#Artiști și Pedagogi | Explore Tumblr posts and blogs

rudyroth79 · 8 years ago

Text

Pușa Roth: În accepțiunea largă, artele vizuale includ pictura, sculptura, filmul, fotografia precum și altele, arte ce se concentrează pe crearea lucrărilor ce se desfășoară în principal în mediul vizual, deși pot include și elemente nevizuale precum sunetul. Este un domeniu care comportă și definiții particulare în funcție de abordarea fiecărui artist în parte. Care este opțiunea dvs., particularitatea care vă definește stilul? Pun această întrebare fiindcă publicul larg va avea o direcție spre a vă înțelege mai bine demersul artistic.

Marinela Rusu

Marinela Rusu: Stilul meu artistic se încadrează în marele curent expresionist, printre ai cărui exponenți se numără faimoșii artiști Gustav Klimt, Pablo Picasso, Vasili Kandinski, Munch, Magritte… Operele lor au constituit mereu, pentru mine, surse de inspirație, modele de sublim în artă…

P. R.: La Facultatea de Arte ați ales ca specializare Pedagogia Artelor Plastice și Decorative. Care este misiunea specialistului, pedagogului, ca termen generic, care dincolo de stăpânirea limbajului fundamental al artelor vizuale, trebuie să fie inițiat deopotrivă în specificul artelor plastice și decorative? Se îmbină formalul cu nonformalul?

M. R.: Prima mea specializare este psihologia (la Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iași) iar a doua specializare este cea din sfera artelor (UNAGE, Iași – Pedagogia Artei). Domeniul pedagogic se referă, în primul rând, la formare, la educație, fie ea artistică sau cu un alt conținut. Educația prin artă reprezintă, într-adevăr, un capitol important al curriculei școlare și cuprinde toate dezideratele privind formarea abilităților artistice, dezvoltarea creativității, până la dezvoltarea sensibilității și judecății artistice, a capacității de receptare a unei opere de artă.

P. R.: La prima vedere par domenii tangențiale, dar mă gândesc că abordarea psihologică în artă poate fi un plus de valoare pentru artist. Dvs. cum considerați această împletire emoțională?

M. R.: Această sinteză are desigur, un potențial deosebit în creație. Pot să vă spun că în Grecia, unde s-a desfășurat o mare parte a activității mele artistice, a fost apreciată în mod excepțional această sinteză psihologie-pictură și în multe prezentări ale expozițiilor mele s-a menționat această dublă specializare ca fiind un merit cu totul special, un câștig și o îmbogățire implicită a creației de artist.

P. R.: La Facultatea de Arte ”George Enescu” din Iași (între anii 1996–2008) ați predat ca lector asociat cursuri de psihologia artei, psihosociologia artei, psihologia educației și pedagogie. Cum traducem în limbaj obișnuit această ramură a artei sau a psihologiei artei și cum se reflectă aceasta în produsul finit, opera de artă, creația finală?

M. R.: Am avut privilegiul de a preda câțiva ani această disciplină, Psihologia artei (spun asta, pentru că apoi ea a fost scoasă din programă). Este o disciplină conturată în ultimele decenii de cercetări în domeniul creației (o altă disciplină conexă fiind Creatologia). Temele favorite de studiu ale psihologiei artei cuprind trei capitole esențiale: unul despre psihologia artistului (rolul biografiei sale, al temperamentului și trăsăturilor sale de personalitate traduse în opera artistică), înțelegerea, din punct de vedere psihologic, a procesului de creație (etapele sale, rolul factorilor abisali în creație, raportul conștient–inconștient în actul creator, factorii care blochează sau stimulează creația) și înțelegerea proceselor psihologice ce stau la baza receptării operei de artă (educația, sensibilitatea receptorului de artă dar și contextul social-istoric în care opera de artă este vizualizată și interpretată). Psihologia artei reprezintă o complexă disciplină ce abordează creatorul, creația și receptarea operei de artă, încercând să explice mecanismele psihologice care le influențează, modul în care pot fi modelate și dezvoltate abilitățile artistice creatoare.

P. R.: Din anul 2012 sunteți membră a Uniunii Artiștilor Plastici şi Artelor Frumoase – regiunea Pieria din Grecia. Este o recunoaștere a contribuției dvs. artistice din cadrul Proiectului International Erasmus ”Portraits and Emotions” Ce a însemnat pentru cariera dvs. artistică acest proiect? Cum l-ați defini? Care este esența acestui proiect denumit ”Portraits and Emotions”?

M. R.: Faptul că sunt membră a Uniunii Artiștilor Plastici şi Artelor Frumoase – regiunea Pieria din Grecia, se datorează multiplelor mele participări la activitatea artistică din această zonă (orașul Katerini, mai exact). Proiectul ”Portraits and Emotions” a pornit de la o idee pe care am sugerat-o profesorilor-artiști din Atena, în intervenția prin artă în cadrul școlii. Este vorba de abordarea diferită a unei etape din dezvoltarea afectivă a copiilor, și anume, conștientizarea propriilor emoții. Am propus profesorilor-artiști de la câteva școli din Atena să ceară copiilor să deseneze, să exprime prin formă și culoare diverse trăiri emoționale, pozitive (bucurie-zâmbet, prietenia, jocul-libertate, dragostea de școală, familie) sau negative (furie-nervozitate, lacrimi-supărare, frustrare, gelozie, invidie). Rezultatele au fost deosebite și nu întâmplător, acest proiect a primit Premiul Ministerului Educației și Cultelor din Atena, în 2015. Apoi, în 2015–2016, am continuat acest proiect și în Iași-România. Nu știu dacă putem vorbi de o influență a acestui proiect asupra carierei mele artistice, dar putem vorbi de o mai bună colaborare cu profesorii-artiști din Grecia, alături de care am participat ulterior la expoziții colective, în diferite galerii din Atena (Galeria Gheorghios Bouziannis, Galeria Melina Merkouri).

Marinela Rusu, ”Inteligență emoțională”

P. R.: Ați fost coordonator pentru România al Proiectului Artistic Internațional ”ZONE OF FRIENDSHIP, PEACE AND LOVE”, 2016–2017, inițiat în Grecia, Naoussa, sub coordonarea artistei Maria Loumpourdi – Greek Art Union. Un pas important, presupun eu, pentru cariera dvs. artistică. Zona de prietenie, pace și iubire – un proiect tot din zona emoționalului artistic, deși eu cred că arta este emoție, sigur, emoție estetică. Ce a cuprins sau mai degrabă ce cuprinde acest proiect, care se va finaliza anul acesta, în 2017?

M. R.: Este vorba despre un proiect artistic internațional, ce presupune participarea artiștilor din mai multe țări ale Europei. Picturile fiecărui artist sunt imprimate pe o fâșie de mătase lată de 1,30 m și cu o lungime nedefinită – reprezentând o așa-numită ”centură a păcii, prieteniei și iubirii”. Primul vernisaj (pentru cei ce au colaborat în 2016) va avea loc în aprilie, în Grecia. Eu am înaintat solicitările artiștilor din Grecia, de a participa și am organizat această colaborare cu 40 de pictori români din Iași. Proiectul va continua și anul acesta, deci vom avea și mai mulți colaboratori. Vă pot spune că România este printre țările cu cea mai bună reprezentare în cadrul acestui proiect care, la un moment dat va fi propus pentru Guinness Book.

P. R.: Ați primit numeroase premii, diplome de excelență, atât din țară cât și din străinătate. Este o bucurie a sufletului că artiștii români sunt onorați, li se recunosc meritele artistice. Însă cred că există în sufletul fiecărui artist o ierarhie a premiilor, diplomelor etc. Care a fost cel mai emoționant premiu pentru dvs., apoi cel mai important ca valoare, deși orice premiu e valoros în sine? Considerați această întrebare ca o provocare, doamnă Marinela Rusu.

M. R.: Este adevărat că palmaresul premiilor primite este bogat… peste 30 de premii și diplome de excelență naționale și internaționale. Două premii foarte prețioase pentru mine rămân însă, Premiul I, al Criticii și Premiul II, al Galeriilor, obținute în cadrul concursului internațional ”Ad-Art”, Italia, 2015, pentru aceeași pictură, intitulată ”Searching for God” (100×100 cm). De asemenea, un premiu valoros este cel primit chiar anul acesta, International Award – ITALIA ARTE, 2017, oferit de Accademia Santa Sara, Alessandria, Italia, împreună cu o pagină dedicată activității mele artistice, publicată în volumul ”Indirizzo D’Arte”, scrisă de criticul de artă Flavio de Gregorio. Un alt premiu important a fost cel din 2012 – Bronze Award, la concursul international Five Golden Stars, Eindhoven, Olanda.

P. R.: Ați expus în România și în multe țări din Europa, dar aș vrea, cu permisiunea dvs. să ne oprim la începutul carierei, la visul tânărului artist și la primul lui pas în lume. Asta însemnând, prima dată pe simeze.

M. R.: Prima apariție pe simeze a avut loc aici, la Iași, cu ajutorul profesorilor mei de artă și a prietenilor mei, iubitori de artă (dl. prof. dr. Dorin Lehaci, dna prof. dr. Ecaterina Hanganu). Minunata și regretata doamnă Hanganu spunea atunci că acea expoziție este ”primul pas al unui lung drum în artă”, ceea ce a constituit un mare adevăr! A fost un început plin de speranță, plin de bucurie, în același timp, o bucurie a exprimării artistice, a împărtășirii de sine cu ceilalți.

P. R.: În artele plastice, generic vorbind, limbajul este universal, al liniilor și culorilor, reducând la aceste două elemente, pentru a putea să înțelegem parcursul unui artist. Cum redefiniți, din punctul dvs. de vedere, limbajul artistic, cel care compune opera din punct de vedere vizual?

M. R.: Fiecare pictor are propriul său limbaj artistic. Al meu se compune din franchețe gestuală, din forme ce exprimă gândire și simțire, în același timp. Nu am abandonat niciodată instanța cognitivă în favoarea unei inspirații spontane, neretușate. Gândirea și inspirația conlucrează în crearea unei opere de artă. Prefer formele pline de semnificație, de mesaje, prefer simbolurile ce fac trimitere la problemele existențiale și la cele de ordin psihologic.

P. R.: Care sunt temele preferate?

M. R.: Temele preferate în pictura mea, provin din preocupările mele dintotdeauna, și anume: misterul existenței umane, misterele comportamentului uman și al instanțelor sale intelectuale, senzitive și creatoare. Feminitate, masculinitate, androgin, tinerețe, insight, harpa astrală, călătorie astrală, melodii astrale, visare, reverie, păsările înțelepciunii, inteligența emoțională, empatie – iată câteva teme reflectate în pictura mea.

P. R.: Revin la educație prin artă și vă rog, doamnă Marinela Rusu, să prezentați câteva direcții ale acestui program generos.

M. R.: Educația prin artă presupune mai multe dimensiuni. Una dintre ele este nevoia de a forma tinerilor sensibilitatea artistică, de a căpăta simțul estetic și de a fi capabili de o judecată estetică – de a avea acel ”discernământ” în ceea ce privește valorile estetice. O altă dimensiune se referă la dezvoltarea propriului potențial creator, artistic, de a descoperi propriile veleități creatoare. O altă latură se referă la cunoștințele despre artă, cultura artistică, ce include noțiuni de istorie a artei, de cunoaștere a biografiei marilor creatori. După cum vedeți, educația prin artă este complexă și presupune o colaborare între școală și familie, o împletire a formalului cu informalul.

P. R.: Ați avut multe expoziții, așa cum am mai spus, dar vreau să vă întreb cum vi s-a părut, cum ați simțit relația cu publicul atât cel din țară, cât și cel din afara ei?

M. R.: Relația cu publicul este una interesantă, la fiecare dintre expozițiile realizate. Se pun întrebări, se fac comentarii, uneori sunt achiziționate unele tablouri. Vă pot spune că una dintre cele mai ”spectaculoase” și de succes expoziții realizate, a fost cea din Insula Creta, Rethymno, 2015, când ”Galeria 88” a devenit neîncăpătoare pentru publicul ce ne-a onorat cu prezența la vernisaj. Deși era un moment critic pentru Grecia (propusă în acel weekend să fie exclusă din UE – noi am fost convinși că nu va veni nimeni!), acești cretani au venit la expoziție, au admirat și au dorit mai multe dintre tablourile de pe simeze. Gazda a oferit întreg protocolul ”din partea casei” și am primit o atenție neașteptată din partea presei locale și a radioului local. A fost o experiență unică – pentru mine ca autor dar mai ales, o experiență de ordin spiritual, care a dovedit dragostea pentru artă a acestor oameni, aflați atunci într-o situație economică – și nu greșesc s-o spun – disperată!

Marinela Rusu, ”Păreri contrare”

P. R.: Schiller afirma că ”arta este fiica libertăţii”, iar Edgar Degas spunea că ”arta nu este ceea ce vezi, ci ceea ce îi faci pe alţii să vadă”. Care afirmație vi se pare mai aproape de viziunea dvs.?

M. R.: Deși are dreptate și poetul, Degas este mai aproape de ceea ce simt și eu. Puterea de comunicare a artei este inimaginabilă. Artistul poate transmite prin artă nu doar idilice povești de iubire sau tristețe, dar poate evoca valori profunde existențiale ce mobilizează spiritul, poate da avânt spre libertate, anclanșează curajul, lupta pentru nemuritoarele valori platonice Binele, Adevărul și Frumosul.

P. R.: ”Emoțiile – de la cunoaștere la autoreglare”, volum apărut la Editura Ars Longa, în colecția ”Academica” a fost lansat de curând la Iași în tandem cu expoziția personală ”Printre emoții”. Doamna Carmen Mihaela Crețu, afirma că ”emoțiile nu sunt un impediment în manifestarea performantă a rațiunii. De fapt, ele reprezintă o oglindire a gândirii care le poate conceptualiza, aprecia, clasifica, regla etc.” Emoții și emoții, printre emoții, de la cunoaștere la autoreglare. Cum se poate ajunge de la cunoaștere la autoreglare prin emoții?

M. R.: Există o procesualitate în devenirea și realizarea de sine. Primul pas al acestui proces este cunoașterea de sine. Pe frontispiciul templului de la Delphi, grecii scriau: ”Cunoaște-te pe tine însuți și vei cunoaște întreaga lume!” Deci, este necesar, mai întâi, să reflectăm asupra noastră, să ne analizăm calitățile dar și umbrele. Odată, aceste ”umbre” identificate, poate începe și procesul de autocontrol, de automodelare comportamentală. Nu este un proces ușor, căci el presupune voință, motivație, determinare. Doar caracterele puternice dobândesc o autoreglare satisfăcătoare. Se spune în literatura despre emoții că infractorii ajung în închisori pentru că au eșuat în aplicarea autocontrolului… Putem afirma, deci, că personalitățile puternice, de succes, sunt acelea care știu să aplice autocontrolul, care luptă cu sine (cu ”umbra” personală – citește ”egoismul”, emoțiile inferioare de invidie, gelozie, posesivitate, ca să dau doar câteva exemple)…

P. R.: Ce proiecte aveți?

M. R.: Proiectele sunt multe, desigur: urmează o expoziție personală la Centrul de Studii Europene din Iași (18 mai, 2017 – vă aștept, cu drag!), apoi o expoziție realizată împreună cu doi profesori-artiști de la UNAGE Iași, în Aula Magna a Academiei Române, Filiala Iași, plus mai multe expoziții de grup realizate la Palas Mall, Casa Corpului Didactic și Galeria ”i” din Copou, împreună cu artiștii ieșeni. Am o invitație, de asemenea, pentru o expoziție la Academia de Arte din Chișinău, Republica Moldova, în partea a doua a anului, pe care am dori mult s-o onorăm. De asemenea, continuăm mobilizarea artiștilor români pentru participarea la proiectul artistic internațional din Grecia.

P. R.: Dacă ar fi să faceți o lucrare despre emoțiile lumii acesteia în care trăim, cum ați reprezenta-o, ce culori ați folosi, ce tușe de culoare ar predomina?

M. R.: Lumea modernă este una agitată, o lume a trăirilor spontane, intense și trecătoare. Dar poate, caracteristica picturală a lor ar fi mișcarea continuă, agitația, sufocarea… De aceea, voi considera că pictura, dincolo de a exprima vâlvătaia (uneori stresantă) a emoțiilor lumii în care trăim, trebuie să ofere momente de liniște, de reflectare, de detașare de exterior, ocazie de cunoaștere de sine, de întregire și sensibilizare spirituală.

Interviu realizat de Pușa Roth

Martie 2017

Lucrări de Marinela Rusu

#gallery-0-5 { margin: auto; } #gallery-0-5 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 50%; } #gallery-0-5 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-5 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Abisal

Social

Feminitate

Masculinitate

Dulce povară

Păsările înțelepciunii

Marinela Rusu: ”Gândirea și inspirația conlucrează în crearea unei opere de artă” Pușa Roth: În accepțiunea largă, artele vizuale includ pictura, sculptura, filmul, fotografia precum și altele, arte ce se concentrează pe crearea lucrărilor ce se desfășoară în principal în mediul vizual, deși pot include și elemente nevizuale precum sunetul.

0 notes