#Suzanna Keller | Explore Tumblr Posts and Blogs

the-record-obituaries · 5 years

Text

Aug. 28, 2019: Obituaries

Lexie Roberts, 89

Mrs. Lexie Juanita Dowdy Roberts better known as "Ma" gained her angel wings on August 24, 2019 at the age of 89.

Funeral services will be held 2:00 p.m., Saturday August 31, at Reins Sturdivant Chapel with Rev. Victor Church, Pastor Steve Shumate and Brother Brandon Dillard officiating. Burial will be in Bethany Baptist Church Cemetery, North Wilkesboro. The family will receive friends from 6:00 until 8:00 Friday evening, August 30, 2019 at Reins Sturdivant Funeral Home.

Ma was born March 30, 1930 in Guilford County to John Arland Dowdy and Lexie Viola Blackburn Dowdy Honeycutt. She was preceded in death by her parents, her husband; Leroy Roberts, and her daughter, Renea Taylor.

She is survived by her sons, John Roberts of Butner, NC, Don Roberts of Checotah, Oklahoma and Paul Roberts of Millington, Tennessee, grandchildren; Tay Taylor, Adrian Taylor, Candy Caldwell all of Winston Salem, NC, Carmy Taylor of North Wilkesboro, NC, Fletcher Roberts of Alma, Michigan, Kristi Roberts of Union, SC, as well as several distant grandchildren; great grandchildren; Zane Caldwell and Kala Douglas of Winston Salem, NC, Max Taylor of North Wilkesboro, NC, Devin Heinz of Union, SC, Destiny and Kara Church of Wilkesboro, NC, and several distant great grandchildren.

Ma worked for many years at Gardner Mirror as well as a CNA at Home Care of Wilkes and Avante.

She was known for her kind, mischievous, loving nature and was a hard working simple woman who loved everyone. She didn't care about worldly riches because she always said she had a mansion waiting. Ma loved to garden, grow flowers, do sequin embroidery, dip snuff, eat chocolate, go to the beach and read her Bible, but most of all spread the word of God.

She was a faithful member of Bethany Baptist Church. Ma always sat in the second pew on the right side of the church. She attended until her health declined. When not able to attend, Ma still praised the Lord daily.

Even as the Alzheimer's progressed her love for Jesus remained. This terrible disease took so much from her but never her faith. Her favorite quote was "God loves you and so do I."

The family wishes to thank the entire staff of Westwood Hills who have helped take care and love Ma for the last five years. A very special thanks to the staff on the Spark Unit and Orange Hall where Ma resided. The family also wishes to thank Mountain Valley Hospice for their loving

support the last few months.

In addition to flowers, memorials may be made to the Alzheimer's Association, Attn: Molly Goote 31 College Place Ste. D 103, Asheville, NC 28801 c/o Walk for Ma.

Arlena Creasman, 79

Mrs. Arlena Virginia Barker Creasman, age 79 of North Wilkesboro, wife of LaMar Creasman, died Friday, August 23, 2019 at her home.

A Celebration of Life Service will be held 2:00 p.m. Thursday, August 29, 2019 at St. Paul's Episcopal Church with Rev. Kedron Nicholson officiating. The family will receive friends Wednesday evening from 6:00PM until 8:00PM at Reins-Sturdivant Funeral Home.

Mrs. Creasman was born June 17, 1940 in Ashe County to Lee and Ilene Gilley Barker. She was a social worker at Wilkes County Social Services and retired from New River Mental Health as a counselor. She also specialized in working with children as a private counselor. She continued working for BROC Head Start as a counselor. Arlena was a friend and caregiver to many. She gave herself to others every day of her life. She loved her family and her many friends. She especially loved her grandkids and great-grandkids and made each of them always feel like they were the favorite.

She was preceded in death by her parents; one sister, Kathy Sapp; and her brothers-in-law, Delbert Sapp and Haskell (Frog) Hartsog.

She is survived by two daughters, Vickie Shupe Shew and husband, Claude Shew, Jr., and Robin Shupe Keller and Dave Keller; one son, David Lee Shupe and wife, Karen Rhoades Shupe; five grandchildren, Chris Ferguson and wife, Jessica, Karrie Shew Combs and husband, Matthew, Maggie Shupe, Sophia Shupe, and Amber Keller; six great-grandchildren, Levi Ferguson, Ty Ferguson, Bryce Ferguson, Tori Ferguson, Owen Combs and Addie Combs; one sister, Janet Hartsog; and three special nephews.

In lieu of flowers, memorials may be made to BROC Head Start, 701 Veterans Drive, North Wilkesboro, NC 28659; Wilkes ADAP Program, P.O. Box 968, North Wilkesboro, NC 28659; or NC Cooperative Extension Master Gardeners Program, Wilkes County Center, Executive Drive, Wilkesboro, NC 28697.

Vecie Shoemaker, 86

Mrs. Vecie Hall Shoemaker, age 86 of North Wilkesboro, passed away Friday, August 23, 2019 at her home.

Graveside services were August 25, at Arbor Grove Baptist

Church Cemetery with Rev. Lane Roark officiating.

Mrs. Shoemaker was born September 28, 1932 in Wilkes County to Clarence E. Hall and Verna Shumate Hall. She retired from Thom McAn Manufacturing, Inc.

She was preceded in death by her parents and four sisters; Marie Hall Karriker, Catherine Hall Lovette, Sue Hall Miller and Wanda Hall Adams.

Mrs. Shoemaker is survived by her husband; Bobby E. Shoemaker of the home, two daughters; Lynn Shoemaker Dyer and husband Danny of Millers Creek, Diane Shoemaker Cannon of Wilkesboro, a son; Bobby F. Shoemaker

and wife Pam of North Wilkesboro, four grandchildren; Robin D. Hamby and husband Matt, Amber C. Shumate and husband Andy, Ashley D. Cannon and fiancé Bobby Sheets and Adam P. Shoemaker, six great grandchildren; Aaron Hamby, Adrienne Hamby, Emeliegh Shumate, Ashlyn Shumate, Dawson Sheets and Gage Sheets, two sisters; Lucille Hall Johnson of Thurmond and Hazel Hall Brown of Moravian Falls and one brother; Ronnie Stone and wife Bonnie of McGrady.

Flowers will be accepted or memorials may be made to Wake Forest Baptist Health Care at Home Hospice 126 Executive Drive Suite 110, Wilkesboro, NC 28697.

Michael Pennington, 60

Michael Andrew Pennington, age 60, of Millers Creek, passed away Thursday, August 22, 2019 at his home. He was born April 16, 1959 in Ashe County to William Watson and Reba Phillips Pennington. Michael was a member of Boiling Springs Baptist Church. He enjoyed fixing up old cars and was employed with Tiny's Alignment as a mechanic. He was preceded in death by his parents.

Surviving are his wife, Sandra Polk Pennington; son, Dustin Pennington of Wilkesboro; sisters, Becky Beach and spouse Johnny of Washington, NC, Nancy Pennington of Wilkesboro; grandchildren, Emmalyne Pennington, Benjamin Pennington, Keegan Pennington; and nephew, Cody Beach.

Funeral service was August 25, at Boiling Springs Baptist Church with Pastor Joey Moore and Pastor Victor Church officiating. Burial followed in the church cemetery.

Flowers will be accepted or memorials may be made to Miller Funeral Service to help family with funeral expenses.

Miller Funeral Service is in charge of the arrangements.

Pallbearers were Cody Beach, Johnny Beach, Clinton Reins, deacons: Raymond Eller, Jerry Eller, Fred Martin, Jeff Phipps, Pedro Sanchez, Steve Jenkins, and James Parker. Honorary pallbearers will be Benjamin Pennington and Keegan Pennington.

Aurelia Delp, 78

Mrs. Aurelia Allen Brown Delp, age 78 of Millers Creek, wife of Robert Clayton Delp passed away Thursday, August 22, 2019 at her home.

Funeral services will be held 2:00 PM Thursday, August 29, 2019 at Millers Creek United Methodist Church with Rev. Cokie Bristol officiating. Burial will be in Mountlawn Memorial Park. The family will receive friends from 12:30 until 1:30 at the church.

Mrs. Delp was born October 4, 1940 in Wilkes County to John Quincy Brown and Ona Belle Blackburn Brown. She graduated from Wilkes Central High School in 1960, was a Senior Girl Scout and enjoyed gardening and cooking. She worked in retail at the Sears store before becoming a fulltime Homemaker. Mrs. Delp was a member

of Millers Creek United Methodist Church.

In addition to her parents, she was preceded in death by three sisters; Mary James and husband John, Martha Faw and husband Gurnie and Betty Jennings and three brothers; Quincy Brown and wife Gladys, James Brown and wife Sally Adkins and Clayton Brown and wife Ruby.

She is survived by her husband; Robert Clayton Delp of the home, a daughter; Tina Delp of Millers Creek, a son; Tony Delp and wife Jennifer of Fuquay-Varina, two grandchildren; Richard "Clayton" Delp and Christine Delp and a brother in law; Ralph Jennings of Gaffney, SC.

Flowers will be accepted or memorials may be made to Wake Forest Baptist Health Care at Home Hospice 126 Executive Drive Suite 110 Wilkesboro, NC 28697.

Nancy Thompson, 64

Nancy Trudean Thompson, age 64, of Millers Creek, passed away Wednesday, August 21, 2019 at Forsyth

Medical Center. Mrs. Thompson was born February 17, 1955 in Wilkes County to her mother, Faye Dancy Combs. She was a member of Pine View Baptist Church. She loved to play the piano, in which she was the pianist and was faithful to her church as long as she was able. Nancy dearly loved her family. She vol

unteered with Meals on Wheels and Senior Companions. Nancy was preceded in death by her mother.

�� Surviving are her daughter, Suzanna Harrold of Hays; son, Ashley Winfield Harrold of Hays; grandchildren, Lydia Harrold, Jaseanna Trudean

Harrold, Landon Ray Harrold, Samuel Winfield Harrold, Alyssia Harrold; great grandchildren, Oakley Aspen Weaver and Kaycen Grey Bartleson; sister, Brenda Miller and spouse Dean of North Wilkesboro; brothers, Michael Combs, Joey

Combs and spouse Chasity all of Millers Creek; father, Rev. Amos Combs and spouse Iris of Millers Creek; special friends and neighbors, Billy and Jerrie Rash; and her dog, Benny.

Funeral service was August 24, at Pine View Baptist Church with Pastor Steve Shumate, Rev. Kevin Souther, Rev. Jason Wiles, Rev. Amos Combs officiating. Burial followed in Mountlawn Memorial Park.

Flowers will be accepted. Miller Funeral Service is in charge of the arrangements.

Bobby Bumgarner, 82

Mr. Bobby Gray Bumgarner, age 82 of Wilkesboro, passed away Tuesday, August 20. 2019 at Wake Forest Baptist-Wilkes Medical Center.

Funeral services were August 23, 2 at Reins Sturdivant Chapel with Rev. Jamie McGuire officiating. Burial was in Scenic Memorial Gardens.

Mr. Bumgarner was born July 31, 1937 in Wilkes County to John Alonzo Bumgarner and Cilla Creola Watts Bumgarner. He retired after 45 years of service from the North Carolina Department of Transportation. Mr.

Bumgarner was a member of Pilgrim Baptist Church.

He was preceded in death by his parents, a son; Michael Graylin Bumgarner, a sister; Gladys Margaret Bumgarner Shumaker, four brothers; Ted Bumgarner, Jim Bumgarner, Rex Bumgarner and Rale Bumgarner and a sister in law; Ruth Bumgarner.

Mr. Bumgarner is survived by his wife; Betty Jo Lankford Bumgarner of the home and a son; Jeffrey Todd Bumgarner of Millers Creek.

In lieu of flowers, memorials may be made to

Pruitt Hospice 924 Main Street Suite 100 North Wilkesboro, NC 28659 or the Humane Society of Wilkes PO Box 306 North Wilkesboro, NC 28659.

Dean Stamper, 73

Dean Arnold Stamper, age 73, of McGrady, passed away Monday, August 19, 2019 at Wake Forest Baptist Health-Wilkes Regional. He was born March 8, 1946 in Wilkes County to Connie and Bessie Mae Ellis Stamper. Mr. Stamper loved to fish

and hunt. He also loved being with his grandchildren and great grandchildren. Mr. Stamper was preceded in death by his parents; a daughter, Lynn Annette Stamper; brother , William Donald Stamper, Montie Stamper; sister, Grace Beck and brother-in-law, Jim; and brother-in-law, Eugene James.

Dean is survived by his wife, Nancy Carol Johnson Stamper; sons, Steven Stamper of Wilkesboro, Roy Thomas Stamper of Raleigh; daughters, Sheila Stamper Brock of McGrady, brother, Ivory Lester Stamper of Wilkes, sisters, Vella James of Winston Salem, Cleo Stamper Rakes of Wilkesboro; sister-in-law, Gladys Stamper of Wilkes; grandchildren, Christina Darnelle Stamper of Kings Mountain, Steven Worth Stamper, William Dean Brock both of McGrady, Adam Joseph Brock and spouse Ashley of Hendersonville; five great grandchildren; two great grandchildren on the way; several nieces and nephews.

Graveside service was August 21, at Cane Creek Baptist Church Cemetery with Rev. Kenny Absher officiating. Flowers will be accepted. Miller Funeral Service is in charge of the arrangements.

Steven Meade, 57

Steven Lee Meade, age 57, of North Wilkesboro, passed away Friday, August 16, 2019 at Forsyth Medical Center. Mr. Meade was born June 13, 1962 in Hamlin, West Virginia to James Merle and Ella Victoria Bare Meade. He was preceded in death by his father and a brother, Haskel Cleek.

Surviving are his wife, Theda Wyatt Meade; daughter, Ashley Meade of Mattoon, Illinois; sons, Stevie Meade and Dustin Meade of Mattoon, Illinois; mother, Ella Victoria Bare of North Wilkesboro; step daughter, Lisa Anderson of Millers Creek; step son, Frankie Reavis of North Wilkesboro; grandchildren, Jason Brown and

Cheyenne Brown; brothers, Mark Meade of Paris, Tennessee, Brian Meade of Roaring River; and sisters, Delta Miller of Millers Creek, Mary Alice Urick of North Wilkesboro.

Funeral service was August 24, at Miller Funeral Chapel with Rev. Randy Johnson and Rev. Rev. Wiley Boggs officiating. Burial followed in Scott Blevins Cemetery in Lansing.

Flowers will be accepted. Miller Funeral Service is in charge of the arrangements.

Pallbearers were Mark Meade, Brian Meade, Stevie Meade, Kevin Phillips, Travis Miller, Cory Miller, Jason Brown and Dustin Meade.

0 notes

rudyroth79 · 6 years

Text

Nathan Alterman (1910 – 1970) – poet, traducător, dramaturg, jurnalist – a fost una dintre cele mai importante și mai atrăgătoare personalități ale culturii israeliene. Spirit luminat, a lăsat în urma lui câteva minunate volume de poezii (între care ”Stele afară”, ”Bucuria săracilor”, ”Poemele molimelor”), numeroase traduceri exemplare, care, după mine, n-au îmbătrânit (pentru ”Fedra” lui Racine și pentru ”Nevestele vesele din Windsor” de Shakespeare a fost distins cu Premiul Cernihovski în 1946, iar pentru tălmăcirile din opera lui Molière, cu același premiu în 1967), câteva piese de teatru (între care ”Kineret”, ”Regina Esther” și ”Teorema lui Pitagora”). În 1947 a primit Premiul Ruppin, în 1957 i-a fost decernat prestigiosul Premiu Bialik pentru literatură, în 1968 – ca o încununare, Premiul Israel pentru literatură. Alterman a fost un poet foarte popular – multe din versurile lui au devenit cântece știute de toată lumea.

Nathan Alterman

”Hanul stafiilor” a fost încredințat Teatrului Cameri în 1959, dar premiera lui absolută a avut loc acolo abia în 1962. E considerat un text clasic în dramaturgia israeliană. Marile teatre subvenționate par a se feri de el, fiindcă e un text deosebit de dificil, deosebit de pretențios, dar el revine frecvent în repertoriile școlilor de teatru.

Ce este acest ”Han al stafiilor”? E un amplu poem dramatic, povestea unui tânăr, Hananel, care-și părăsește iubita, pe Naomi, ca să-și realizeze vocația de violonist; în împlinirea acestei vocații, a acestei meniri, Hananel vede sensul vieții lui; și ca violonist el se și afirmă și dobândește celebritate; sărmana Naomi trudește din greu ani și ani de zile, respingând adoratori agresivi și așteptând întoarcerea făgăduită a iubitului ei; când el, într-un târziu, se întoarce, cei doi constată îndurerați că pentru fericire personală n-a mai rămas loc în viața nici unuia dintre ei, această fericire a fost sacrificată pe altarul artei slujite cu credință de înzestratul muzician. ”Hanul stafiilor” – într-o explicitare cam brutală, dar nu inexactă a metaforei – este lumea artei, universul iluzoriu în care trăiește artistul justificându-și existența și jertfind de dragul lui valori neprețuite ale celor apropiați și chiar valori neprețuite ale lui însuși.

Exegeți eminenți au deslușit în piesa lui Alterman motive faustice; pentru mine Naomi este Solveig, în nesfârșita ei așteptare a unui Peer Gynt, care, străbătând lumea, trăiește o peripeție după alta și nu contenește s�� se îmbete cu fantasme, fiindcă asta e chemarea lui în această lume, în timp ce singura iubire adevărată a vieții lui se ofilește, aproape uitată, acasă. A fost sugerată de către comentatori ideea că în ”Hanul stafiilor”, Alterman a strecurat și ceva autobiografic; e o idee plauzibilă.

Textul poemului dramatic e de o rară frumusețe literară, e însă lung și stufos; el se țese dintr-o multitudine de metafore care se întrepătrund și se suprapun, niciodată perfect univoce. Pe Hananel îl conduce spre triumf în cariera lui artistică personajul numit Falitul, devenit Impresar. Cei doi sunt urmăriți în hanul stafiilor de un Flașnetar însoțit de un maimuțoi și de un papagal (în spectacolul de la Teatrul Khan papagalul a fost suprimat) – flașneta nu e și ea un instrument muzical? Ajutoarele Flașnetarului nu împart bilețele în care e proorocit viitorul cui vrea să-l afle de la Flașnetar? Hangița, patroana lăcașului strigoilor, al universului artei, e o femeie ispititoare, care însă, îmbătrânind, regretă frivolitățile și deșertăciunile tinereții ei. Și așa mai departe.

Teatrul Khan din Ierusalim, cu grija lui știută pentru promovarea dramaturgiei clasice naționale, a înscris ”Hanul stafiilor” în repertoriul său, o opțiune dintre cele mai fericite.

Scenografia spectacolului a fost realizată de Adam Keller. E simplă și ingenioasă. Și se înscrie perfect în arhitectura neobișuită a sălii teatrului. Scena e înconjurată de perdele lucioase dintr-o folie de material plastic negru opac. Pe un practicabil nu foarte înalt circulă – pe rotile, silențios – niște podiumuri mai mici, care apar când e nevoie și dispar când sunt de prisos. Din practicabil e detașabilă o fâșie care se transformă, săltată pe practicabil, într-o banchetă prelungă, lăsând în locul ei o trapă foarte utilă în anumite scene. Partea din față a practicabilului, răsturnată, se transformă în bănci. În partea stângă și în partea dreaptă a practicabilului se află două fâșii care pot funcționa ca un covor rulant; actorii pot păși pe ele îndelung în direcția publicului fără ca, de fapt, să se clintească din loc.

Spectacolul a fost pus în scenă de Shir Goldberg, regizor permanent al teatrului. Ea pare să se fi consacrat clasicilor literaturii naționale – este autoarea mai multor dramatizări după Sh. I. Agnon. Ca să aducă ”Hanul stafiilor” la dimensiuni posibile în zilele noastre pe o scenă, ea a trebuit să scurteze în mod drastic poemul lui Alterman. O mare parte dintre tăieturile întreprinse de regizoare sunt binevenite, fiindcă înlesnesc publicului înțelegerea imediată a acțiunii piesei. Unele mi s-au părut excesive. Există în text un superb monolog al eroinei, construit pe leit-motivul ”Vino odată”; textul de spectacol a păstrat o referire la acest monolog, dar monologul însuși a fost suprimat. E drept că pentru a-l păstra în spectacol ar fi fost necesară în rol o tragediană. Suzanna Papian e o ingenuă dulce, foarte drăgălașă, foarte sensibilă, dar nu e o tragediană.

În poemul lui Alterman, Hananel se întoarce la Naomi după doisprezece ani de peregrinări, conform făgăduielii pe care i-a făcut-o, și asta deși Naomi l-a iertat de obligația de a-și îndeplini promisiunea. Shir Goldberg propune, dacă am înțeles eu bine, un alt final pentru această iubire ratată: Hananel nu o mai găsește în coliba lor pe Naomi – ea a trecut între timp în lumea celor drepți, și el imaginează doar desfășurarea unui posibil dialog cu ea și eventualele ei replici în cursul unei asemenea reîntâlniri; imaginația îi inspiră lui Hananel replicile iubitei lui așa cum le-a scris Alterman pentru o iubită care se află realmente în scenă; interpretul lui Hananel joacă așadar în această teribilă scenă ambele roluri, și pe al lui, și pe al ei, cea dispărută. Ariel Wolf e un june prim întru totul convingător, plin de energie și de farmec, dar versiunea sfâșietoare cutezător propusă de regizoare pentru această scenă finală cerea un tragedian veritabil, și asta Wolf nu e.

Scurtând și prelucrând poemul lui Alterman, regizoarea i-a adăugat versuri ale autorului care nu fac parte din piesă. Zicerea versurilor e în spectacol, din păcate, imperfectă, nici actorii, nici îndrumătoarea vorbirii lor scenice (Anat Zamshtaigman) nu par a ști că metrul versurilor trebuie neapărat respectat în rostirea lor pe scenă.

Rolul Hangiței, creat la premiera absolută de Hanna Maron, una dintre marile doamne ale teatrului israelian, este interpretat la Ierusalim, cu foarte mult talent și cu o subtilă știință a caracterizării personajului, prin mijloace actoricești laconice, de către Irit Pashtan. Nu m-a încântat peruca ei fancy și am urât rochia ei de lamé auriu (costume – Tal Kilshon), dar jocul actriței e minunat, nuanțat cu deosebită finețe.

Interpreții spectacolului nu sunt foarte numeroși, fiecare dintre ei joacă două, ba chiar trei roluri și toți (Nir Ron, Or Lombroso, Yehoyachin Friedlander, Shahar Netz, Dudu Ben-Zeev, Itay Shor) joacă devotați în mod exemplar, cu admirabilă profesionalitate, concepției regizorale asupra piesei, concepție care însă, uneori, sărăcește rolurile de culoare specifică. Am regretat, de pildă, că, în rolul melomanului împătimat – monologul acestuia e una dintre cele mai tulburătoare invenții ale poetului dramaturg – Aryeh Tcherner s-a mulțumit să sugereze pitorescul personajului, care nu poate trăi fără abonament la Filarmonică, măcar că abonamentul lui e în ultimul rând al sălii, și nici măcar n-a încercat să sugereze tragicul acestui iubitor de muzică adevărat, pentru care arta nu e un divertisment snob, ci o necesitate sufletească, a cărei satisfacere se obține cu mari sacrificii, făcute fără ezitare.

Banda sonoră a spectacolului alătură, cam de-a valma pentru gustul meu, muzică originală (Shlomi Bertonov), un concert pentru vioară de Prokofiev și jazz ca muzică de fond în anumite momente.

Sunt în spectacol câteva soluții discutabile. Nu pot înțelege, de pildă, de ce a trebuit plasată una dintre scene într-o saună (la Alterman scena se petrece într-o crâșmă); ca să nu atenteze la pudoarea publică, regizoarea și Tal Kilshon, autoarea costumelor, n-au adus în scenă actorii în costumația firească a cui se află într-o baie de aburi, iar costumația decentă în care ei apar e, după mine, perfect ridicolă: bărbați în izmene și cu prosoape aruncate peste vestoane negre, între care se ivește la un moment dat Hangița în halat de baie alb. De altfel, sunt și alte detalii misterioase în costumele spectacolului – la prima apariție Hangița intră cu poalele detestabilei rochii de lamé ridicate în brâu, de ce oare? În culmea gloriei, Hananel circulă purtând pe umăr, peste fracul lui de concert, ceva ce pare să fie o blană, o coadă de vulpe… Care să-i fie sensul?

Nu pot să nu notez în treacăt că regizoarea manifestă slăbiciune pentru acțiuni scenice paralele – pentru ca publicul să vadă cum trudește Naomi până la istovire în timp ce Hananel face carieră, iubita lui traversează spațiul de multe ori, cocârjată sub niște imenși saci din plastic negru și astfel abate atenția auditoriului de la dialogurile care se poartă în același timp în prim-plan.

Sunt în spectacol și câteva momente foarte emoționante, și pline de miez. Unul dintre ele este, în mod neașteptat, moartea Maimuțoiului (Yaniv Segal). În lipsa lui Hananel, Fiul cămătarului a vrut s-o aibă pe Naomi și ea l-a respins; reîntâlnindu-se cu Hananel, Fiul cămătarului îndreaptă asupra violonistului un pistol, iar Maimuțoiul, ajutorul credincios al Flașnetarului, sare să-l apere pe Hananel de atentator și e nimerit de glonțul destinat de acesta rivalului său. Songul Hangiței despre trecerea neiertătoare a anilor e și el, interpretat de Irit Pashtan, unul dintre momentele mișcătoare ale spectacolului.

Dar, din păcate, nu sunt deloc convins că, oricâte ar fi soluțiile fericite, și de efect, din montare, ea izbutește să descifreze cu adevărat, în profunzime, piesa; sunt conștient că misiunea pe care și-a asumat-o regizoarea era neobișnuit de grea; n-aș spune însă că spectacolul, în ansamblu, îți strânge inima și te face să regreți, cu durere, că prețul succesului în artă și al fericirii de a trăi în artă, prețul pentru care, ca să-l poată plăti, artistul trebuie să fie egoist și plin de cruzime, este nefericirea celor apropiați și neîmplinirea lui însuși ca om.

Arhiva rubricii Cronica de teatru

Vezi și arhiva rubricii Cronica muzicală

”Hanul stafiilor” de Nathan Alterman – cronică de teatru de Gheorghe Miletineanu Nathan Alterman (1910 – 1970) – poet, traducător, dramaturg, jurnalist – a fost una dintre cele mai importante și mai atrăgătoare personalități ale culturii israeliene.

#cronica de teatru leviathan.ro #cultură #Diaspora #Fedra #flașnetă #Gheorghe Miletineanu #Israel #Nathan Alterman #Peer Gynt #Racine #Solveig #teatru #Teatrul Khan Ierusallim

0 notes