#Vasile Pârvan

[mioritic]

Nicolae Tonitza (Romanian, 1886–1940)

"Tânără pieptǎnându-se" ("Young woman doing her hair"), ca. 1935–1937

Institutul Național al Patrimoniului / Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad

[blueiscoool]

'Princely' Tomb of A Hun Warrior Unearthed in Romania

The remains of a "princely" tomb, possibly from a Hunnic warrior, have been found during motorway construction in Romania.

Workers building a new highway in Romania have unearthed the treasure-laden tomb of a wealthy warrior and his horse. The tomb dates to the fifth century A.D., when the region was controlled by a people known as the Huns.

The tomb is filled with more than 100 artifacts, including weapons, gold-covered objects and pieces of gold jewelry inlaid with gemstones, Silviu Ene(opens in new tab) of the Vasile Pârvan Institute of Archeology in Bucharest, Romania.

Ene is the lead archaeologist investigating the tomb, which was discovered late last year during the construction of a motorway near the town of Mizil in the southeast of Romania, about 140 miles (220 kilometers) from the Black Sea.

Four separate archaeological sites were unearthed during the road construction, and the wealthy warrior's tomb — which the researchers described as "princely" — was just a part of the most complex site, Ene said.

"This tomb is of major importance because, in addition to the rich inventory, it was discovered at a site along with 900 other archaeological features — [such as] pits, dwellings, and tombs," he said in an email.

Invading Huns

The ethnicity of the Mizil warrior still isn't known, but the rich grave goods suggest that he belonged to the ruling class in the region's Hunnic period, or "migration era," when it was controlled by the Huns, Ene and his colleagues told the news outlet Hungary Posts English(opens in new tab).

The Huns were nomadic horsemen who originated in Central Asia. During the fourth and fifth centuries A.D. they invaded and occupied the far east of Europe, while displacing other peoples — such as the Vandals and the Goths — from their lands, causing them to migrate west.

The Huns were a particular problem for the Byzantine (or Eastern) Roman Empire, which until that time had controlled much of the lands west of the Black Sea — a region that now includes Romania.

But the Romans lost the region to the Huns, who went on to invade the Western Roman province of Gaul (modern France and western Germany) and even to attack Rome under their leader Attila the Hun, before losing their territory in Europe to a mixed force of Goths and other Germanic former vassals at the Battle of Nedao — a site now in Croatia — in A.D. 454.

Princely tomb

The latest archaeological finds at the Mizil tomb included an iron sword in a gilded  scabbard, a dagger, bundles of iron arrowheads and decorated braces of bone that were once fitted to a wooden bow, Ene said.

The dagger is especially ornate, with a gold-covered hilt inlaid with gemstones, he noted.

Archaeologists also unearthed the remains of a gilded saddle, a bronze cauldron, several decorated "sconces" — fittings to hold candles on a wall — and pieces of gold jewelry, he said.

The tomb held the warrior's complete skeleton, and his face seems to have been covered with a gold mask, the remains of which were also unearthed. However, only a leg and the head of his horse have been unearthed so far, Ene said.

The archaeologists told Hungary Posts English that the styles of the newfound objects suggest they are from about the fifth century A.D., when most of Europe north of the Danube River was under the control of the Huns.

The excavation of the tomb had to be completed in bad weather and sometimes with flashlights so that the motorway project could go ahead.

The archaeological investigation is now about "half finished," Ene said. Over the next few months, the bones and artifacts will be cleaned, investigated and put on public display, while the site of the tomb itself will be built over by the motorway project.

By Tom Metcalfe.

[acumtv]

SIMPOZIONUL NAȚIONAL „VASILE PÂRVAN”

Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, în parteneriat cu Arhivele Naționale Bacău, organizează în perioada 3-4 octombrie 2024, Simpozionul Național „Vasile Pârvan” (SNVP), manifestare culturală de tradiție aflată sub patronajul spiritual al celui care a fost „părintele arheologiei românești”, marele savant român născut pe meleaguri băcăuane, academicianul căruia îi datorăm implementarea la…

[laivinduroriginal]

Bârlad: Serată muzeală-“Teatru si Colinde in Lumina Exponatelor”

Muzeul bârlădean anunță organizarea celei de a doua ediție a seratei muzeale de Crăciun,intitulată “Teatru și Colinde în Lumina Exponatelor”. Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad, vă invită, vineri, 15 decembrie 2023, ora 18:00, alături de Cercul de Teatru de la Clubul Copiilor „Spiru Haret” și Școala Gimnazială „Manolache Costache Epureanu”, să participați la o experiență culturală deosebită. “…

[galbencearch]

The institute of archeology "Vasile Pârvan" Bucharest, Romania via /r/architecture https://ift.tt/2UYCJSv

[mariaancaf]

Cine au fost şi cum au fost strămoşii noştri?

Toată lumea ştie că strămoşii noştri sunt geto-dacii.

Agatarsii, enigmaticii stramosi ai dacilor

Agatârsii, poporul tatuat pe tot corpul

Herodot este acela care ne aduce primele stiri despre agatârsi (agathyrsi). El afirma ca sunt oameni foarte luxosi si poarta podoabe de aur. Ei îsi tatuau si îsi pictau fata si tot corpul, iar parul si-l vopseau în albastru dupa cum ne relateaza Pliniu cel Batrân. Se tatuau desigur dupa obiceiul tracilor cu un ac si cu o culoare albastra ce nu se stergea, iar în afara de bijuteriile lor de aur mai purtau si diamante.

Agatârsii aveau un stat din Transilvania pâna în Moldova

Agatârsii îsi creasera un stat în Transilvania pe vaile Muresului si în partile de apus ale Moldovei care se pare ca a dainuit pâna catre sfârsitul sec. III î.Hr. Aristotel care scria catre sfârsitul sec. IV î.Hr., îi mentioneaza pe agatârsi. Pomponius Mela din sec. I î.Hr.,Vergiliu, dar si Pliniu cel Batrân (sec. I d.Hr.) îi mentioneaza pe agatârsi, ce nu erau prea demult disparuti, astfel ca trebuie sa admitem ca ei au existat, asa cum ne arata si alte surse istorice, pâna în sec. III î.Hr.

Agatârsii vroiau un stat unde sa nu existe ura, ci doar iubire

Statul tracilor agatârsi are o serie de caractere cu totul unice în Antichitate. Trebuie sa folosim termenul de „stat” când vorbim de societatea tracilor agatârsi, fiindca ea era guvernata de legi scrise într-un codex pe care tinerii îl învatau pe dinafara si mai ales îl învatau sa-l cânte. Informatia acesta ne este adusa de Aristotel, care precum se stie a adunat constitutiile tuturor popoarelor cunoscute, desi nu a ajuns pâna la noi decât „Constitutia atenienilor”.

Se pare ca, dupa spusele lui Herodot, tracii agatârsi au urmarit ca în poporul lor sa nu fie nici ura, nici pizma, adica au vrut sa constituie o societate în care oamenii sa se îndrageasca între ei, si sa nu existe ostilitate si lupta pentru ca fericirea sa domneasca, toti fiind frati, foarte uniti între ei.

La agatârsi nu exista familie, ci o comunitate a femeilor

În acest scop în statul lor se instituie comunitatea femeilor, desigur pornind de la premiza ca femeile pot aduce dezbinare si ura între barbati.

Nu stim care era modalitatea prin care se faceau uniunile între barbati si femei, dar faptul ca barbatii erau foarte luxosi, ca se tatuau, ca se vopseau, adica faptul ca acordau atâta însemnatate aspectului lor exterior, apoi faptul ca purtau podoabe de aur, dovedeste ca voiau prin frumusetea si eleganta lor sa câstige inimile aleselor lor si ca alegerea se facea atât de barbati cat si de catre femei.

De asemenea daca femeile erau în comun, cum afirma Herodot, si bunurile si averea trebuie sa fi fost tot în comun, pentru ca neexistând o familie nu avea cine sa aiba grija de bunurile personale, de vite de pilda, de casa, de gospodarie, pentru ca, asa cum vom arata în continuare, comunitatea femeilor în istorie a fost asociata totdeauna cu comunitatea bunurilor.

Comunitatea femeilor, caz singur în lume, doar la agatârsi

În lumea antica existenta comunitatii femeilor nu se constata decât la agatârsi. Nicio cetate greaca nu a instaurat asemenea legi, desi a existat poliandrie ca la Sparta de pilda, unde mai multi barbati aveau o singura femeie, fiind de obicei frati intre ei. Herodot relateaza ca un popor din Africa, nasamonii „au fiecare de obicei mai multe femei, dar le folosesc pe toate în comun. Când un nasamon se casatoreste obiceiul cere ca în prima noapte sotia sa treaca de la un oaspete la altul.”

Tot asa masagetii nu aveau femeile în comun, dar se puteau uni cu orice femeie ar fi vrut. Însa promiscuitatea propriu-zisa n-a existat la niciun popor niciodata, si nici comunitatea femeilor n-a existat la vreun popor vreodata.

Asadar, comunitatea femeilor care exista la agatârsi nu era un fenomen social originar, ci fusese introdusa pe cale de legiferare, iar legiferarea nu apare decât la popoare aflate în stadii înaintate de dezvoltare.

Barbatii se împodobeau mai frumos decât femeile

Precum am aratat, comunitatea femeilor la agatârsi presupune ca fiecare barbat putea sa-si aleaga iubita sa, cu conditia ca aceasta sa-l accepte. Din acest motiv barbatii se împodobeau cât mai frumos, se tatuau si îsi pictau corpurile, purtând podoabe si giuvaeruri de aur.

Textul lui Herodot indica faptul ca doar barbatii se purtau atât de luxos, desigur spre a cuceri pe aleasa inimii lor. Astfel barbatii erau mult mai frumos imbracati si împodobiti decât femeile.

Aceasta deosebire se regaseste întocmai la unii locuitori din Pacific unde barbatii se decoreaza (prin tatuaje) si se împodobesc cu coliere, bratari etc. mai mult decât femeile. Actualmente în portul popular din Maramures si din nordul Transilvaniei se poate constata ca barbatii sunt foarte frumos împodobiti, în contrast cu ce se observa în Oltenia, în Muntenia sau în Moldova de sud unde femeile au costume mult mai frumoase si sunt mai fastuos împodobite decât barbatii.

Agatârsii si getii erau comunisti

Desigur comunitatea femeilor implica si o comunitate a bunurilor. Stim din textele lui Horatiu ca la geti, deci si la agatârsi „ogoarele sunt neîmpartite si produc roade comune”.

Comunitatea femeilor la agatârsi suprima desigur salbaticul obicei al sinuciderii vaduvei ramase dupa moartea sotului ei, asa cum era datina la unii geti. Este posibil ca aceasta comunitate a femeilor sa fi fost instituita spre a se suprima datina jertfirii vaduvei ramase dupa moartea sotului sau, datina care se stie ca a persistat pâna în sec. al XIX în India sub numele de sati.

Astfel putem interpreta eleganta si luxul agatârsilor. Daca avem în vedere ca în societatea agatârsilor era o continuare a riturilor din Misterele lui Dionysos, ai carui adoratori erau acestia, atunci femeile erau egale cu barbati si aveau, poate ,un rol mai mare fiindca în ceremoniile Misterelor , femeile numite bachante sau menade sau thyade, adoratoarele lui Dionysos, erau cele care organizau desfasurarea acestor ceremonii.

Agatârsii nu credeau în Zamolxis, caci purtau podoabe de aur

În ceea ce priveste credintele religioase ale agatârsilor, putem afirma cu destula certitudine ca ei nu erau adoratorii cultului lui Zalmoxis si ai Misterele sale, adica ai riturilor prin care se conferea nemurire geto-dacilor deoarece tracii agatârsi duceau o viata foarte putin ascetica, aveau relatii cu multe femei si purtau podoabe de aur, fiind tatuati si vopsiti spre a place femeilor. Or în cultul lui Zalmoxis exista o interdictie de ordin religios – în acord cu ascetismul si cu simplitatea vietii adoratorilor lui Zalmoxis de a nu purta obiecte si bijuterii de aur.

I.H.Crisan scrie cu privire la aceasta problema: „Ramâne în continuare deschisa problema ciudata a disparitiei obiectelor de aur în secolele ce au precedat cucerirea romana, atâta vreme cât izvoarele literare ne atesta clar existenta lor”.

Iar Vasile Pârvan scrie: „Ceea ce trebuie sa mire mai mult decât lipsa chihlimbarului, e lipsa aurului de la Ten-ul getic”. Ar fi fost cu totul paradoxal ca oamenii ce aderau la credinte ce impuneau înfrânarea si simplitatea vietii sa poarte podoabe de aur. O interdictie similara pare sa fi existat si în Egiptul antic,si se stiu relatiile care au fost atestate de antici între Egiptul antic si Zalmoxis, prin intermediul lui Pitagora.

Agatârsii, adoratori ai lui Dionysos, zeul vitei de vie si al orgiilor prelungite

Agatârsii par a fi fost adoratori ai lui Dionysos, zeul vitei de vie, dar si al orgiilor prelungite. Se stie ca Dionysos, al carui nume îl aflam si în scrierea creto-miceniana a alfabetului linear B si în tablitele de la Pylos din asa-zisul palat al lui Nestor din sec. al XIII î.Hr., era un zeu care fusese adoptat de acheeni micenieni înainte de razboiul troian. El se afla mentionat si în Iliada, împreuna cu adoratoarele sale, numite de Homer „doici”, dar care sunt denumite menade sau thyade în Misterele sale, precum si în riturile si ceremoniile legate de acestea.

Adoratorii lui Dionysos în conflict cu adoratorii lui Zamolxis

Fiind Dionysos divinitatea protectoare a vitei de vie si a vinului este evident ca masura stârpirii vitei de vie în Dacia pe vremea lui Burebista si a marelui preot Deceneu era în ultima instanta un act de ostilitate vadita împotriva lui Dionysos si a riturilor sale orgiastice. Lucrul nu trebuie sa mire întrucât chiar în Iliada se arata cum regele trac Lycurg le urmareste , vrând sa le ucida,pe adoratoarele lui Dionysos, curmând o scena ce pare a fi o parte din Misterele ce se desfasurau în cinstea lui Dionysos.

Este de înteles ca împotriva orgiilor din riturile lui Dionysos trebuie sa existe o mare ostilitate a ascetilor,adoratori ai lui Zalmoxis ce posteau necurmat si se înfrânau de la orice placeri trupesti. Într-adevar cultul lui Dionysos avea un caracter orgiastic, comportând ceremonii care se desfasurau la anumite intervale, în care se bea mult vin, se cânta, se jucau hore noaptea la lumina facliilor, se striga, se alerga, rituri la care luau parte, despuiate sau îmbracate în costumatii stranii,femei amestecate cu barbati.

Aceste Mistere ale lui Dionysos au fost interzise în anul 186 î.Hr. la Roma de catre senatul Republicii pentru ca puneau în primejdie siguranta statului si moralitatea publica,din motive bine intemeiate.

Agatârsii, getii cu tyrs

Un autor latin Valerius Flaccus îi numeste pe agatârsi, Tyrsagetae „geti cu thirs”( adica getii cu toiag) , apelatie care nu trebuie confundata cu Thyragetae, „getii de la fluviul Thyros (Nistru)”.

Aceasta apelatie a lui Valerius Flaccus ne dezvaluie sensul real al acestui nume de „agathyrsi”si ne arata originea acestei denumiri.

I.H.Crisan crede ca reprezinta o porecla data tracilor din Carpati care n-a fost evidentiata pâna acum.

Aceasta denumire thyrsagetae, „getii cu thyrs” înseamna ca agatârsii erau adoratori ai lui Dionysos, pentru ca în multe din reprezentarile grafice ale acestui zeu, el poarta thyrsul, acesta fiind emblema zeului Dionysos (un toiag de lemn sau de trestie care la cap era încununat cu frunze de vita de vie sau de iedera) . Mai toti adoratorii lui Dionysos purtau emblema acestui zeu, thyrsul, în literatura greaca el aparand catre anul 430 î.Hr.

În marele Dictionnaire des antiquite’s grecques et romaines (Paris, 1898) întocmit de Daremberg si E. Saglio, în articolul consacrat thyrsului, marele elenist A.J. Reinach arata ca pentru autorii antici, agatârsii erau getii cu thyrs, adica adoratori ai lui Dionysos, si se interpreta numele de „agthyrsos” prin „acela care agita thyrsul”, prima parte a acestei denumiri “aga” fiind verbul grec “ago” = „a duce, a conduce”, iar “thyrsos” este numele thyrsului însusi.

Deci “agathyrsul” este acela care umbla mereu cu thyrsul în mâna, semnalându-si astfel calitatea de adorator al lui Dionysos. Grecii care îi vedeau mereu pe getii adoratori ai lui Dionysos cu thyrsul în mâna i-au poreclit agathyrsi (agatârsi).

Aceasta etimologie a numelui agatârsilor – singura deocamdata pe care o cunoastem – exclude bineînteles orice posibilitate ca agatârsii sa fi fost sciti, pentru ca vita de vie nu crestea în tinuturile locuite de ei – iar Dionysos nu era un zeu adorat de sciti. Ba mai mult, un rege scit care a fost initiat în cultul lui Dionysos a fost izgonit de pe tron din acest motiv si apoi ucis, tocmai fiindca si scitii erau ostili ca si romanii sau ca unii dintre greci cultului orgiastic al lui Dionysos.

Agatârsii sunt dacii de mai târziu

S-a scris de catre W. Tomaschek, dar si de catre H. Stein ca agatârsii sunt dacii de mai târziu, si afirmatia acesta este facuta si de I.H.Crisan care scrie ca „agathyrsii pe limba lor se vor fi chemat întotdeauna daci”.

Este foarte probabil ca agatârsii este o porecla data de grecii din cetatile portuare ale Pontului Euxin traco-getilor din Transilvania pentru ca umblau mereu cu thyrsul în mâini, dar trebuie aratat ca acestia nu erau închinatori ai lui Zalmoxis, ci erau adoratori ai lui Dionysos, ale carui Mistere le celebrau în orgii rituale, iar reformele lui Burebista si Deceneu au avut ca scop extirparea acestui cult. Cert este ca agatarsii sunt stramosii dacilor

Dacă ți-a plăcut acest articol sau ai altfel și alte informații despre strămoși noștri aștept in comentariu .

[stiridinromania]

Festivalul Dacic "Piroboridava" 19-21 august 2022. VIDEO

Muzeul de Istorie "Teodor Cincu" Tecuci, în parteneriat cu Asociaţia "G.A.L Tecuci",Primăria Municipiului Tecuci, Primăria Comunei Poiana, Complexul Muzeal Banu Nicoreşti, Asociaţia Culturală Enciclopedia Dacica, Asociaţia Culturală Tomis,organizează în perioada 19-21 august 2022 Festivalul Dacic "Piroboridava", la sediul muzeului tecucean şi în situl arheologic de la Poiana. https://youtu.be/Xk9kG2XWyw0 Din centrul Tecuciului pana in comuna Poiana din Galati sunt 23 de kilometri. Calatoria dureaza aproximativ jumatate de ora cu automobilul, urmand drumul european E581, si apoi drumul judetean DJ252 - DJ252I.

Tecuci - Poiana Aşezarea geto-dacică Piroboridava (Poiana) a fost una dintre cele mai importante aşezări dacice din afara spaţiului ocupat de romani. Poziţia sa strategică, dar şi priceperea locuitorilor au făcut din acest loc un adevărat centru de comerţ. Schimburile comerciale intense dintre barbari şi lumea greco-romană sunt astăzi documentate prin descoperirile arheologice prezente în muzeul tecucean, unde pot fi găsite monede, podoabe, ceramică, arme şi alte artefacte care demonstrează efervescenţa economică a aşezării şi a regiunii pe care o domina. Situl arheologic a fost cercetat din perioada interbelică de către Vasile Pârvan şi continuând cu Alexandru Vulpe, Silvia Teodor sau Nicu Mircea. Cercetările au dovedit existenţa unei comunităţii antice importante şi a unui sistem social complex. Scopul reconstituirilor istorice care prezintă personaje din lumea dacică şi romană,atelierelor tematice, precum şi lecţii de istorie vie, este acela de a valorifica istoria locală şi a atrage atenţia asupra acestui sit arheologic, marginalizat şi aproape uitat de prea mult timp. Vă invităm săluaţi contact cu personaje, arme, ierarhii sociale, echipamente, unelte,tehnologii şi meşteşuguri antice aduse la viaţă de către pasionaţii de istorie ai asociaţiilor de reconstituire prezente la acest festival, cu stilul lor de viaţă, cu societatea antică şi să parcurgeţi o adevărată călătorie în timp. Accesul este gratuit. Proiectul este finanţat de Asociaţia G.A.L. Tecuci şi susţinut de Primăria Comunei Poiana, Primăria Municipiului Tecuci, Muzeul de Istorie "Teodor Cincu" şi Complexul Muzeal Banu - Nicoreşti.

Evenimentul se vadesfăşura după următorul program:

VINERI 19 august 2022 (Muzeu Tecuci) 16:00 - Deschidere 17:30 - Lupte daci şi romani 18:00 - Prezentare echipamente, interacţiune cu publicul 20:00 - Paradă cu torţe 21:30 - Proiecţie film SÂMBĂTĂ 20 august 2022 (Poiana) 14:00 - Deschidere 15:00 - Prezentare echipamente,interacţiune cu publicul, ateliere tematice 18:00 - Lupte daci şi romani 20:00 - Foc de tabără 20:30 - Momente muzicale 21:30 - Proiecţie film DUMINICĂ 21 august 2022 (Poiana) 11:00 - Deschidere 13:00 - Lupte daci şi romani 13:30 - Ateliere tematice 16:00 - Momente muzicale 19:00 - Foc de tabără 21:00 - Proiecţie film Vă aşteptăm! Read the full article

[jurnaldeoltenia]

BNR va lansa o monedă în memoria lui Vasile Pârvan

BNR va lansa o monedă în memoria lui Vasile Pârvan

În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 30 mai 2022, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 140 de ani de la nașterea lui Vasile Pârvan. Caracteristicile monedei sunt următoarele: Metal Argint Valoare nominală 10 lei Titlu 999‰ Formă rotundă Diametru 37…

[barsand]

Datoria vieții noastre de Vasile Pârvan

Datoria vieții noastre de Vasile Pârvan

De la o zi la alta popoarele trăiesc prin munca, mereu aceeași, a celor mulți. Singura oboseală ce și-o dă sufletul omului simplu e de a păstra cât mai neschimbat meșteșugul din bătrâni, care îi dă – după meseria ce o are – hrana. Și memoria populară e foarte precisă: unele procedee își au începutul lor, identic cu forma de azi, în epoca preistorică. Continuitatea civilizațiilor populare în…

[acumtv]

Delgaz 12.05.2023

Delgaz 12.05.2023 Stimaţi clienţi,  În scopul efectuării unor lucrări în instalaţiile electrice va fi întreruptă alimentarea cu energie electrică în judeţul Bacău: – în data de 16.05.2023, între orele 09.00-12.00, municipiul Bacău, străzile: Al. Vlahuţă, Arcadie Septilici, Dimitrie Cantemir, Dragoş Voda, George Coşbuc, Militari, Tineretului, Tudor Vladimirescu, Vasile Pârvan, birouri fost SC ELCO…

[rudyroth79]

Știri: Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad se deschide pentru public (iulie 2020)

Știri: Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad se deschide pentru public (iulie 2020)

Începând cu luna iulie 2020, Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad va fi deschis pentru public. Odată cu inaugurarea celui mai mare telescop pentru observaţii solare destinat publicului din România, Observatorul Astronomic va fi deschis şi pe timp de zi. Pentru început programul va fi în fiecare sâmbătă dimineaţa, între orele 10.00–12.00, la sediul instituţiei din Str.…

[exclusivfm]

Foarte important ! https://bacaupress.ro/archives/4729

Simpozionul Național „Vasile Pârvan”

Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, în parteneriat cu Arhivele Naționale Bacău, organizează, în zilele de 8-9 octombrie 2020, Simpozionul Național „Vasile Pârvan”,manifestare de tradiție, desfășurată sub semnul marelui savant român originar de pe meleagurile băcăuane. Manifestarea dorește încurajarea dialogului între generații, fiind prezenți cercetători cu carieră recunoscută în domeniu, cât și tineri aflați la începutul carierei, ce vor face cunoscute publicului rezultatele cercetărilor științifice desfășurate. Datorită epidemiei de COVID 19 și a reglementărilor legale impuse în situația de alertă din România, ediția din acest an este una restrânsă, la manifestare participând puţini specialişti din ţară. Majoritatea comunicărilor vor fi susţinute de specialişti din Bacău – Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Arhivele Naţionale Bacău şi Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, precum şi cadre didactice. Publicului îi vor fi aduse în atenţie aspecte privind arheologia şi istoria naţională, heraldică, numismatică etc. Simpozionul va debuta joi, 8 octombrie a.c., la ora 11,00, la sediul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din str. 9 Mai, nr. 7, când va avea loc deschiderea lucrărilor. Programul va cuprinde Conferinţa ştiinţifică Propaganda externă ungară contra Tratatului de la Trianon, susţinută de dr. Alin Spânu (Universitatea din Bucureşti); lansarea volumului: Tezaurul monetar de aur (sec. XIX) din Colecţia Muzeului de Istorie Bacău, 2019, autor Anton Coşa (prezintă autorul) şi a anuarelor „Carpica”, vol. XLIX, 2020 (prezintă prof. dr. Nicoleta Zărnescu) şi „Acta Bacoviensia”, nr. XV, 2020 (prezintă prof. Vilică Munteanu); comunicările specialiştilor prezenţi. În cadrul manifestării, se va putea vizita expoziţia foto-documentară „Toamna pe uliţă”. Lucrările expuse fac parte din fototeca Muzeului de Etnografie, fotografiile fiind donate de Violeta Rang. La realizarea simpozionului au colaborat Asociaţia Arhiviştilor din România – Filiala Bacău şi Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Iulian Antonescu”. Manifestarea va avea loc cu respectarea condițiilor legale de distanțare socială și purtarea măștii de protecție, la activitate participând doar persoanele invitate.

[breakingnewsromania]

Stiri din presa locala https://bacaupress.ro/archives/4729

Simpozionul Național „Vasile Pârvan”

Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, în parteneriat cu Arhivele Naționale Bacău, organizează, în zilele de 8-9 octombrie 2020, Simpozionul Național „Vasile Pârvan”,manifestare de tradiție, desfășurată sub semnul marelui savant român originar de pe meleagurile băcăuane. Manifestarea dorește încurajarea dialogului între generații, fiind prezenți cercetători cu carieră recunoscută în domeniu, cât și tineri aflați la începutul carierei, ce vor face cunoscute publicului rezultatele cercetărilor științifice desfășurate. Datorită epidemiei de COVID 19 și a reglementărilor legale impuse în situația de alertă din România, ediția din acest an este una restrânsă, la manifestare participând puţini specialişti din ţară. Majoritatea comunicărilor vor fi susţinute de specialişti din Bacău – Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Arhivele Naţionale Bacău şi Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, precum şi cadre didactice. Publicului îi vor fi aduse în atenţie aspecte privind arheologia şi istoria naţională, heraldică, numismatică etc. Simpozionul va debuta joi, 8 octombrie a.c., la ora 11,00, la sediul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din str. 9 Mai, nr. 7, când va avea loc deschiderea lucrărilor. Programul va cuprinde Conferinţa ştiinţifică Propaganda externă ungară contra Tratatului de la Trianon, susţinută de dr. Alin Spânu (Universitatea din Bucureşti); lansarea volumului: Tezaurul monetar de aur (sec. XIX) din Colecţia Muzeului de Istorie Bacău, 2019, autor Anton Coşa (prezintă autorul) şi a anuarelor „Carpica”, vol. XLIX, 2020 (prezintă prof. dr. Nicoleta Zărnescu) şi „Acta Bacoviensia”, nr. XV, 2020 (prezintă prof. Vilică Munteanu); comunicările specialiştilor prezenţi. În cadrul manifestării, se va putea vizita expoziţia foto-documentară „Toamna pe uliţă”. Lucrările expuse fac parte din fototeca Muzeului de Etnografie, fotografiile fiind donate de Violeta Rang. La realizarea simpozionului au colaborat Asociaţia Arhiviştilor din România – Filiala Bacău şi Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Iulian Antonescu”. Manifestarea va avea loc cu respectarea condițiilor legale de distanțare socială și purtarea măștii de protecție, la activitate participând doar persoanele invitate.

[bartholomaus]

La Bookfest primesc moca un ziar. De ”cultură, identitate și atitudine”. Când mă uit...hopa!!

Toată gașca de neo-legionari pseudo-culturali, ultra-nasol-naliști și alti mari comici ai prezentului daco-psiho-pupu sunt în paginile respectivului ziar. Practic toți marii ”patrioți” ai prezentului/

De format mare, cu 12 pagini, gazeta are pe frontispiciu unul din medalioanele de la Tărtăria și explicația : ”Coordonator spiritual și moral: Mihai Eminescu”. Tot poetul-nepereche semnează motto-ul țâfnos și plin de fudulie neînțeleasă: ”Suntem români și punctum!”.

 În gazetă sunt publicați următorii (vii și morți): Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu, Dan Puric, Daniel Roxin, Dorel Vișan și alții de care nu am auzit. Colaboratori nepermanenți: Florin Zamfirescu, Mircea Dogaru, Mircia Chelaru, Andrei Păunescu, Constantin Cojocaru, Toma Dulciu etc. Numai unu și unu!

Colegiul de redacție e format numai din morți, din care unii, cred că se întorc în mormânt ca roata morii: Carmen Sylva (mi-o și imaginez pe regina Elisabeta colegă de ziar cu gheneralul Chelaru), Vasile Alecsandri, Nicolae Densușianu, I.L.Caragiale, Coșbuc, Iorga, Hurmuzaki, Vasile Pârvan, Pamfil Șeicaru (ăsta cred că dacă trăia se băga la ziarul ăsta). Cam creepy să ai colegiul de redacție format numai din ăștia... Dacă vin ca fantome încă e bine, dar dacă apar la ședințele de redacție ca zombi, treaba cred că se-mpute!

2 titluri: Roxin: Uluitoarele asemănări între cultura Cucuteni și cultura chineză Yangshao. Cine a influențat pe cine? Prof.univ. Mihai Vinereanu: Latinomani și dacomani. Etimologiile latiniștilor au rămas la nivel pre-științific.

Băiejnebun??

oamenii ăstia chiar sunt convinși de prostiile astea. NU e vb de nici o rublă... Eventual ...pot primi bani pt ziar. Dar nu pentru convingeri, care sunt reale ( adică sincere dp lor de vedere )

[beauty-belleza-beaute-schoenheit]

Casa Macca / Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Bucureşti. - http://weheartit.com/entry/283120316

[barsand]

Originea daco - latină a creștinismului românesc

Originea daco – latină a creștinismului românesc

Istoria profană națională susține originea daco – latină a creștinismului românesc, adevăr afirmat de marii noștrii istorici în cea mai mare parte de religia ortodoxă: Nicolae Iorga, Alexandru D. Xenopol, Dimitrie Onciul, Vasile Pârvan și alții. Se poate spune că poporul român s-a născut creștin, adică o dată cu formarea sa. ” Populația romană din Dacia “, așezată în calea răutăților, – așa cum…