#trimitere în judecată

[stiriarges]

Cercetări finalizate de polițiști

Cercetări finalizate de polițiști Dosar penal încheiat cu propunere de trimitere în judecată în cazul tâlhăriei și distrugerii unui autoturism Continue reading Cercetări finalizate de polițiști

[mesagerulneamt]

Fost șef al Poliției Piatra Neamț, trimis în judecată pentru purtare abuzivă

Fost șef al Poliției Piatra Neamț, trimis în judecată pentru purtare abuzivă

Procurorii DIICOT au elucidat circumstanțele în care filmulețul cu Cezar Filip lovind-o pe Ana Maria Tanasă a ajuns dincolo de porțile Poliției Piatra-Neamț. Și dacă, inițial, se vehiculau mai multe nume de polițiști care ar fi fost implicați în conspirație, în fața instanței va ajunge doar unul: Relu Baciu. Acum pensionar, fostul comisar șef, și-a asumat fapta încă din timpul anchetei și a…

[stireazileiuk]

Argeş: Propunere de trimitere în judecată a unui poştaş care a delapidat pensii şi salarii în valoare de peste 48.000 de lei. Prejudiciul a fost plătit de Poşta Română

[acumtv]

Trimitere in judecată primar Sector 3 și directori primărie

Trimitere in judecată primar Sector 3 și directori primărie

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupțieau dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate,a inculpaților: ​​ROBERT SORIN NEGOIȚĂ, primar al Sectorului 3 din municipiul București, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite cu consecințe deosebit de…

[news247worldpressposts]

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: Dosarul revoluției

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: Dosarul revoluției

Nr. 1624/VIII-3/2022                                                                                                        3 august 2022   Trimitere în judecată – dosarul Revoluției  COMUNICAT DE PRESĂ              Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmare a comunicatului din data de 8.04.2019, este abilitat să aducă la…

[news247worldpress-blog]

Romania: Parchetul General - agenda, comunicate si noutati

Romania: Parchetul General – agenda, comunicate si noutati

Noutăți

► Procurori delegaţi 13.07.2017

► Procurori detaşaţi 13.07.2017

► Procurori numiţi în funcţii de conducere la data de 13.07.2017

Comunicate de presă 14.07.2017 – Răspuns PÎCCJ – solicitare Parlament​ 14.07.2017- Precizări – plângere penală PÎCCJ 11.07.2017 – Întâlnire de lucru – PG al PÎCCJ – Ministrul Apelor și Pădurilor​ 10.07.2017 – Trimitere în judecată…

[news24hrou]

Laura Codruța Kovesi – pusă sub urmărire într-un al doilea dosar penal: Acuzația este că aș fi coordonat un grup infracțional organizat cu procurorii în DNA.

Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat  după ce a ieşit de la audierile de la Secţia de investigare a magistraţilor, că a aflat că este învinuită într-un al doilea dosar.

“În primul dosar, despre care ştiţi deja, am fost împiedicată să dau declaraţii. (…) Am întrebat dacă pot să plec şi să aştept citaţia, mi-a zis că nu, au intrat, cred, 9 sau 10 avocaţi în birou, şi mi-a spus (procurorul – n.r.) că sunt învinuită în alt dosar. Moment în care am spus că nu am fost citată legal decât într-un singur dosar, nu am avut posibilitatea să îmi angajez un avocat. (…) Nu ştiu care este urgenţa de nu pot să fiu chemată în altă zi, a spus că nu îl interesează, că ea poate să mă citeze când doreşte. Mi-a adus la cunoştinţă o învinuire că aş fi coordonat un grup organizat în DNA cu procurori care au făcut o trimitere în judecată”, a afirmat Laura Codruţa Kovesi.

Potrivit Mediafax, este vorba de dosarul procurorilor de la DNA Ploiești, Mircea Negulescu și Lucian Onea. În acest dosar, Onea și Negulescu sunt sub control judiciar. În ianuarie, secția de investigare a infracțiunilor din justiție ceruse – fără succes – CSM să încuviințeze reținerea și arestarea preventivă a celor doi procurori. Lucian Onea și Mircea Negulescu i-au anchetat pe fostul deputat Sebastian Ghiţă, pe fostul premier Victor Ponta sau pe fostul primar al Ploiestiului, Iulian Bădescu. Vlad Cosma, fost deputat PSD, i-a acuzat pe procurori că ar fi fabricat dosare şi că l-ar fi forţat să facă denunţuri împotriva lui Sebastian Ghiţă. Scandalul iscat la DNA Ploieşti a fost unul dintre motivele pentru care Tudorel Toader a cerut – și a obținut – demiterea Codruței Kovesi de la conducerea Direcției Anticorupție.

Laura Codruța Kovesi a mai spus că dosarele în care este vizată nu reprezintă o coincidență deoarece, potrivit acesteia, se desfășoară o campanie de hărțuire a sa, care durează de doi ani de zile.

„Nu este nicio coincidență. E în continuare o etapă din această campanie de hărțuire. Am 47 de acțiuni disciplinare. În alte situații procurorii acestei secții nu au comunicat câte dosare sunt în lucru, dar am aflat din spațiul public că sunt 18 dosare. Șe știa că este un vot pentru procedura de procuror european. Nu cred că este o coincidență. Imaginați-vă că am stat într-un birou și polițiștii îmi aduceau la cunoștință că mi s-a închis plângerea în timp ce veneau alte acuzații”, a declarat fosta șefă DNA.

Laura Codruța Kovesi a subliniat că nu este vinovată pentru nicio faptă de care este acuzată.

„Din perspectivă managerială tot ce puteam să fac cu instrumentele pe care le-am avut la dispoziție am făcut. Am revocat procurori. Am dispus controale prin intermediul adjuncților mei. Și din interiorul și din afara instituției nu mi-au semnalat că sunt probleme. Categoric, vă spun că nu sunt vinovată pentru niciuna dintre faptele care mi se impută. Ei trebuie să dovedească că sunt vinovată, eu o să dovedesc că sunt nevinovată. Toată treaba aceasta are legătură cu candidatura mea”, a mai spus Kovesi.

Întrebată dacă este o rușine în Parlamentul European faptul că este acuzată în România, că este mândră de activitatea ei și de rezultatele pe care le-a obținut, subliniind, totodată că nu este singura țintă, ci mai sunt procurori care au plângeri pe numele lor.

„Eu sunt foarte mândră de activitatea mea și de rezultatele mele. În Europa sunt foarte apreciată. Am primit premii. Rezultatele sunt indiscutabile în istoria celor două instituții. Dacă vorbim de rușine și nerușine, pot să vă spun că activitatea procurorilor este foarte apreciată la nivel european. Ca atare sunt foarte mândră de activitatea mea. (…) Cred că nu sunt singura țintă. Cred că sunt foarte multe alte persoane, procurori care sunt ținte. Sunt colegii împotriva cărora s-au făcut plângeri. Pentru ce? Că și-au făcut treaba”, a subliniat Laura Codruța Kovesi, la ieșirea din Secția de anchetare a magistraților.

Ce spune Laura Codruța Kovesi despre revocarea mandatului de arestare al lui Sebastian Ghiță?

„Revocarea mandatului de arestare nu înseamnă achitare. Așteptăm soluțiile definitive. Eu nu comentez situația altor persoane. Eu comentez situația mea și vă spun că niciodată nu am discutat cu Sebastian Ghiță despre extrădare. Nu am cerut bani nici de la el, nici de la alții. Iar acest acuzații sunt fabulații și sunt contrazise de comunicate oficiale”, a declarat fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi.

https://ift.tt/2NzE64U https://ift.tt/2SKVll3

[us89894]

Iohannis sesizează CCR pe modificările la Codul de procedură penală şi la organizarea judiciară

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională a României privind modificarea şi completarea Legii 135/2010 referitoare la Codul de procedură penală, precum şi în cazul legii de organizare judiciară. Şeful statului solicită, într-o scrisoare adresată preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, ca termenul de dezbatere a sesizării să fie astfel stabilit încât opinia Comisiei de la Veneţia să poată fi valorificată. ''Având în vedere tradiţia bunei colaborări dintre autorităţile publice din România şi organismul european care contribuie la dezvoltarea unui patrimoniu constituţional comun în Europa şi care sprijină statele ce doresc să pună structurile juridice şi instituţionale în acord cu standardele şi bunele practici internaţionale în materie de democraţie, preeminenţă a dreptului şi protecţie a drepturilor omului, vă adresez solicitarea ca termenul de dezbatere a sesizării de neconstituţionalitate să fie astfel stabilit încât opinia Comisiei de la Veneţia să poată fi valorificată", îi transmite Iohannis preşedintelui CCR. *** Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost transmisă de către Parlament preşedintelui, în vederea promulgării, la 22 iunie. "Legea menţionată contravine normelor şi principiilor prevăzute la art. 1 alin. (3), (4) şi (5), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1) şi (3), art. 24, art. 61, art. 64, art. 75, art. 124 alin. (2) şi (3), art. 126 alin. (1) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie", se arată în sesizarea lui Iohannis. Conform sesizării, legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului. "Atât forma adoptată de Senat, cât şi forma adoptată de Camera Deputaţilor diferă de scopul iniţial al legii. Dacă, potrivit expunerii de motive, scopul iniţiatorilor era precis determinat şi limitat la punerea în acord a Codului de procedură penală cu un număr de 18 decizii ale Curţii Constituţionale sau cu prevederile celor două directive europene, expunerea de motive menţionează necesitatea intervenţiei asupra unui număr de 35 de articole din Codul de procedură penală, forma adoptată de Camera decizională intervine asupra a 199 de articole din Codul de procedură penală", spune Iohannis. Conform sesizării, în legea criticată se introduce un nou alineat care prevede că "Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparţial şi independent. Repartizarea tuturor cauzelor către judecători sau procurori se face aleatoriu". "Textul (...) restrânge una dintre garanţiile importante ale procesului numai la faza de judecată şi numai în ceea ce-l priveşte pe judecător. Or, garanţia trebuie să guverneze şi urmărirea penală", se arată în sesizare. Totodată, legiuitorul ar fi trebuit să precizeze care este sistemul aleatoriu de repartizare a cauzelor, întrucât pentru parchete nu există un sistem informatic având acest scop, spune Iohannis. Potrivit şefului statului, în legea criticată se prevede că "organele de urmărire penală şi instanţele de judecată sunt obligate să asigure subiecţilor procesuali principali şi avocatului timpul necesar pregătirii apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepţia luării sau judecării măsurilor preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 6 ore, şi înlesnirile necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziţie şi comunicarea întregului material de urmărire penală în formă electronică". "Norma este neclară şi impredictibilă, întrucât (...) nu este indicat momentul de la care aceste termene încep să curgă", atrage atenţia şeful statului. Totodată, preşedintele spune că legea criticată prevede că "acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia", fiind înlocuită sintagma "presupunere rezonabilă" cu "indicii temeinice". "Legiuitorul operează cu termeni pe care nu îi defineşte", consideră Iohannis. Potrivit preşedintelui, legiuitorul atribuie unor organe non-judiciare competenţa de a aprecia asupra existenţei unor "probe" sau temeinicia unor indicii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, competenţă ce poate aparţine exclusiv organelor judiciare. În sesizare se face referire şi la drepturile persoanei vătămate în cadrul procesului penal. "Modul în care este concepută exercitarea dreptului (...) de către persoana vătămată este unul lacunar, lipsit de claritate şi precizie", se menţionează în sesizare. Iohannis mai spune că în legea criticată se prevede că inculpatul are "dreptul de a fi încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi". "Toată activitatea de urmărire penală (...) se va efectua în prezenţa inculpatului. Sunt contrazise astfel toate principiile elementare ale unei investigaţii penale prealabile judecăţii", este de părere şeful statului. Totodată, în sesizare se spune că "ascultarea persoanei vătămate/părţii vătămate/martorilor în acuzare (...) se poate transforma într-o veritabilă confruntare cu suspectul/inculpatul". Conform sesizării, în legea criticată se mai prevede: "Pentru a putea servi la pronunţarea unei soluţii de trimitere în judecată, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, mijloacele de probă (...) trebuie să poată fi verificate din punct de vedere al legalităţii obţinerii lor şi expertizate, în vederea stabilirii realităţii ori veridicităţii acestora". "Nu este prevăzut suficient de clar ce activităţi ar trebui să desfăşoare organele judiciare pentru verificarea legalităţii obţinerii mijlocului de probă", arată Iohannis. În sesizare se face referire şi la faptul că "în luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială". "Prin adoptarea criteriului absolut 'dincolo de orice îndoială' se extinde standardul de evaluare a probelor administrate de la o 'îndoială raţională' permisă de actuala reglementare ('dincolo de orice îndoială rezonabilă') la o îndoială neraţională", precizează Iohannis. Şeful statului afirmă că în legea criticată se prevede că "înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi şi de subiecţii procesuali principali, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii". "Prin limitarea înregistrărilor efectuate doar de părţi şi subiecţi procesuali principali sunt excluse înregistrările efectuate de persoane, altele decât cele expres şi limitativ prevăzute de lege", se arată în sesizare. În document se mai susţine că se stabileşte obligativitatea de a comunica şi de a permite tuturor persoanelor care au fost înregistrate incidental, chiar dacă nu au calitate procesuală, să aibă acces la înregistrări, această măsură fiind de natură a încălca în mod direct principiul confidenţialităţii urmăririi penale. Conform sesizării, în legea criticată se mai arată că: "Dacă din datele şi informaţiile obţinute în baza mandatelor de supraveghere tehnică rezultă probe sau indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei alte infracţiuni decât cele prevăzute la alin. (2), datele şi informaţiile se înaintează procurorului, care poate proceda potrivit art. 140 şi 141, care se aplică în mod corespunzător". "Norma încalcă principiul constituţional al activităţii legii, în condiţiile în care prevede că interceptările obţinute în baza unor mandate de siguranţă naţională şi administrate deja ca probe în dosarele în curs nu mai pot fi utilizate ca urmare a intrării în vigoare a legii noi", se explică în sesizare. Şeful statului mai remarcă faptul că în legea criticată "se constată o contradicţie a conţinutului modificărilor legislative în materia percheziţiei". De asemenea, sunt subliniate în sesizare "contradicţiile" cu privire la prevederile privind luarea, prelungirea ori durata totală a acestei măsuri preventive. În sesizare se mai arată că în legea criticată sunt "utilizate expresii ce creează confuzii între instituţii fundamentale ale dreptului procesual penal, cum sunt începerea urmăririi penale şi, respectiv, punerea în mişcare a acţiunii penale ori exercitarea acţiunii penale". Totodată, Iohannis face referire la faptul că în legea criticată se prevede că "instanţa de apel nu poate desfiinţa sentinţa primei instanţe prin care s-a dispus achitarea inculpatului şi nu poate pronunţa o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt readministrate probe sau administrate probe noi care să conducă la desfiinţarea soluţiei de achitare a primei instanţe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea". "Prin această dispoziţie se încalcă principiul (...) care consacră independenţa judecătorilor şi supunerea lor numai legii, precum şi dispoziţiile Legii fundamentale (...) privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat", se menţionează în sesizare. AGERPRES/(AS - autor: Mădălina Cerban, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei) vezi sursa: https://www.agerpres.ro/stiri/2018/07/10/iohannis-sesizeaza-ccr-pe-modificarile-la-codul-de-procedura-penala-si-la-organizarea-judiciara--142895

Subscribe in a reader

blog afiliat

from politica https://ift.tt/2Jdbv1v via IFTTT

[mesagerulneamt]

Hidroelectrica și Hidroserv Neamț sub lupa DNA

Hidroelectrica și Hidroserv Neamț sub lupa DNA

Hidroelectrica Sucursala Bistrița SA pare să fie din ce în ce mai mult în atenția procurorilor Direcției Naționale Anticorupție. Dacă până de curând doar se vorbea despre contracte cu dedicație și despre subcontractări, iată că un comunicat al DNA Bacău devoalează o părticică din acest sistem relațional. Un inginer cu funcție de răspundere îl determină pe un executant al unor lucrări să…

[acumtv]

Trimitere in judecată director Administrația Apelor (ABA) Prut - Bârlad

Trimitere in judecată director Administrația Apelor (ABA) Prut – Bârlad

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a Corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului ​ ​AVRAM PETRU, la data faptelor director al Administrației Bazinale de Apă (ABA) “Prut-Bârlad”, pentru comiterea infracțiunilor de: ​- abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos…

[news247worldpressposts]

Nr. 2666/VIII-3/2020                                                                                     8 iulie 2020 

  Evaziune fiscală – Trimitere în judecată  – SUPC – PÎCCJ                                                                       

COMUNICAT

  Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este împuternicit să…

[stiri-noi]

Primar din Vrancea, condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru că a falsificat documente pentru a obţine bani europeni

Romeo Vulpe, primarul comunei Tănăsoaia, a fost condamnat de magistraţii de la Tribunalul Vrancea, la trei ani de închisoare cu suspendare, într-un dosar în care a fost acuzat de procurorii DNA că a diminuat bugetul Uniunii Europene, cu aproape 6.000 de euro, fapte petrecute în urmă cu aproape un deceniu, scrie Adevărul.

Instanța l-a condamnat pe Romeo Vulpe la o pedeapsă principală de 3 (trei) ani închisoare şi 5 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b Cod penal, pentru săvârsirea infractiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credintă de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele ei, prev. de art. 18 ind.1 alin. l din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. l Cod penal şi art. 5 alin .1 Cod penal (3 acte materiale).

Conform art. 91, art. 92 Cod penal, magistrații au dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului, pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani.

Conform art. 93 alin. 3 Cod penal obligă pe inculpat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 zile, la una din cele două institutîi mentionate în baza de date afişată de Directia Nationala de Probatiune, respectiv Primăria Tănăsoaia sau Scoala cu clasele I – VIII Tănăsoaia, sat Feldioara, judetul Vrancea. Decizia judecătorilor poate fi atacată cu apel.

De asemenea, primarul Vulpe a fost obligat să plătească Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşţi suma de 19.414 lei, despăgubiri civile precum şi accesoriile fiscale.

În acest dosar totul a pornit încă din anul anul 2009, când edilul şi-a făcut un PFA (persoană fizică autorizată) pentru a încasa bani europeni în agricultură, peste 4.000 de euro la vremea respectivă. Practic, era vorba de acea subvenţie anuală pe terenuri, de 1.500 de euro pe an, bani pe care i-a luat până în anul 2013.

Propunerea procurorilor urmărea ca primarul comunei Tănăsoaia să muncească pentru comunitate, fiind obligat în acelaşi timp să achite integral prejudiciu de 6.000 de euro. Magistraţii Tribunalul Vrancea au respins însă solicitarea procurorului, astfel că dosarul a ajuns la DNA, care l-a finalizat cu rezoluţia de trimitere în judecată.

[news247worldpress-blog]

Romania: Trimitere în judecată Dosar ”Tezaurul dacic”- spălare de bani

Romania: Trimitere în judecată Dosar ”Tezaurul dacic”- spălare de bani

Nr. 728/VIII-3/2018                                                                                                            19 aprilie 2018                                                       COMUNICAT  Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este abilitat să comunice următoarele: Procurorii Secției de urmărire penală și…

[news24hrou]

BILANȚ DNA: Mai mult de o treime din inculpați au fost achitați în 2018

79 de inculpați, mai mult de o treime din total, au fost achitați în 2018 ca urmare a dezincriminării abuzului în serviciu, având în vedere că fapta nu mai este infracțiune din cauza unor modificări legislative, a anunțat procurorul-șef interimar al DNA, Călin Nistor, la bilanțul instituției.

Procurorul-șef interimar al DNA, Călin Nistor, a declarat, vineri, la bilanțul instituției, că anul 2018 a fost pentru Direcție un an de răscruce, atipic, cu provocări deosebite, respectiv schimbări în conducerea instituției, schimbări ale legislației cu relevanță pentru funcționarea sau activitatea D.N.A., decizii ale CCR cu efecte directe sau indirecte asupra cauzelor instrumentate (9 decizii în 2018 și 9 anterioare cu impact asupra activității instituției), modificări în structura de personal, dar și cinci controale din partea Inspecției Judiciare.

Acesta a anunțat că, în 2018, s-a urmărit cu prioritate soluționarea prin trimitere în judecată a dosarelor în care au fost create prejudicii mari bugetului de stat, cauze în care procurorii au dispus măsuri asiguratorii în vederea recuperării acestor pagube. Astfel, prin actele de inculpare s-au reținut prejudicii în valoare de 412,7 milioane euro, în creștere cu 85% față de anul 2017, și s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii de 400,1 milioane euro pentru repararea pagubelor produse prin infracțiuni, în creștere cu 139% față de anul 2017.

Media dosarelor pe care un procuror le-a avut de soluționat a fost de 84 cauze, printre acestea existând cauze complexe de macrocriminalitate economico-financiară, de fraude europene și în achiziții publice, precum și retrocedare a unor imobile.

Astfel, la sfârșitul anului 2018, stocul de dosare rămase nesoluționate s-a redus la 4.283 (față de 6.078 la sfârșitul anului 2017 și 7.566 la sfârșitul anului 2016).

În anul 2018, media dosarelor soluționate per procuror a fost de 45 cauze.

“Chiar dacă, din punct de vedere cantitativ, activitatea D.N.A. a înregistrat un trend descrescător față de anul precedent, iar acest lucru poate avea cauze multiple, un accent deosebit a fost pus pe asigurarea unui standard calitativ ridicat al activității de urmărire penală, pe verificarea de către șefii ierarhici a legalității și temeiniciei soluțiilor dispuse de procurori, astfel încât să se evite soluții de achitare din partea instanțelor de judecată. Scăderea numărului de rechizitorii (196 față de 381 în anul precedent) are cauze multiple: scăderea numărului de sesizări, reducerea numărului de procurori, modificările legislative intervenite, etc.. Concret, numărul sesizărilor primite de la persoanele fizice / juridice private sau instituții publice a fost de 1.513, în scădere cu 18% față de anul 2017, cu 47% față de anul 2016 și cu 54% față de anul 2015 când s-au primit 3.305 sesizări “, a spus Călin Nistor.

Procurorii DNA au soluționat prin rechizitoriu cauze care au vizat corupția la nivel înalt și mediu și au fost formulate de procurorii D.N.A două cereri de încuviințare a urmăririi penale pentru doi miniștri, cereri soluționate favorabil de președintele României și o cerere de încuviințare a urmăririi penale pentru președintele Senatului, cerere care se află în curs de soluționare la Senat.

Din totalul de 556 inculpați trimiși în judecată, o pondere semnificativă, respectiv 155 persoane, este reprezentată de persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante. Astfel, au fost trimiși în judecată 7 demnitari, dintre care: 1 ministru și viceprim-ministru, 1 deputat, ulterior președinte de consiliu județean (în 2 dosare), 4 secretari de stat (la data săvârșirii faptei unul era președinte de consiliu județean), 1 senator (ca urmare a restituirii dosarului de la instanță, trimis în judecată în anul 2017), 25 de primari și viceprimari, 4 președinți și vicepreședinți consilii județene, 7 consilieri județeni și locali, 17 persoane cu funcții de conducere din cadrul autorităților locale, 3 magistrați, 7 avocați, 19 polițiști, 18 președinți, directori de instituții publice, 7 directori de companii/societăți naționale, 7 cadre didactice și directori, 6 manageri de spital și medici.

În 2018, instanțele de judecată au continuat să dispună soluții de condamnare în dosarele de mare corupție. Au fost condamnați 584 de inculpați, față de 713 în anul precedent. Au fost condamnați definitiv 5 demnitari (1 ministru, 3 parlamentari, 1 secretar de stat), 1 secretar general minister, 24 primari și viceprimari, 2 președinți de consilii județene, 2 prefecți și subprefecți, 10 persoane cu funcții de conducere din cadrul autorităților locale, 9 magistrați, 10 avocați, 18 ofițeri M.A.I și M.Ap.N., 2 persoane cu funcții de conducere în instituții publice, 7 directori companii/societăți naționale, 6 cadre didactice, 3 manageri de spital și medici.

În ceea ce privește numărul total de achitări, trebuie remarcat faptul că 79 de inculpați (mai mult de o treime din total) au fost achitați ca urmare a dezincriminării abuzului în serviciu (fapta nu mai este infracțiune din cauza unor modificări legislative) și a aplicării dispozițiilor art.181 din vechiul Cod penal (achitare pentru că, deși s-a constatat săvârșirea faptei, s-a considerat că ea nu prezintă pericol social).

Au fost achitați definitiv un număr de 123 inculpați (mai puțin cei 79 de inculpați anterior menționați).

În opt dosare, judecătorul de cameră preliminară a dispus restituirea definitivă a cauzei.

https://ift.tt/2m28xqD https://ift.tt/2VdmaQw

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2rpRTDc

Reuniune pe tema Proiectului de Regulament privind constituirea Parchetului European

Ministerul Justiței a găzduit vineri, 25 mai 2017, reuniunea specialiștilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Direcției Naționale Anticorupție, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Justiției pentru consultări pe tema Proiectului de Regulament privind constituirea Parchetului European. Reuniunea a fost condusă de prof. univ. dr. Tudorel TOADER, ministrul Justiţiei şi conf. univ. dr. Marieta SAFTA, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

  In cadrul acestei întruniri au fost discutate aspecte vizând agrearea textului proiectului de Regulament privind constituirea Parchetului European, în contextul agendei Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din perioada 8-9 iunie 2017, Luxembourg. Totodată, au fost analizați pașii necesari, pe plan normativ și administrativ,  pentru ca România să întrunească cerințele operaționalizării Parchetului European.

Parchetul European va fi un organism al Uniunii Europene ce va acționa ca un parchet unic, cu competențe de investigare, urmărire penală și trimitere în judecată a autorilor infracțiunilor care aduc atingere bugetului UE. De asemenea, Parchetul European va exercita acțiunea publică în legătură̆ cu aceste infracțiuni în fața instanțelor competente ale statelor membre UE.

  Noua structură investigativă va deveni operațională cu spirijinul a 17 state membre din Uniunea Europeană între care se numără, pe lângă România și Belgia, Bulgaria, Ungaria, Cipru, Cehia, Republica Elenă, Finlanda, Franța, Germania, Lituania, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania.

Informaţii de background

Principiile pe baza cărora funcționează Parchetul European

Independența Parchetului European;

Respectarea drepturilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE;

Respectarea principiilor statului de drept și proporționalității;

Prevalența regulamentului Parchetului European în relația cu dreptul național al statelor membre; aplicarea dreptului național în măsura în care un aspect nu este reglementat de regulamentul Parchetului European;

Imparțialitatea investigațiilor și căutarea tuturor probelor relevante (incriminatorii sau dezincriminatorii);

Inițierea și desfășurarea investigațiilor fără întârzieri nejustificate;

Cooperarea loială îndeosebi cu autoritățile naționale.

Istoricul înfiinţării Parchetului European

În 1995 a fost adoptată Convenția PIF (în vigoare din 2002), care urmărește protejarea prin mijloace de drept penal a intereselor financiare ale UE;

În 1999 a fost înființat OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă);

În 2001 Comisia Europeană a prezentat o Carte verde privind protecția intereselor financiare ale UE și înființarea Parchetului European, cu scopul de a lansa dezbaterea publică pe această temă;

Rezultatele consultării publice au fost materializate într-o prevedere specifică inclusă în Tratatul Constituțional de la Roma, semnat în 2004 (fără a intra în vigoare), care a devenit, apoi, art.86 TFUE;

Propunerea de regulament a Parchetului European a fost prezentată de Comisia Europeană în data de 17 iulie 2013.

[smartseo4you]

New Post has been published on Ziarul tau online

Evaziune fiscală cu miez de nucă în Sălaj; prejudiciul se ridică la peste două milioane de lei

O familie din Sălaj a prejudiciat statul cu peste două milioane de lei, vânzând miez de nucă fără plata obligaţiilor fiscale, în valoare de circa cinci milioane de lei, în perioada 2004-2015, potrivit rechizitoriului de trimitere în judecată întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj. Întreprinderea familială deţinută de soţii Ana şi Ioan Bodea a realizat venituri din vânzarea miezului de nucă în sumă totală de 5.032.247 lei, pe care le-a obţinut din prelucrarea nucilor în coajă, desfăşurând astfel o activitate independentă, venituri pe care nu le-a declarat în totalitate organelor fiscale competente, pentru fiecare an fiscal din perioada 2004 – 2015. Întreprinderea s-a sustras astfel de la plata unor obligaţii fiscale în sumă totală de circa 2,3 milioane de lei, se arată în rechizitoriul menţionat, dat publicităţii joi, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj. Cei doi soţi sunt trimişi acum în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, dosarul fiind trimis spre competentă soluţionare Tribunalului Sălaj.

AGERPRES

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol https://blogville.ro/evaziune-fiscala-cu-miez-de-nuca-in-salaj-prejudiciul-se-ridica-la-peste-doua-milioane-de-lei/