la câțiva pași mici pe care îi poți face pentru a începe să îți schimbi gândirea și acțiunile spre misiunea lui Dumnezeu sau spre caracterul lui Hristos. Cere-i ajutorul lui Dumnezeu în timp ce încerci să-L urmezi zilnic. Amin🙏🙏❤️🇮🇱

[arhivaduhovniceasca]

Sf Grigorie Palama

Orice cuvânt, scrie el în alt loc, poate fi contrazis de alt cuvânt, dar cine poate contrazice viața?

Sfântul Grigorie Palama, fidel Sfintei Scripturi şi tradiţiei patristice, afirmă că adevărata viață a omului este cea plină de harul nezidit al lui Dumnezeu, pentru că această necesitate o are de la facerea lui. [..]Mai teologic spus, omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu pentru a ajunge la asemănarea cu El (Omilia 60, 2).

[..]  omul a fost zidit să trăiască prin har şi de aceea el nu-şi poate găsi împlinirea decât prin dobândirea harului.

„Omul curățit de patimi, părtaș dumnezeieștii veșnicii”

Astfel, în acest articol, am dori să prezentăm câteva date despre învățătura lui despre viața în Hristos, care pentru sfântul nostru teolog este petrecerea omului în lumina dumnezeiască nezidită. Toată învă­țătura lui Palama vorbește în definitiv despre această unire a creatului cu necreatul. Credința noastră nu stă în cuvinte, ci în lucruri, scrie sfântul (Către Filothei 7), pentru că învățătura noastră, predată de cel care a fost și Theos și Theologos (Apodictic 2, 16), adică de Hristos, nu se bazează pe noțiuni abstracte, ci pe viață, pe pragmata, pe unirea mai sus menționată. Orice cuvânt, scrie el în alt loc, poate fi contrazis de alt cuvânt, dar cine poate contrazice viața? (Pentru cei ce se liniștesc..., 1, 3, 13) Cine poate nega viața omului atunci când harul Duhului Sfânt este prezent în ea?

Sfântul Grigorie Palama, fidel Sfintei Scripturi şi tradiţiei patristice, afirmă că adevărata viață a omului este cea plină de harul nezidit al lui Dumnezeu, pentru că această necesitate o are de la facerea lui. A fost făcut să trăiască cu Ziditorul lui. Mai teologic spus, omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu pentru a ajunge la asemănarea cu El (Omilia 60, 2). Prin chipul lui Dumnezeu, el a primit nu numai sufletul raţional, care este înrudit cu Dumnezeu, dar şi harul Duhului Sfânt. Ochii îngerilor vedeau atunci sufletul omului unit în simţire şi trup (carne) şi vedeau un alt dumnezeu, nu numai unul făcut pe pământ din bunătatea dumnezeiască, minte şi trup el însuşi, ci preschimbat după harul lui Dumnezeu din prisosul acestei bunătăţi, aşa încât el însuşi să fie trup şi minte şi duh, iar sufletul să aibă şi calitatea de a fi după chipul şi asemănarea dumnezeiască în totalitate ca unul ce este unitar în minte şi raţiune şi duh (Apodictic 2, 85). Expresia preschimbat după harul lui Dumnezeu (κατὰ θεοῦ χάριν μεμορφωμένον) exprimă un mare adevăr: omul a fost zidit să trăiască prin har şi de aceea el nu-şi poate găsi împlinirea decât prin dobândirea harului.

Vederea luminii taborice

Viața în Hristos, în învățătura sfântului, are ca scop vederea luminii taborice, iar pentru a atinge această țintă, omul trebuie să urce treptele spre Dumnezeu, mai cărturăresc zicând, să împlinească anumite premise.

,,S-a făcut dară Fiul lui Dumnezeu om, ca să arate la ce înălțime ne va urca... ca să fie un mijlocitor ca unul ce este îndoit în fire, armonizând fiecare parte cu partea potrivită, ca să dezlege legătura păcatului... ca să arate iubirea lui Dumnezeu pentru noi... ca să arate că firea noastră este bună de la facerea ei de către Dumnezeu, ca să se facă începător și încredințare a Învierii și a vieții celei veșnice, desfiinţând deznădejdea, ca făcându-se fiu al omului și împăr­tășindu-se de moarte (mortalitate în text), fii ai lui Dumnezeu să ne facă, părtași ai dumnezeieștii veșnicii, ca să arate că firea omului a fost creată după chipul lui Dumnezeu deasupra celorlalte făpturi... această înrudire era atât de mare, încât omul și Dumnezeu să se adune într-un ipostas... ipostasul lui Dumnezeu Cuvântul..."

Mai mult, dincolo de lucrarea Lui mântuitoare, Hristos rămâne cu noi și împreună-lucrează cu noi (Decalogul legii celei după Hristos, 259) și ne dă mâna de ajutor (Omilia 2, 48) în lupta noastră pentru a avea o viață în Hristos.

Viața în Hristos se săvârșește după marele nostru teolog în Biserică, comunitatea îndumnezeirii (Apodictic 2, 78), prin Sfântul Botez, prin împlinirea poruncilor, prin pocăință și prin îm­părtășirea cu Trupul și Sângele Lui (Omilia 60, 11). Palama insistă în special pe Taina Botezului și Taina Euharistiei, pentru că în acestea două este recapitulată toată iconomia teandrică (Omilia 60, 11). Prin Sfintele Taine îl imităm pe Hristos, iar Botezul este începutul acestei imi­tări, deoarece este tip al îngropării și Învierii Domnului (vezi mai sus). Atunci când începe să rodească harul Botezului în om, are loc prima înviere (Către Xeni, 199). Prin Euharistie, Hristos devine un trup cu noi și ne luminează așa cum a luminat și trupurile ucenicilor pe Tabor: [..]

Pocăința este vitală în viața credinciosului, inima lui trebuie să se curățească de patimi prin pocăință, mărturisire, lacrimi fierbinți, smerenie adâncă, fapte bune, rugăciune prelungită și isihie sfântă (Omilia 53, 53). Această metanoia sinceră și caldă, plină de întristarea cea după Dumnezeu, îl îndepărtează pe credincios de păcat (Xeni, 228). Metanoia, scrie el, înseamnă a urî păcatul, este începutul și sfârșitul vieții noastre în Hristos (Omilia 59, 492). 

Rugăciunea este esențială pentru viața în Hristos în viziunea Sfântului Grigorie, el fiind un apărător al monahilor isihaști care se rugau neîncetat cu rugăciunea Doamne Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă, iar prin această multă râvnă ajungeau la vederea luminii Taborului. Nimic nu ajută mai mult decât rugăciunea în procesul nostru de unire cu Hristos, pentru că aceasta are puterea unirii omului cu Dumnezeu.

''Aproape toate darurile Duhului sunt date celor vrednici în timpul rugăciunii... iar ridicarea minții către Dumnezeu se face prin rugăciune... prin rugăciune cunoaștem prin simțirea înțelegătoare că bun este Domnul, scrie sfântul. Aici sfântul punctează o învă­țătură pe care a insistat el, anume, aceea a simțirii lui Dumnezeu prin ridicarea minții către El prin rugăciune.

[editura-pazitorul-adevarului]

Un Dumnezeu personal

„Dumnezeu… La sfârșitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul Său… El care este oglindirea slavei Lui și întipărirea Fiinţei Lui și care ţine toate lucrurile cu Cuvântul puterii Lui, a făcut curăţirea păcatelor și a șezut la dreapta Măririi în locurile prea înalte.” Evrei 1:1-3 Dumnezeu este Spirit; cu toate acestea, este o Fiinţă personală, pentru că aşa se descoperă. ¹⁰ Ca fiinţă personală,…

[spiritual123]

În cartea Apocalipsa, Sf. Ioan este îndemnat să mănânce cartea în capitolul 10, versetele 8-10. Textul biblic din Apocalipsa 10:8-10 (Biblia Cornilescu) spune:

"Și glasul pe care-l auzisem din cer mi-a vorbit iarăși și mi-a zis: 'Du-te de ia cărticica deschisă din mâna îngerului care stă în picioare pe mare și pe pământ!' M-am dus la înger și i-am zis să-mi dea cărticica. 'Ia-o', mi-a zis el, 'și mănânc-o; ea îți va amărî pântecele, dar în gura ta va fi dulce ca mierea.' Am luat cărticica din mâna îngerului și am mâncat-o; în gura mea a fost dulce ca mierea, dar după ce am mâncat-o, mi s-a umplut pântecele de amărăciune."

Semnificația simbolică

Asimilarea Cuvântului lui Dumnezeu: Actul de a mânca cărticica simbolizează asimilarea deplină a Cuvântului lui Dumnezeu 📖. Ioan nu doar că trebuie să citească sau să audă mesajul divin, ci să îl integreze complet în sine, să-l trăiască și să-l înțeleagă profund.

Dulceața și amărăciunea: Dulceața inițială în gură reprezintă plăcerea și bucuria de a primi Cuvântul lui Dumnezeu, care este adevărat și bun 🍯. Amărăciunea în pântece simbolizează suferința și dificultățile care pot rezulta din trăirea și proclamarea acestui mesaj.

Profet și martor: Prin acest act, Ioan este întărit și pregătit să fie un profet și un martor al Cuvântului lui Dumnezeu 🌟. El este chemat să transmită mesajele pe care le primește, indiferent de dificultățile care pot urma.

Această secțiune din Apocalipsa reflectă o temă comună în profeția biblică, unde profetul este chemat să internalizeze mesajul divin înainte de a-l transmite altora, subliniind astfel importanța și seriozitatea mesajului.